Page 5 - Bunul_Econom_1900_32
P. 5

Nr.  32                                             BUNUL    ECONOM                                                   Pag  5


             f   Dr.  loatt  David,  advocat,  secretar  al   Meţian  ar  avea  de  gând  se  cerceteze  în  cu­  dia-Mare  a  hotărît  să  înfiinţeze  o  bibliotecă
        „Albinei"  în  Sibiiu,  şi-a  tras  în  noaptea  de   rând  Orăştia.                   in  Oradea.  Cele  multe  înaintel
        13  spre  14  August  un  glonţ  şi-a  tnuiit  în­
        dată,  în  locuinţa  sa.  Sinucisul  era  un;  tinăr   Din  „fundaţiunea  Şaguna“  pen­      L a   şcoala  civilă   de fe te   a   A so­
                                                                                               c ia ţiu n ii  (lin  S ib iiu  fi în  internatul  ace*
        din  o  familie  bună  şi  în  stare  bună  din  tru  ajutorarea  bisericilor  şi  şcoalelor,
                                                                                               leia,  se  primesc:  In  clasa  I  eleve  a)  cari  au
        Munţii-apuseni,  şi  să legau  frumoase  speranţe   s’a  votat  la  27  Iul.  v.  800  cor.  ajutor
        de,  dînsul.  De  ce  s’a  omorît,  nu  să  ştie.                                      împlinit  cel  puţin  vîrsta  de  9  ani;  b)  cari
                                                    parochiei  gr.-or.  din  Petroşeni  pentru   au  absolvat  IV.  clase  elementare  (poporale
                                                    coperirea  datoriei  ce  parochia  a  făcut  sau  primare),  ori  fac  un  examen  de  primire.
             Părăsirea  patriei  începe  se  pună                                                    In  celelalte  clase  se .primesc  eleve,  cari
        pe  gânduri  şi  pe  cei  mai  zvăpăiaţi  ga­  cu zidirea  bisericii,  apoi  parochiei  Deva   au  absolvat  vre-o  clasă  premergătoare  dela
        zetari  unguri,  cari  pân’acum  tăcend     800  cor,  ajutor  la  repararea  bisericii   altă  şcoală  asemenea.  In  lipsa  unui  astfel  de
        par’că  se  bucurau  că  se  duc  mulţi  ce­  sale  mari  şi  frumoase,  pe  care  n’a  pu-   atestat,  sau  pe lângă atestat, de  pe  clasa  V. şi
        tăţeni,  mai  ales  dacă  ei  erau  Slovaci,  tut’o termina deplin,— dar’  despre  care,
                                                                                               VI.  dela  şcoală  elementară-poporală,  primirea
        Români,  Saşi,  etc.  Acum  însS  a  ajuns  cum  am  scris,  e  nădejde  a  o  vedea  în   în  ori-care  clasă  a  şcoalei  civile,  ce  corăs-
        se  scrie şi  ei,  că  nu  vreau  se-’şi  creadă   curând  terminată  şi  reparată,  căci  con­  punde  vîrstei  eleve»,  se  poate  face  după  un
        ochilor  ce  le arată  numerarea  oficioasă,   ducătorii  ei  în  frunte  cu  dl  protopres-  examen  de  primire,  depus  înaintea  corpului
        că  de  pildă  âstan  în  jumătatea  întâie                                            profesoral  al  şcoalei.  Examenul acesta e  scutit
        a anului,  din  ig  comitate  ale  terii,  s’au   biter  s’au  pus  serios  pe  acest  lucru.
                                                                                               de  taxă.
        dus  peste  graniţe  cu  gând  de-a  nu  se      Scoale  pentru  candidaţii  de  voluntari  Elevele,  cari  se  înmatriculează  pentru
        mai  întoarce,  mai  mulţi  cetăţeni  decât   Se  scrie,  că  voluntari  la  miliţie  pot  să  fie azi   prima-dată  la  şcoala  noastră,  au  să  producă
        e  numărul  nou  născuţilor  în  acele  co­
                                                    nii  numai  cei-ce  au  trecut  toate  clasele  unei  atestat  şcolar,  atestat  de  botez  şi  certificat
        mitate I  Şi  aşa  în  acele  comitate  popo-
                                                    şdoale  medii,  ci  şi  aceia,  cari  fac  un  examen   de  revaccinare.
        raţia  scade  tare:  Numărul  naşterilor  e   înaintea  unei  comisiuni  militare  anume  pen­  In  cursul  complementar  (supletor),  îm­
        ţinut  cam  pe  loc  prin  cel  al  morţilor,   tru  scopul  acesta.  Pentru  pregătirea  la  de­  preunat  cu  şcoala  civilă  de  fete  a  Aso­
        ear’  cu  cât poporul  emigrează,  cu  atâta
                                                    punerea  acestui  examen  să  află  şi  la  Cluj   ciaţiunii  se  primesc  eleve,  cari  au  absolvat
        scad  acele  comitate.
