Page 6 - Bunul_Econom_1900_32
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 32
Ioan Radu, Dr. Pavel Oprişa, Const. Costm, mănăstirei, în care calitate a funcţionat peşte Cucuruz, ferdela 'de 20 Iiţre cu . . 75-—85 cr.
medic al institutului Ioan Rusu. 20 ani. Fasolea, ferdela de 20 litre cu . 115 —120 cr.
Biblioteca gimnasiului are 2399 opuri, El ştia aşa de bine a se acomoda cu Cartofi (grutnpene) nouă ferdela cu 30— 40 cr.
lumea, da poveţe aşa de plăcute şi folosi Vin nou, litrul cu . . . . . . . —•— cr.
cari. împreună cu revistele representă o va
toare celor-ce aveau nevoe de ele, avea atâta Mere ferdela cu '.. . . . . . . 25— 40 cr.
loare de 11.671 cor. milă şi consideraţie îp distribuirea canoane Nuci, ferd. cu . . ... . .: . . . . —•-— cr.
Fonduri înfiinţate şi administrate de lor, încât chiar din. oraşe foarte depărtate Carne de vită, 1 klgrain cu . . . —-40 cr.
corpul didactic: 1) Fondul bibliotecii gimn. alergau la el femei şi bărbaţi, de toate » » porc, » » cu . . . . — 48 cr.
înfiinţată în 1871/72 cu sacrificiile corpului stările şi vîrstele, spre a se împăca cu Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . . — 50 cr.
profesoral, care are o avere de 8212 cor. — 2) Dumnezeu prin mărturisire şi a primi cu » svântată » » cu . . , • 66—'72 cr.
minecarea din inânile alesului seu. Brânza, nouă 1 kl. cu . . . . . . —-40 cr.
„Fondul elevilor morboşi" înfiinţat în 1885 Negreşit, pe cât cuviosul Gherasîe avea Brânză în burduf cu . . . , . . . —'— cr.
ajuns la 6847 cor. 3) Fondul convictului în consideraţie cătră clientela sa, pe atât şi Ouă, 6—7 cu . . . . . , . ' . . . . 10 cr.
fiinţat la 1896 ajuns la 2820 cor.; 4)Fondul dînsa se arăta mai darnică. De altfel, traiul Pui de găină părechea cu . . . 25—'65 cr.
pentru masa studenţilor înfiinţat la 1894 părintelui' duhovnic era toarte modest, lo
cuinţa lui de o simplitate riguroasă. P iaţa d in Jieghinul-Săsesc.
ajuns la 780 cor.
Intr’o dimineaţă, lipsa părintelui Ghera
La şcoalele normale funcţionează ca sie dela serviciul divin, miră pe toţi pă [ — la 9 August ts. n. 1900,—
învăţători: George Pârău, Ioan German şi rinţii, drept care la eşirea din biserică o Grâu Inimos, fer. de 20 lit. . fi. : —-90
Mihail Stoia. comisiune, trimisă de sfanţul mănăstirei, se Săcară ferdela cu , . . . . . fi. —•72
presentâ la domiciliul seu. Orz, ferdela cu . . . . . . . fl. -•58
După-ce a bătut de trei ori în uşe, Ovăs, ferdela de 20 litre cu .. . fi. —■35
Fotografia cu colori- Lippman, celebrul
repetând cuvintele sacramentale: „Pentru ru Cucuruz, ferdela de 20 litre . . fl. —•87
inventator al unui tel de fotografie cu colori,
găciunile sfinţilor noştri, binecuvintează pă-, Fasolea, ferdela » » » , . fl. ---•---
anunţă într’o conterenţă, că metoda sa s’a rinte“; ne-primind răspunsul convenţional, Grumpile nouă ., fer. de 20 1. . fl. —•20
simplificat aşa de mult, încât nu mai e „Domnul", au pătruns în chilie, sforţând uşa Vin nou, litrul cu . . . . . . fl- —•—
departe vremea, când ori-ce iubitor va putea care, contra usului tnonachal, era încuiată pe Mere, ferdela de 20 litre . . . fl.
