Page 7 - Bunul_Econom_1900_31
P. 7
Nr. 31 BU NUL ECONOM Pag- 7
mult din cheltuelile ce le ai la îngrăşarea E Ia tot caşul una din cele mai fru nu-i băiatul Iui, îl asvârle de acolo cu atâta
îndelungată. moase ţinte, ţinta ce d-şoara Cioban şi-a ales furie pe cel ridicat, că nu să mai alege nici
De aceea nu suntem de părerea celor şi s’a străduit să o atingă prin opşorul d-sale, pulbere de dînsul!
ce încep îngrăşarea porcilor de acum de dar’ în acelaşi timp ţintă grea, aş putea zice Apoi Moş Noroc porneşte mai departe
vara pentru Crăciun, dându-le tot puţin- I plictisitoare. E însă plictisitoare numai dacă în căutarea pierdutului copil...
puţin de mâncare; mai bine mai în scurt, dar’ i scriitorul ce şi-o alege nu are sentimentul şi
atunci hrăniţi din greu. isteţimea de-a o desbrâca de monotonia şi sero- *
Ce produce îngrăşarea mai repede? sitatea obositoare a unei disertaţii moralisă- Intre două focuri. Odată, aşa dela beţie,
Nutreţul nici prea acru, dar’ nici prea dulce, toare, a o feri de a fi simplă predică mo să iau la batae în crâşma unui evreu doi
ci acrişor. Cucuruzul produce carne multă şi rală. D-şoara Cioban însă, nu poate fi în buclucaşi. Unu din amândoi trebuia se mă
vinuită de acest defect. D-sa a avut bunul nânce chelfâneala. Cel bătut, porneşte judecată
gustoasă, dar’ mai ales de-’I amestecăm cu
j gust a da lucrării sale o formă artistică, îm potriva celuilalt, jeluindu-se cum că l-ar
grumpene (spălate), şi puse se fiarbă împreună,
ear’ pe când încep grumpenele a plesni, !s I plăcută, uşoară, neobositoare, ci chiar atrăgă- fi stâlcit aşa fără nici o vină şi pune martor
zdrobim şi se face un fel de cir gros. Putem i oare: şi-a ales ca mijloc forma epistolară: pe crâşmar.
pune şi napi de nutreţ ori bostani în locul Cartea stă din 12 scrisori cătră felurite eleve, Da împricinatul, face ce face, şi întâlneş e
Anicuţa, Mărioara, Silvia, Leontina, Aurora, pe jidan:
cartofilor. Aşa apoi îngrăşarea se face mult
| etc; în fiecare scrisoare tractând o temă anume:
mai repede şi carnea mai bună. — Să nu cumva se mă dai de gol, că
i despre religiune, iubirea de neam, econo-
O regulă: In cocină să ţinem cât să te pârjolesc ca pe guzgani.
poate de curat, şi aşternut curat, sbicit. Face ! mie, lux, răutate, pretinie, datorinţă, demni- Potrivnicii, pe de. altă parte, îl hotăreşte
i tate, fericire. Precum vedem adecă, teme
bine scopului. să spue cum a văzut.
j cari luate în forma comună de disertaţii
— Că de altfel, ai să faci Pastile pe
asupra acestor însuşiri, uşor obosesc ba (pe
Convocare. unii) plictisesc chiar. Se fie însă încredinţat coaste.
fiecine, că cetind disertaţiile-scrisori ale Evreul era prins între două ghionturi şi
Pentru a satisface îndatorirei primite din d-şoarei Cioban, nu să va plictisi, căci pre n’avea în cotro mişca. Când la termin, jude
cătorul îl întrebă:
partea înalt Preasfinţiei Sale D-lui Archie- date în formă de scrisoare, şi aproape fie
piscop şi Metropolit loan Mcţianu sub Nr. care ilustrată prin câte o istorioară, legendă, -— Dumneata ai fost faţă, cine-o dat
6036. Plen. din 14 Iulie a. c., îmi iau voe a -poveste, care de care mai potrivită şi poe întâiu?
convoca prin aceasta o conferenţă pe Dumi tică, dar’ marcând bine nobila tendinţă, — — întâiu? — Zeu nu ştiu, n’am văzut.
necă în 6jip August a. c. la ora i p. m. după fiecare simţi o plăcere în suflet şi o — Ei, nu mai umbla aici cu părtineala,
la băile minerale din Feredenl Geoagiuhti adiere a vântului bun, a vântului nobil ce că te torn la dubă.
(Fur do-gyogy). - ţi-a trecut prin inimă, te simţi mai pornit — întâiu !...