                                                    o  şcoală.  Cursul  se  va deschide în Septemvrie  cele  patru  clase  ale  şcoalei  civile.  Să  pct
             E  trist,  dar’  ce  se-i  faci,  căci  cei   şi  va  dura  6  luni.               însă  primi  şi  eleve,  cari  au  absolvat  cu  cal-
        chemaţi  a  lucra  la  îmbunătăţirea  sorţii                                            cilii  buni  numai  două  clase  civile,  dacă  au
        poporului  ca  el,  mulţumit,  se  stee  aci,    Tineritnea  comercială  din  Orăştie  aran-   trecut  de  15  ani  şi  sunt  împedecate  a  ab­
        au  alte  gânduri,  alte  dureri,  întemeiate   gează  la  1  Septemvrie  o  petrecere  cu  joc  în   solvă  toate  cele  patru  clase  civile.  Elevele
        pe  dorinţe  deşarte.                       sala  la  „Transilvania11,  în  favorul  bisericii   absolvate  de  patru  clase  civile,  pOt" face exa­
                                                    evang.  A  13.                              mene  private  de  pe  cursurile  pedagogice,  în
              C oncertul  şl  convenirea  socială                                               termine  anumite  la  institutul  pedagogic  din
                                                         Un  non  omor  politic  a  avut  loc în  Ro­
        ilin   Selişte,  ţinute  Dumineca  trecută,  au                                         Blaj  sau  Sibiiu.
                                                    mânia: tot un Bulgar  revolaţionar a ucis pe un
        avut  un  succes  foarte  frumos,  mulţumită  per­                                           înscrierile  pentru  anul  şcolar 1900/1901
                                                    fruntaş  cetăţean  român  C  Petcu,  trăgând
        soanelor  diletante:  d-şoara  Maria  Cristin,                                          se  pot  face  din  1—6  Septemvrie  1900
                                                    asupra  lui  2  focuri  de  revolver.  Indignarea
        Anuţa  Oniţ,  Mariţa  Oniţ,  Igi  şi  Hermine                                           stilul  nou.
                                                    contra  Bulgarilor  e  mare.  Se  crede  că  vor  fi
        Kripner,  şi  „Reuniunea  română  de  câr)tări“                                              Examenele  de  corigare  se  ţin  în  3
                                                    alungaţi  cu  gramada  din  ţeară.
        care  s’au  distins  prin  prestaţiuni  frumoase.                                       Septemvrie  1900  st.  n.  la  8  ore  a.  m,  cu
                                                                                                elevele,  cari  s’au  insinuat  la  direcţiune  în
                                                         f  Iosif Ieroieiu  Beleş,  archimandrit, pre­
              „Telegraful  Român“  desminte din  isvor   şedinte  al  consistoriului  dela  Oradea-Mare,   terminul  prescris.
        competent  ştirea  dată  de  „Trib.  Pop11.  şi   a  încetat  din  vieaţă  la  10  August,  în  verstă   In  5  Septemvrie  1900  st.  n.  la  8  ore
        luată  şi  de  noi,  că  I.  P.  S.  S.  Mitropolitul  de  78  ani,  fiind  preot  de  56  ani.  a.  m.  se  vor  ţinea  examenele  de  primire,
                                                                                                eară  în  6  Septemvrie  se  vor  începe  prele­
                                                                                                gerile  regulat.