fotografia lucrurile şi fiinţele aşa cum sunt, dinlăuntru şi unde au găsit pe părintele Nuci, ferdela de 20 litre . ,' . fl. .. --
Gherasie, mort ca toţi morţii. Carne de vită 1 kl. . . . . . fl. —•36
cu colorile lor adevărate, cumpărându-'şi
Tot după autorisâţia sfanţului şi con » » porc 1 kl. . . . . . fl. —•40
simplu o maşină de fotografat. form regulamentului, s’a procedat la cata- Slănină proaspetă 1 kl. cu . . fl. —•44
grafisirea averei călugărului, cu care ocasie, Slănină svântată 1 klgrm cu , fl. —•60
. Urcarea vămilor in Rusia. Se scrie din intr’o ladă s’a găsit între altele: O carte Brânza nouă 1 kl. . 1 . . . . fl. —•48
Budapesta, că acolo a sosit dela ambasada ovrească de rugăciuni, 2 coarne cu curelele „ în burduf cu . . . . . fl. -->---
din Petersburg si dela corespondentul minis lor, (le pun'Jidovii când se roagă) cămaşa, Ouă, 5 cu . . . . . . . . . fl. —TO
terului r. u. de comerciu următoarea tele cea de moarte şi 1000 galbeni austriaci în aur. Pui de găină părechea cu . fl. —•55
gramă: „Pentru acoperirea speselor provocate Decedatul părinte Gherasie, respectatul
prin evenimentele din Asia-orientată, guvernul preot şi duhovnic, venerat de lumea întreagă,
rusesc, în înţelesul ucazului împerâtesc dela era jidan !.. F e l u r i t e P o v e ţ e
4 1. c. a poruncit pe cale telegrafica urcarea El nu încetase a se închina în legea
unei părţi mari din tarifele de vamă. dela strămoşilor lui, când nu era supravegheat, şi
10 până la 5O°/0! Urcarea vămii, fireşte, nu nu se despărţia de. semnul vechii lui reli- Desclocirea păsărilor de curte,
atinge vămije stabilite prin înţelegeri anume giuni: Coarnele şi cămaşa de moarte!.. Timpul cel mai convenabil de a scoate
încheiate. Cu privire la monarchia noastră
Indignarea mănăstirei era la culme. S’a | şi de a creşte pui, este fără îndoială primâ-
observă ambasadorul, că urcarea vămii pri adunat marele sobor şi în urma decisiunei I vara, căct atunci puii es mai viguroşi şi pot
veşte numai poamele dela Mează-zi, vinul de sale unanime, cadavrul Evreului s’a îngropat avea ca hrană o mulţime de ierburi fragede
butoaie şi importul de lemne. Nouăle taxe afară de mănăstire, ear’ cartea, coarnele şi şi bune şi deosebit de aceasta puicele pot
sunt introduse din 6 August. In cercurile cămaşa de moarte, s’au ars. Chilia s’a dărîmat oua chiar în toamna anului curent, cam prin
comerciale ruseşti consternaţia e foarte mare. de n’a mai rămas peatră pe peatră, ear’ miia luna Septemvrie, Vara nu ne dă aceleaşi
de galbini a fost destinată exclusiv ia cumpe avântagii, din causă că puii eşind târziu, nu
Queensland (în Australia) adevărata gră rarea de frânghie şi păcură pentru carele vor avea timpul se crească înainte de a
dină. In jurul capitalei Brisbane se înteme mănăstirei. , întră în iarnă. Singură clocirea artificială e
care se pretează tot aşa de bine şi iarna ca
iază pomet după pomet, mari dela 2000
Ştirea despre omorîrea A. S. Carol şi vara, căci avem, bine înţeles, în acest cas
până ia 6000 de morgheni. Mii de lucrători
Ferdinand, dată de noi în numărul trecut şi sere unde puii pot fi crescuţi fără a simţi
se întrebuinţează la ele pentru a le întemeia după o foaie din Cluj, nu s’a adeverit. A intemperiile ierneî.
