Page 1 - Bunul_Econom_1900_32
P. 1

Anul  I                                        Orăştie,  5/18  August  igoo                                        Nr.  32




















                                                  tura  practică,  tinerii  trebue  să  înveţe  formează  un  studiu  obligat  pentru  can­
           Dare  de  seamă  despre^
                                                  a  isprăvi  înşişi  fiecare  lucru,  studiile  didaţii  de  învăţători.  Şi  aceasta  este  o
       lncrările ministralai pentru agricoli      teoretice  sunt  reduse  la  minimul  tre­  disposiţie  înţeleaptă  şi  prea  folositoare,
                          V.                      buincios  Chemarea  acestor  scoale  fiind  care  este  vrednică  să  fie  introdusă  şi
                                          (Fine).'   creşte  lucrători  pricepuţi  şi  harnici,  la  preparandiile  noastre  confesionale,
                învăţământul  economic.           traiul  şi  întocmirile  din  aceste  şcoale  chiemate  a  pregăti  dascălii  poporului
            Trecând  peste alte  părţi  ale lucrării  sunt  aşa,  încât  nu  se  deosebesc  mult  român.
      ministrului,  vom  încheia  de  astă-dată,  de felul  de  vieaţă  al  ţeranului.             O  altă întocmire  folositoare  pentru
       arătând  lucrarea  ministrului,  îndreptată     In  lunile  de  vară  se  ţin  cu  spe­  popularisarea  cunoştinţelor  economice,
      spre  şcoalele  economice  şi  lăţirea  cu­
                                                  sele  statului  la  fiecare  din  cele  16  este  instituirea  învăţătorilor  ambulanţi,
      noştinţelor  economice  la  popor.          şcoale  economice  inferioare  cursuri  de  chemaţi  a  ţinea  prelegeri în  diferite co­
           Este frumoasă  această  lucrare,  du­  economie  şi  grădinărit  pentru  învăţă­   mune,  a  da  poveţe  şi  îndrumări  gra­
      rere  însă  că  poporul  nostru  nu  poate   torii  şi  preoţii,  chemaţi  a  face ' instrui­  tuite  în  scris  si  cu  vorba  atunci  si
                                                                                                                                     T
                                                                                                              j
      trage  foloasele adevărate nici din  această   rea  tineretului  şcolar  în  şcoalele  popo­  acolo  unde  li-se  cere.  In  părţile  locuite
      lucrare  a  statului,  pentru-că  toate  câte   rale  de  repetiţie.  In  anul  trecut  aces­  de  Români  se  află  învăţători  ambulanţi
      se  fac,  se  fac  în  limba  maghiară,  ne­  te  cursuri  de  câte  4  săptămâni  au fost  în  comitatele  Arad,  Bistrita-Năsăud,
      cunoscută  de  popor.
                                                  cercetate de 400  învăţători  şi  20 preoţi.  Timiş  şi  Sibiiu.  Aceşti  învăţători  au
           In  unul  din numerii  „Bunului  Eco­                                             ţinut  în  anul  trecut  prelegeri  în  302
                                                       Este  peste  toată  îndoiala,  că  cer­
      nom"  am arătat  care  sunt  şcoalele  eco­                                            comune,  la  cari  au  luat  parte  55.000
                                                  cetarea  acestor  cursuri  de  cătră  învă­
      nomice  din  ţeară.  Aici  observ,  că  la                                             ascultători.