        pe  după  creanga  de  deasupra  şi  trage  apoi
                                                         D a r  p e n tru   biserică,  D-nul  notar   Didactru  e  4  cor.  pe  lună,  şi  pentru
        de  dînsa  odată  cu  putere  în  jos,  lăsându-se
                                                    cercual  Csucs  din  Răcăşdia  a  dăruit  bisericii   elevele,  ce  se  înscriu  primă-dată  la  această
        cu  toată  greutatea  trupului  ei.  Juvăţul a  scâr-   române  gr.-or.  din  Zlasti  suma  de  10  cor.,
        ţăit  fioros;  un hârcăit  de  moarte,  înfricoşitor,   pentru-ce,  pe  calea  aceasta,  i-se  aduce   şcoală,  o  taxă.  de  înmatriculare  de  4  cor.,
        se  ’neacă  în  gâtlegiul  lui,  curmat  de  spân­  mulţumită  din  partea  comitetului  parochial.   solvită  odată  pentru  totdeauna.  Acelaşi  di­
        zurătoare.                                                                              dactru  e  şi  pentru  elevele  din  cursul comple­
                                                    Leontin  Ungur,  paroch  gr.-or.            mentar.  Ce  se  recere  pentru-ca  o  copilă  să
              Da  din  picioare;şi-şi  smucea  mânile  cu
                                                                                                fie  primită  în  internatul  şcoalei,  vom  publica
        toată  puterea  omului  în primejdie  de  moarte.   f   Iulian  Neamţu,  cleric  absolut,  fiiul
        Măriuca,  trăgea  într’una,  cât  o  ajungeau  pu­                                      în  numărul  viitor.
                                                    d-lui  învăţător  Toma  Neamţu  din  Dobra,  a
        terile.  Intr'un  timp,  când  a  văzut  ea  că  nu
                                                    avut  scris  în  cartea  vieţii  lui  un  trist  şi  prea   Gimnastul  român  din  Brad.  A  apărut
        se  mai  sbate,  ţine  juvăţu  numai  c’o  mână
                                                    timpuriu  sfîrşit.  In  ziua  de  9  August  scăl-   „A  24-a  programă a gimnasiului public gr.-or.
        şi se  dă mai  alăturea,  să  vadă  dacă  a  murit..-
                                                    dându-se  în  Murâş,  a  fost  prins  de  valuri   român  din  Brad  pe  an.  şcoî.  1899—T900,
        Faţa  lui  se  înegrise  cum îi  porumbica;  limba
                                                    şi  înecat.  Răposatul  era  un  tinăr  toarte  sim­  publicată  de  George  Pârău,  director.  In  par­
        învineţită  îi  spânzura  mai  pân’  pe  piept...  patic  şi  iubit,  şi  abia  în  vârstă  de  25  ani.  tea  întâiu  cuprinde  un  studiu despre:  „împă­
              Măriuca  se  uită  la  el  cu  scârbă:
                                                    Fie-’i  ţărîna. uşoară.                     ratul  Traian  ca  binefăcător  al  poporului  ro­
              —  Am  scăpaţi  murmură  dînsa  încet  şi
                                                                                                man11,  de  Dr.  Pavel  Oprişa,  prof.,  ear’  în
        dă  drumul  harapnicului.  Trupul  lui  Moisă
                                                         Biblioteci  pentru  popor.  Comitetul  des­  partea  a  doua  ştiri  şcolare,  de  directorul.
        cade  grămadă  în  genunchi.  Ea  îşi  desface
                                                    părţământului  Beiuş  al  Âso ciaţiunii  a  hotărît   Gimnasiul  a  împlinit  anul  al 31-lea dela
        cingătoarea  şi  ghirmeaua,  îşi  ia  rochia  şi   înfiinţarea  a  două  agenturi  în  Sombatsag-   existenţa  sa.  Elevi  înscrişi  au  fost  132:  din­
        porneşte.                                   Rogoz  şi  Vascou  şi  a  două  bibliotecei  am­  tre  aceştia  sunt:  125  gr,-pr.,  4  gr—cat;,-3  de
              Când să iasă din văgăună,  îşi mai aruncă
                                                    bulante.  Comitetul  despărţământului  de  cu­  religia  mosaică.  După  locul  naşterii:  87  din
        odată  ochii  înapoi:
                                                    rând  constituit  Panciova  a  înfiinţat  o  biblio­  comit.  Hunedoarei,  9  din  comit. Turcta-Arieş,
             —  Tot s’o  ’ndurat  Cel de  sus  de  mine,   tecă  şi  o  agentură  a Asociaţiunii  în  Alibunar.   2  Bihor  şi  2  din  comitatul  Sibiiului.
        nu  m’o  lăsat  să-mi  spurc  mirul  c’un  jidani
                                                    Despărţământul  Timişoara  are  până  acum  o    Profesori  au  funcţionat  în  anul  ‘trecut:
                                      I.  ADAM.     bibliotecă poporală.  Noul  despărţământ  Ora-  George  Pârău  director,  Vasilie  Boneu,  Dr.
   1   2   3   4   5   6   7   8