Având în această conferenţă a să statori spre bine, mai bun. Am putea zice că fiecare Şi jidanul să uită cu groază la cei cu
eventualele sume cu cari comunele bisericeşti lucrare e o mică nuvelă, mişcătoare şi nobili-' pricina:
ar contribui la dotaţiunea protopresbiterului sătoare. Şi nu copilă de şcoală să fii, ci ----Amândoi au dat întâiu!
în caSul că s’ar susţinea protopresbiteratul bărbat, şi totuşi ceteşti bucuros aceste
Geoagiuhti, rog pe.on. Domni preoţi şi mem „scrisori". ,
brii comitetelor parochiale, a participa la Recomandăm cu căldură cartea, tuturor Ştire ultimă.
această importantă conferenţă. părinţilor cari ar dori să pună o lectură O telegramă trimisă din Viena
Săcărâmb, 20 Iulie v. 1900. bună în mâna fiicelor lor. Dee-le cărticica aduce surprinzătoarea ştire, că A. S.
Cu stimă d-şoarei Cioban, cea sirguincioasă ca o al
bină, carea pe lângă chemare de profesoară Cari Ferdinand, un membru al înal
Alimpiu Oprea,
cu laudă împlinită, ne mai procură şi bucurii tei case Domnitoare, a fost ucis ieri,
presbiter-capelân.
literare în frumoase poesii şi în cărţi ca cea Joi, în Viena, probabil tot de ucigaşi
de care vorbim. (A se cere la Librăria Archi- anarchişti.
N O T IŢ Ă L IT E R A R Ă diecesană în Sibiiu, „Scrisori catră eleve“ cu
1 Coroană exemplarul). Ear’ în Constantinopol prin pla
Doue cărţi bune. cate lipite pe zidurile oraşului se face
In înpregiurările noastre literare destul „Ziua Invierii‘i se poate căpăta â 1 co
de sărace, a Românilor de dincoace, două roană plus porto şi la tipografia «Minerva» cunoscut, că în curend are se fie ucis
cărţi au eşit de curând de sub tipar, cari în Orăştie. In numărul viitor vom descrie-o şi Sultanul turcesc.
sunt menite a ne trezi bucuria literară ador niţel. I. M.
mită: e una cartea d-şoarei Măria Cioban: Posta Redacţfef.
„Scrisori cărtră eleve'1, şi a doua traducerea
d-lor I. Chendi şi C. Sandu: „Ziua învierii" Dlui Nic. Rom. în Paleş. Am cercetat expediţia
de II. Ibsen. şi Vi-se trimite regulat. Binevoiţi a recerca posta de
Legenda norocului. Norocul este un moş
I acolo ca se ve dee foaia numai celor trimişi de
bătrân-bătrân, c’un singur ochiu în creştetul D.-V. — Nrii 27-28-29 vi-’i-am trimis de nou.
„Scrisori cătră eleve“.
capului. D-Sale G. Lazar în C.de-sus. Ne cereţi numerii
Sîrguincioasa d-şoară Maria Cioban, o Moş Noroc avea şi el, biet, un copil apăruţi până acuma. De când ? dela început ori dela
fiică mândră a Munţilor-Apuseni, care şi în voinic şi frumos ca un leu tinăr. Odată, nu jumătatea anului? Dela 25 încoace vi-’i-am expedat.
scrierile d-sale îşi accentuează cu drag originea ştiu cum s’a întâmplat, şi-a pierdut băiatul.
de fiică a acelor legendari Munţi, profesoară De atunci unchiaşul aleargă fără preget, prin
la prima noastră şcoală superioară de fete, lume, căutându-şi odorul pretutindeni: prin Comitetul de redacţie:
cea din Sibiiu, — ne-a dat în cartea numită sate şi prin oraşe, prin ape şi prin codri. In Preşedinte: Dr. loan Mihu.
o lucrare originală în felul său, o broşură goana lui neîntreruptă, orb aşa cum este,
Membrii: D r. St. Erdel)/i, lo a n M ih a iu
în care sunt adunate într’un bogat snop pune mână pe câte un om şi crezând că D a n iil D avid şi C onstantin B aicu.
spicele cele mai frumoase a sfaturilor bune este fiu-său, începe a’l ridica încet-încet, îl
ce să pot da copilelor tinere, dacă vor ca să ridică tot mai sus, îl ridică mereu, îl ridică
' Proprietar - ed ito r: I oan M ihaiu
devină femei virtuoase, modeste, bune, leri- într’una, până când îl aduce în dreptul singu
citoare. rului său ochiu din creştet; când a văzut că Redactor respons.: I oan M oţa
