Page 4 - Bunul_Econom_1900_32
P. 4

Pag.  4                                             BUNUL     ECO N OM                                                Nr.  32

             Adunarea generală a Asociaţiunii  e  con­  Foc  clin  trăsnet.  Sâmbăta  trecută   în  sus  de  podul  Romosului.  Fiind  apa  mare
        vocată,  cu  obicinuitul  program:  deschidere,,  (azi  săptămâna)  după  amiazi  s’a  descărcat   după  ploaia  uriaşe  ce  ţinuse  Duminecă  spre
        raportul  comitetului,  cassarului,  alegerea  co­  asupra  Orăştiei  şi  ţinutului  ei,  ca  şi  pe  la   Luni  toată  noaptea,  i-sa  răstunat  carul  şi  a.
        misiilor  şi raportul acestora,  —  la  Băile  Her-
        culane  pe  zilele  de  9  şi  10  Septemvrie  n.  Deva,  Geoagiu,  etc.,  o  furtună  năprasnică,  căzut  în  apă.  Vacile  au  trecut  cu  carul  din­
                                                   cu  ploaie  colosală,  fulgere  şi  trăsnete.  In   colo,  dar’  el  fiind  bătrân, slab,  cam  de  80 de
                                                   Orâştie  un  trăsnet  puternic  a  lovit  în  colţul   ani,  a  fost  răpit  de  valuri  unde  s'a  şi  înecat.
             Pentru  gimnastul  nostru  din
        Brad  se  fac  din  partea  corpului  pro­  şurii  dela  casa  Nr.  34  în  drumul  ţerii  (peste   Apa  l’a  dus  până  la  podul  mare  de fer, unde_
                                                   drum  dela  şcoala  română)  cu  atâta  tărie,  că  oamenii cu  inimă  de  pe  pod  s’au  slobozit  cu
        fesoral  şi  a  binevoitorilor  sei,  lăudabile
        sforţări  ca  se-’i  întărească  situaţia  ma­  întreg  oraşul  s’a  zguduit  şi  fiecare om credea   funia  după  el,  şi  legându-1 l’au ridicat pe pod.
                                                   că  aci  în  a  lui  casă  a  trăsnit  undeva.  Şura  a   Spun  oamenii  că  un  om  voinic  l'ar  fi
        terială  azi  încă  prea  şubredă.
                                                   luat  foc  îndată,  şi  deşi  ploua  ca  vărsând cu   văzut  din  apropiere  pe  bătrânul  când  a  că­
             De  ani  de  zile  tinerimea  română
        din  Zarand  arangează  în  fiecare  vară,   ciubărul,  a  ars  întreagă!  In  şură  să  aflau mai   zut  în  apă,  ba  bătrânul  l’a  şi  chemat  se-’l
        ba şi  în alte părţi ale ■anului,  petreceri,  a   mulţi  husari  şi  în  grajd  caii  lor,  cari  însă  au   scoată,  dară  acela  nu  a  fost  bărbat,  ci  l’a
        căror  venit  îl  dăruesc  cu  drag  ca  obol   scăpat  numai  cu  spaima  cea  mare.  lăsat  să  peară,  deşi  apa  nu  putea  să  ajungă
        pentru  preţiosul  institut  cultural.  Acum                                           până  la  foaie,  şi  pentru  un  om  tare  nu  era
                                                        Ucis  de  trăsnet.  In  aceeaşi  zi  şi  în   nici  o  primejdie.  Să  vede  de  aci  cât  de
        pe Dumineca  trecută,  în  12  August,  au   aceeaşi  vreme  trăsnetul  a lovit  în  Turdaş  pe
        arangeat  o  nouă  producţie şi petrecere,   un  econom  ce  tocmai  lega  o  viţăluşă.  L’a   slab  e  desvoltat  simţul  de  ajutor  între  oa­
        în  frunte  cu  profesorii  şi  punendu-’şi                                            menii noştri. Acuma  retăcem  numele  fricosului.
                                                   ucis  şi  pe  el  şi  viţăluşă.
        în  jurul  ei  umerul  toţi  tinerii  noştri                                                Cum  de  tot  altfel  a  purces  femeea
                                                                                               Maria  Şoit  lui  Ilie  Socol  înainte  de  15  anii
        buni  zarandeni.  Petrecerea  a  şi  reuşit     C ursul  de  cântări  iniţiat  de  dl
                                                                                               Era  lângă  rîu  în  zi  de  târg  de  vite.  A  că­
        frumos  şi  a  versat  o  nouă  sumuliţă  în  protopresbiter  V.  Domşa  la  Orâştie,  s’a  des­
        fondul  pentru  ajutorarea  studenţilor.   chis  la  1  August.  Din  cei  vre-o  30  de  învă­  zut  un  om,  Ivaşc Ioan,  în  apă.  Lângă  rîu  era
             Ear’  şi  mai  nou  dl  profesor  V.   ţători  ai  tractului,  au  venit  la  deschidere  12.   plin  de  oameni,  fiind  de  faţă  şi  răposatul
                                                                                               primar,  şi  totuşi  nime  nu  s’a  grăbit  să  se
        Boneu  publică  un  călduros  apel  cătră  Au  stat  ziua  întâi  şi  a  doua,  înţelegându-se,
                                                                                               bage  în  apă  să  scoată  pe  omul  care  era  dus
        public  în  favorul  Mesei  studenţilor,  pe  câţi  mai  remânseseră,  că  de  aci  încolo  să  se
        care  il  vom  publica  şi  noi  în  numărul   mai  adune  Mercurea  şi  Sâmbăta  în  ferii,  ba   de  valuri  şi  era  să  se  înece.
