Page 6 - Bunul_Econom_1900_31
P. 6
Pag. 6 _____ BUNUL ECONOM Nr, 31
Reteganul şi „Legiuirea ţerh noastră' de Dr. Cununie Cornelii! Itul şi Liviu Vârvo- cultivarea viilor, ca aproape în toate, deşi
Victor Onişor. niu îşi serbează cununia Duminecă în 12 avem cele mai fericite locuri de roadă pen
tru vii, — pe atunci alte popoare surori,
August în biserica gr.-cat. din Hăţegel
Italia are rege nou pe Victor Emanuel mai întreprinzătoare, mai stăruitoare în toate,
au dus lucrul aşa departe, că poartă răsboiu
fiiul ucisului Umberto. El a dat 6 fru
Frumos dar a: făcut în decursul anului de întrecere cu roada viilor şi ţarinelor lor
moasă proclamaţie cătră popor, făgăduind
şcolar trecut văd. Maria C. Lăpădat pe sama pe cele mai îndepărtate pieţe ale lumii!
a urma pe calea marelui său moş şi-a bu Fondului şcolar din Sălişte; a dăruit anume Gândindu-ne la acestea, să ne străduim
nului seu tată, de a susţinea legături bune şi npi cu dinadinsul a ne ridica în toţi ramii
7000 Coroane,întru pomenirea răposatului seu
între rege şi popor. Tatăl său Umberto, a fost economiei noastre, şi a nu ne mulţumi nu
frate Dr. D. Râcuciu, fost advocat în Sibiiu’
înmormântat cu mare pompă în Roma. mai cu cât ne e de ajuns de azi pe mâne.
Moarte între copii. In unele părţi ale
Producţiunea fenului în România a fost Preţul bucatelor.
comitatului bântue bdale primejdioase între
aproape pretutindeni bună. Fânul a fost
copii. Intre altele Ia Săcărâmb şi Vămiaga
strîns cu băgare de seamă, şi calitatea lui In B udapesta.
ni-se scrie că au murit în săptămânile din
este mai presus ca fenurile de mai mulţi
urmă foarte mulţi copii de tuşă grea (zisă La bursa din Budapesta preţurile scă-
ani încoace !' zuseră în timpul din urmă, dar’ de vrem
„măgărească") şi de versat.
săptămână încoace ele s’au îmbunătăţit şi se
Nunta din Belgrad. Dumineca trecută menţin.
Mare tempestate în Treiscaune. In
s’a săvîrşit în catedrala din Belgrad cununia In 8 August s’a vândut în Pesta: Grâu
săptămâna trecută s’a descărcat asupra mai frumos de Tisa, nou, greu de 80 kil., maja
regelui Alexandru cu Draga Lunjeviţa. Oraşul
multor comune din Treiscaune o mare tem metrică cu 8 fl„ cu 8 fi. 5 cr., cu 8 fi. 15
era frumos decorat, ear’ pe strade unduia
pestate. Pe munţi a fost o ruptură de nori, cr. şi c u 8 fl. 20 cr., de cel mestecat cu 7 fl.
mulţimea de oameni veniţi de prin toate păr 80—8 fl.J grâu vechiu de 79'5 kg. greu, cu
care a făcut se exundeze văile, răsturnând
ţile ţării, ca să vadă nunta regelui. La vr’o 8 fl. 5 cr.
30.000 erau numai oamenii sosiţi din provinţâ, clăile de grâne dela câmp şi ducend o parte Secară nouă m. m. cu 6 fi. 95 cr., să-
din ele. Marele pod din centrul comunei cară veche cu 6 fl. 80 cr.
afară de publicul din străinătate, care încă
Covasna, clădit de curând cu spese conside Ovăs m. m. cu 5 fl. 22l 2 cr.
era mult. Pe stradele prin cari aveau să
rabile, a fost distrus. Cu ocasiunea aceasta Cucuruz m. m. cu 6 fl. 40 cr.
treacă nuntaşii, ţineau cordon duplu soldaţii.
căzură în apă mai mulţi muncitori, cari se
Nici o curte domnitoare nu şi-a trimis re-,
aflau pe pod, săvârşind lucrări de apărare. In părţile noastre vând oamenii grâul
presentant la nuntă.
Intre ei era şi vice-primarul comunei. cel nou cu i fl. 35—40 cr. ferdela de 30
litre, deci mai ieftin ca nainte de secere,
Neînţelegeri la exposiţia din Paris. deşi ar trebui să-’l ţină la preţ fiind roada
Revista „La vigne francaise“ spune că multe SS însemneze oare - ceva? „Bud. Tud.11 cam slabă în ţară.
foaie oficioasă, aduce ştirea, că în ministerul
vinuri expuse la exposiţie au fost scoase de comerciu şi comunicaţiune, s’a luat hoţă-
din .Şirul celor ce pot fi premiate, şi anume rîrea de a da din partea- statului 10—12
vinuri ce sunt produse în alte ţâri ale Eu stipendii pentru tineri croaţi şi sârbi, cari să F e l u r i t e P o v e ţ e
ropei şi chiar în alte continente ...şi. totuşi se pregătească pentru slujbe la trenuri.
poartă nume franceze, d. e. „Vin de Bordeaux11 Aceasta se face pentru-că pe linuie Contra mâtasei din trifciuri.