                                                  ţătorii  şi  preoţii  noştri,  ar  putea  fi  de
      academia  de la Magyar-Ovdr  cursul  este
                                                  folos  şi  pentru  poporul  nostru,  drept  I   O  frumoasă  lucrare  desvoaltă  şi
      de  2  ani,  pentru  tinerii  cari  au  absol-
                                                  aceea  în  lipsa  de  atari  cursuri  proprii  reuniunile  economice  din  ţară  întru  lă­
      vat  studiile  gimnasiale.  Aici  se  pune
                                                  româneşti,  nu  putem  în  destul  reco­   ţirea  cunoştinţelor  economice,  prin pre­
      preţ  mare  pe  studiile  teoretice,  ear’ de­
                                                  manda  insinuarea şi participarea  la cur­ legerile,  poveţele şi  ajutoarele  ce le dau
      monstrările  practice  se  fac  în  econo­
                                                  surile,  ţinute  cu  ajutorul  ministeriului.  membrilor  sei.  Reuniuni  economice  se
      mia  şi  aşezămintele  întocmite  pe  lângă
      academie.                                        învăţătorii  aplicaţi  la  şcoalele  eco­  află  în  Ungaria  cu  totul  220,  dintre
           In  cele  4  scoale  economice  supe­  nomice  sunt  îndatoraţi  a  ţinea  şi  pre­  cari  româneşti avem numai două, anume
      rioare  se  primesc  tineri  cu  6  clase   legeri  economice  poporale  la  recerca-   cea  din  Sibiiu  şi  cea  din  Orăstie,  un
     gimnasiale şi cursul este de 3 ani.  In anul   rea  reuniunilor  economice  comitatense,   număr  de  tot  neînsemnat  faţă  cu  tre­
                                                  astfel  vedem  că  în  anul  trecut  s’au  ţi­  buinţele  mari  ale  poporului  român  din
      prim  se  face  mai  mult  instruirea  prac­
                                                  nut  158  prelegeri.  Aceste  prelegeri    această  ţeară.
      tică  a  elevilor,  ear’  în  ceialalţi  doi  ani
                                                 fiind  ţinute  în  limba  maghiară,  chiar       Ajutorul  dat  de  ministrul  reuniu­
      se  învaţă  studiile  teoretice,  ce  sunt  de
                                                ~ dacă  se  ţin  în  comune  româneşti,  po­  nilor-  a  fost  în  anul  trecut  40.000  cor.,
      lipsă,  pentru  a  conduce  raţional  o
                                                 porul  nu  are  mult  folos  de  ele.       ear’  numărul  comunelor  în  cari  s’au
      moşie  mai  mare.
           Pentru  a  înlesni  tinerilor  mai  să­    Aici  trebue  să  amintesc,  că  după   ţinut  prin  reuniuni  prelegeri  au  fost
     raci  cercetarea  acestor  scoale,  statul   darea  de  seamă  a  ministrului,  toate   1180.
     înfiinţează  pe  lângă  fiecare  câte  un   aceste  şcoale  economice  sunt  îndato-         In  acest  loc trebuesc  amintite  cur­
     convict,  unde  pentru  preţuri  moderate   rite  a dă  poveţele  şi  desluşirile de lipsă,   surile  de  pomărit,  stupărit,  viierit,  lăp-
     se  proved şcolarii  cu toate  cele trebuin­  unde  li-se  cere.  In  anul  trecut  s’au  ce­  tărit  şi  împletit,  ţinute  pe  spesele  sta­
      cioase.  Asemenea  convicte  sunt  până    rut  asemenea  poveţe  în  337  caşuri.     tului,  pentru  ţerani  în  diferite  părţi  ale
     acum  la  şcoalele  din  Kassa  şi  Kolos-   Acesta  asemenea este  un  mijloc de  care   ţerii,  cari  asemenea  au  menirea  a  lăţi
     Monostor.                                   se  pot  folosi  oamenii  noştri,  cari  au   cunoştinţe  folositoare  în  popor.
          In  şcoalele  economice  inferioare,   asemenea  şcoale  în  apropiere.                 Asemenea  trebue  făcută  amintire
     se  primesc  tineri  ţerani,  cari  ştiu  ceva   Pentru  a  creşte  învăţătorii de  lipsă  despre  călătoriile,  făcute  de  economi
     carte.  Cursul  este  de  doi  ani  începând  la  şcoalele  economice  inferioare  şi  la  mici  din  diferite  părţi  ale  ţerii  cu  aju­
     dela  1  Octomvrie  până  la  sfîrşitul  lui  şcoalele  poporale  de  repetiţie,  ministrul  torul  reuniunilor  economice,  la  moşiile
     August.                                     a  luat  măsurile  de  lipsă,  că  la  fiecare  mari  ale  statului.  Aceste  călătorii,  la
          La  aceste  scoale,  după  firea  lor,  preparandie  de  stat  se  se  aplice  un  care  au  luat  parte  în anul  trecut  7890
     se  pune  cel  mai  mare  preţ  pe  învăţă-  profesor  pentru  studiile  economice,  cari  ţerani  sunt  foarte  instructive/ pentru-că
   1   2   3   4   5   6