       viitor.  Frumoasă  e  ţinta,  nobilă  strădu­  Sâmbăta  (zi  de  târg)  chiar  şi  peste  an,  ca se   Femeea  Maria  Socol  nu  a  putut  se
                                                                                               vadă  nepăsătoare  primejdia,  şi  repede  s’a
       inţa  d-lor  profesori,  vrednică  deci  de  înveţe  unii  dela  alţii  cântările  mai  alese.
        spriginul  nostru  al  tuturor. Se nu rămâ­                                            desculţat,  s’a  băgat  în  apă,  a  prins  de  păr
       nem  surzi  la  atari  apeluri!                  Venitul  pomilor  de  pe  lângă  drumuri   pe  omul  care  era  pe  aci  se  se  înece  şi  I'a
                                                   în  Luxemburg.  In  1870  erau  numai  30  de   dus  la  ţermure,  apoi  a  fost  şi  ea  ajutată  ca
                                                   pomi  lângă  drumurile  publice,  în  1899  ajun­  să iese trăgând  pe  cel leşinat  după sine.  Mue-
             f  Stella  Draia.  Stimabilele  familii  Mi­
       haiu  şi  Draia  din  loc,  au  îndurat  zilele  astea   seseră  la  12.300.  Cei  mai  mulţi  sunt  perii,   rea  corăjioasă  după  o  săptămână  a dat vieaţă
        o  grea  lovitură.  Drăgălaşa  copiliţă  Steluţa,   apoi  merii  şi  cireşii.  înainte  de coacerea  fruc­  unei  fetiţe  care  şi  acuma  trăeşte.  Această
        fiica  d-lui  adv.  Dr.  Enea  Draia,  a  reposat  la  i  telor,  se  vând  prin  licitaţie.  Anul  trecut  s’au   muiere  curajioasă  dela  cel  scăpat  a  căpătat
        14  August  sara,  după  grele  suferinţe  de  mai  ]   vândut  fructele  cu  50.000  ide  lei.  o  ferdelă  de  grâu.  Dela  magistrat,  al  cărui
       multe  zile,  fiind  în  verstă  fragetă  de  6  luni.  j                               representant  a  văzut  faptul  curajios  al  muerii,
       O  deplâng  nemângăiaţi  părinţii  Dr.  Enea  i   înecat.  Bătrânul  Petru Plugariu, econom
       Draia  şi  Hortensia n.  Mihaiu,  sorioara  Olgiţa,   din  Orăştie,  a  voit  să  meargă  din  strada   şi  dela  cetăţenii  oraşului,  nici  o  laudă  nu  a
       iubitorii  moşi  Ioan  Mihaiu  şi Maria  (Orâştie),                                     căpătat.  De  era  însă  neam  mai  „domnesc*1,
        losif  Draia  şi  Ludmila,  (Abrud),  şi  numă-   Câmpului pe  dealul  cătră  Romos, ca se  aducă   îndată  căpăta  ceva  „cruce  pentru  merite1*  pe
       roase  rudenii.  Ne  alăturăm  la  condolenţele   cu  carul  curcubete.  Nu  a  voit  se  încunjure   pept.  Ear’  azi  să  fie  oare  şi  bărbaţii  mai  pu­
       numeroase  aduse  întristaţilor  părinţi.   până  la  podul  de  lângă  grajdul  taurilor,  ci
                                                                                               ţin  inimoşi  ca  această  femee ?