ferate din Croaţia şi Slavonia, unde e de
„de Medoc“ etc.
lucru tot cu poporaţiune croată şi sârbă, sluj Economi păţiţi iau pentru a împedeca
Comisarul grupului examinator de vinuri, başii de tren unguri, neştiind limba poppra- lăţirea mătasei în trifoiuri şi luţernă, şi urmă
a propus să fie scoase dela premiu atari ţîunii, îşi pot împlini numai cu greu şi cu toarea măsură:
mari neplăceri, slujbă lor. De aceea guvernul
vinuri, ca unele cărora s’au dat nume false, Unde stricăcioasa buruiană a făcut în
pare a face un pas spre îndreptarea lucruri
nume din cele mari franceze, pentru a do holdă un ochiu galben, stăpânul trage în
lor, invitând îndeosebi tineri croaţi şi şerbi
bândi poate premii. să primească stipendiile, să se pregătească jurul ei un şănţuleţ rotund, cu gliile căzute
La aceasta „Rev. Viticolă şi Horticolă11 pentru posturile dela tren în ţara lor şi să în lăuntru şi prin asta împedecă întinderea
din Bucureşti, care crede că şi multă vinuri' le ocupe apoi ei (avend în măsura a se re mai departe a blăstămatei burueni. Unii pun
trage cei unguri necunoscători ai limbii popo
din România cad sub măsura din vorbă, dă apoi pe micul ostrov păcătos pae, şi-’l pîrlesc
rului).
următoarea lămurire: Iubitorii de vinuri no Să însemneze oare aceasta ceva? Să bine, şi la primăvară îl vor sămăna de nou
bile au adus viţe „de Bordeaux1', „de Medoc11, fie aceasta un bun început de îndreptare a cu sămânţă curată.
etc. din Franciâ şi au prăsit în Ţară, pro astorfel de stări de lucruri pe la instituţii - *
ducând vin' tot aşa de excelent ca în însăşi publice, cum e şi trenul, unde până azi dăi- Pătlăgele roşii conservate întregi.
patria lui, în Francia. Fiind din cele mai no nuesc în acest punct stări prea nenaturale? Acestea se conservă foarte bine într’un
Pentru Croaţia deja dela 1 Septemvrie
bile vinuri ale Ţării, a fost dus şi expus a. c. să dau aceste stipendii. borcan de sticlă umplut până sus cu apă
în exposiţie, j căci deşi i-s’a lăsat numele sărată şi puţin oţetită.
Apa trebue să fie destul de sărată,,
francez, ca amintire a originei Iui, el e vin Vinul italian. Vinurile italiene au în ast-fel ca un ou se plutească deasupra.
român, adecă produs al Ţării, — deci e ceput să dee de gând şi vecinilor lor francezi. Pătlăgeaua'trebue să fie curată, netedă,
greşită măsura propusă de inspectorul francez, Erau ţeri în cari vinurile franceze să căutau bine desvoltată şi curăţită de coada ei::
şi treceau mai tare, şi azi vinurile italiene au
care cere ca astfel de vinuri „cu nume false11, cum ele plutesc în borcane, se avem grije . ,.
ajuns a înlătura pe cele franceze ca şi pe
să nu fie premiate. altele şi a fi aproape numai ele căutate. Aşa de a le afunda prin mici bucăţele de lemn,
erau de pildă coloniile indiene a Holandiei, pentru a le ţinea la fund.
La suprafaţa borcanului se va vărSa
Moarte. Rosalia Iacob n. Suciu din de unde negustorii de vin francezi s’au vă un centimetru sau două de unt-de-lemn, care
Cristior, a reposat Joi în 20 Iul. n. după un zut de-odată strîmtoraţi şi daţi cu totul îna plutind, va împedeca contactul aerului şi
poi priri cei italieni. Acum producătorii de
morb greu, în etate abia de 17 ani, după 1 prin urmare fermentaţiunea.
vinuri francezi şi negustorii lor de vinuri, de
an şi 10 luni a fericitei căsătorii, O deplânge Borcanele cu pătlăgele roşu, trebuesc
teamă că vor păţi peste tot locul aşa, au
nemângăiatul soţ şi o copiliţă orfană. Fiei- format o societate anume, peritru-ca îm aşezate la un loc răcoros uscat. Dacă lucrul
ţărina uşoară. preună să poată întimpina concurenţa ita a fost făcut cu îngrijire, pătlăgeaua va fi tot
aşa de bună ea şi când ar fi proaspătă.
liană pe pieţele de vinuri.
Asemenea mişcare contra vinurilor . . . *
Exportul Rusiei. Anul trecut a fost aşa
italiene să simte şi la noi în ţară, unde încă Ingrăşarea porcilor.
an slab pentru Rusia, că exportul ei (tri au început a întră în măsură mare.
miterea în afară) de bucate, a scăzut cu preţ Dar’ noi ca economi Români, ce vedem Nu e tot atât de îngraşi porcul în
de 76 mii. ruble fată de anul înaintaş. în istoria asta? Aceea, că în vreme-ce noi vreme lungă ori în scurtă. Grăbind îngrăsarea,
suntem abia la a-b-c, abia începători şi în nu câştigi numai timp, ci şi bani, cruţând