şi sute pentru a le lucra. In curând Italia şi fost o fantasie a cutărui posnaş. Dar’ în aceste Acum fiind timpul când păsările, mai
Spania vor fi învinse, dacă nu iau măsuri. zile de surprinderi anarchişte, atari ştiri uşor le ales găinile, au multă poftă de clocit şi cum
In Queensland se coc portocalele într’o crezi, şi mai bine se le crezi şi apoi să se timpul e înaintat de a mai putea cloci, plus
vestească de neadevărate. că timpul preţios de ouat este perduţ, plus
vreme când lipsese cele din sudul Europei
că găinile clocind slăbesc, obosesc şi rămân
de pe pieţe, aşa că San-Francisco, New-York chiar cam plăpânde aproape toată vara, cel
„Revista Viticola şi Horticolă" din
şi Londra primesc din ce în ce mai mult mâi bun mijloc e de a le împedecade a
Bucureşti, reproduce în numărul seu mai nou cloci, având avantajul că în scurt timp, după
portocale şi lămâi din Australia. Portocalii
articolul d-lui Dr. Ioan Milm despre „Cul 10—15 zile, pasărea începe să oue,
cresc mult mai repede de cât în Italia; în
tura viilor" din numărul nostru 27 (seria de Eată cum ne învaţă „Gazeta Săteanului"
zece ani ajung la rodnicie şi desvoltare, că e a se purcede la împedecarea unei pă
ardeii ce încheem astăzi). Este 6 bucurie a
Măslinilor le merge de asemenea foarte bine sări: se scoate afară din coteţ la aer, lăsând-o
noastră aceasta, că diferite foi, de aici, ca
şi, deşi în Europa-sudică cresc foarte încet, în libertate, se afundă cu totul în apă rece
Ca şi din România şi din Bucovina, reproduc
acolo se desvoaltă aşa de repede, ca răchita de 3—4 ori pe zi timp de câteva zile, apoi
adesea articli din „Bunul Econom", aflându-’i îi mai dăm în fiecare dimineaţă un leaC,
la noi. Pe coastele muntelui Darling sunt
vrednici să-’i facă cunoscuţi în cercuri cât făcând-o să înghiţâ câte o linguriţă de unt
adevărate păduri de măslini, încât ai crede de ricină. In fine Se sileşte să se culce afară,
mai largi de cetitori şi de popor.
că eşti în Italia-de-mează-zi. dândui-se foarte puţină mâncare şi această
. t
să constea mai mult în verdeţuri, apă însă
Un Evreu, călugăr la mănăstirea Neamţu. Preţul bucatelor. să aibă destulă, rece şi proaspătă.
Ziarul „A. N." istoriseşte următoarea întâm j Un alt mijloc practicat în Nordul Fran-
plare, care dovedeşte că Evreii tot Evrei ciei constă în: a închide cloşca într’un coş
rămân, chiar călugăr creştin de s’ar face. P iaţa din Blaj. de trestie, pus în mijlocul curţii, astfel ca ea
Sunt 30 de ani de atunci, Era în mă : ■ — Ia 9 August'1900, — se poată urmări cu ochii toate mişcările
năstirea Neamţu un cuvios călugăr, cunoscut Grâu frumos, ferd. de 20 1. cu . 80—’92 cr. celorlalte pasări din curte ; o lipseşte de
sub numele de părintele Gherasîe. Venerat Săcară, ferdela cu . . . . . . . —•—- cr. mâncare vre-o două zile, dându-i numai apă.
de colegi şi iubit de superior, părintele' Ghe Orz ferdela cu . . . . . . . . . —‘—^ cr. După două zile cel mult, ea îşi arată dorinţa
rasie fu hirotonisit ca preot şi duhovnic al Ovăs. ferdela de 30 litre cu. . .3 5 —'45 cr. de a eşi şi de a fi cu soaţele ei.