                                                   scurtând  drumul a voit se treacă rîul  în prund,


             —  Crede-mă...  Ori  cum,  tu  eşti  mai  de   părut  că-’s lacrămile  odraslei,  vărsate Ia  apro­  —  Acum  să  mă  laşi  pe  mine;  da  nu
       samă de  cât un  ţăran;  plângeam  pe  Petrache,   pierea  ucigaşului  tătălui-seu.  Mânia  i-se  răs-   te  uita,  închide  ochii.  Vezi  cum  eşti!  nu
       pentru-c’aşa-i  obiceiul.  Tu  ai  crescut  aici  cu   vrăteşte,  ura  de  moarte  pentru  omul  acela   m'asculţi!  Aşa?  — lasă!
       noi,  mănânci  ce  mâncăm  noi,  bei  tot  dintr’o   mârşav,  se  trezeşte  mai  vajnică  de  cât  ori   Şi  dînsa  ia  ghirmeaua  de  jos  şi  după
       fântână  cu  noi,  —  de  ce  m’aş  feri  de  tine?   când  şi  bocetul  dă  s’o  înece,  s’o  sugrume,   ce-i  sărută  ochii pe  rând,  îi leagă  frumos,  ne-
       Nu  me  pricep  cum  ai  putea  fi  de  altă  lege.  îşi  ridică  ochii  în  sus.  Lângă  ei  era  un  ste­  tezindu-1  iubitor  pe  obraz.
             Moise,  beat  de  plăcere,  se  dă  la  des-  jar  bătrân.  Ii  vine  în  minte  un  gând:  o  răs-   —  Eşti drăguţ,  când  eşti  cuminte.
       merdări,  aţîţându-şi  bucuria  lui  desfrânată.   bunare  de  să  se  îngrozească  şi  iadul.  Faţa   —  Multe  nebunii  îţi  mai  vin  în  cap!
       Să  lasă  ’n  genunchi  şi-i  descinge  frumos  cin-   i-se  îmbujorează,  strălucind  de  bucurie.  Ea   —  Tu eşti  copilul  meu,  trebue  se m’as-
       gătoarea  ce-i  curma  mijlocul;  descheie  bata   rîde,  rîde  ca  o  nebună  şi  caută  drăgostos  la   culţi,  altfel  mama  nu-ţi  dă  măr  din  sîn...
       şi  dă  drumul  rochiei  să-i  alunece  în  jos.  Ea   Moisă:                                —  Fac  cum  zici.
       duce  pumnii  la  ochi,  ca  să-şi  oprească  valul   —  M’ai  desbrăcat  cu  mâna  ta?      —  Aşa-i  şi  frumos!
       de  lacrimi,  ce  par’că  nu  mai  avea de gând  se   —  Aşa  mi-o  fost  gustul.            Ea. dă  un  pas  înapoi  şi  se  ’nseninează,
       se  sfîrşească.                                  —  Şi  tu  trebue  să  te  desbraci.   mai  se  ţipe de  bucurie.  Vichilul  avea  un  ha­
            —  Aş  ucide  cu  mânile  mele  un  sat  de   —  De  bună  samă.                   rapnic  (corbaciu)  voinic,  de  curele  împletite,
       bărbaţi,  numai  se  te  am  pe  tine!           —  Se-ţi  întorc  acum  şi  eu  ajutorul.  care  zăcea  aici  jos  lângă  ei.  Dar’  grija  o  cu­
            Moisă  nu  mai  poate zice  nimic,  îşi  per-   —  Câte-’ţi  mai vin  prin  minte!  prinde  şi tremurând de frica neisbândei,  apucă
       duse  rostul  vorbelor,  se  uita  numai  pătimaş   —  Ii  gustul  meu.                 repede  harapnicul  şi  se  uită  cu  teamă  la  vi-
       la  trupul  ei  viu,  plin  de  viaţă,  ce  tremura  în   —  Bine.                      chil,  cum  sta  răzimat  de  copac:  numai  o
       cămeşuica  de  bumbac.  Ochii  i-se  înroşise  în   —  Dar'  tu  n’o  să  mă  laşi.     leacă mai  susuşor  de capul  lui,  era o  creangă
       sânge,  ca  la  cei  turbaţi.  O  apucă  seibatec de   —  Ba  da.                       sănătoasă.
       mijloc  ş’o  aduce  şi  pe  dînsa  în  genunchi.  O   —  Ei  bine,  vino  icî  lângă  copac.  Să   II  mai  sărută  şi  guguleşte,  în  vreme-ce
       strînge  la  piept,  de  se-i  sdrobească  ţîţele.   fii  cuminte,  —  şi  ea  îl  sărută.  Moise  se  lasă   aprinsă  ca  o  tigroaică,  face.  iute  la  capătul
       In  învăluiala  asta,  Măriuca  aruncă  ochii  la   în  voia  ei.  Măriuca  îl  razimă  de  stejar,  îi   harapnicului  un  laţ  şi,  ridicându-se  binişor
       sîn:  Pe  piepţii  cămeşii,  jilăveau  două  pete   aduce  mânile  aşa  înapoi,  de  îmbrăţişa  trun­  pe  dinapoia  stejarului,  îl  trece  prin  prejurul
       de  lapte.  O  isbeşte  amintirea  copilului.  I-s’a  chiul  şi  le  leagă  bine  cu  cingătoarea.  gâtului  lui  Moise.  Coada  harapnicului  o  dă
   1   2   3   4   5   6   7   8