Page 1 - Bunul_Econom_1900_33
P. 1

Anul  I                                        Orăştie,  12/25  August . 1900                                       Nr.  33















                                                                 O R G A N U L                            I N S E R Ţ I U N I :
                  A B O N A M E N T E :        1!
                                                   „R euniunii  e co n o m ice   în  O răştie"   se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
      Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor. . (1  . fi.)  |i
               Pentru  R o m â n i a   15  franci.   ||   Apare  în flecare  Sâmbătă             Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.
                                                 porţiunea   a  fost  prea  puternică  sau   timpul.  Mai  e  o  fată;  ea  e  slabă  şi ,a
             Pustiirile  beţiei.                 dacă  e  repetată,  el  moare.              avut  atacuri  de  nebunie.
                                                       Absintul  e  cel  mai  periculos  din­     Altă  familie.  Bunicul  era  beţiv,  ta­
                                                 tre  «apetitive» ;  dar'  toate  beuturile  tari,   tăl  «beutor  învechit».  Copii  12.  Opt
           Trei  sferturi  din  lumea  civilisată
                                                 fă ră   deosebire,  vai8mă  organismul ome­  au  murit  în  vîrstă  fragedă,  de  zgâreiuri.
      face  în  timpul  de  faţă  o  mare  sforţară
                                                 nesc,  pentru-că  sunt  făcute  cu  spirt,  şi   Au  rămas  doi  băieţi,  unul  vagabond,
      pentru  a  scăpa  de  alcoolism  (patimă
                                                 fiindcă   spirtul  atacă  toate  organele.   epileptic  şi  vicios,  celalalt  pătimaş  cu
      beuturei).
                                                 Ficatul,  rinichii,  vinele,  inima,  creerul,   «accidente»,  şi  două  fete,  una  isterică,
           In  Europa,  Englezii  au  văzut  pri­                                            şi  cealaltă  o  stricată.
                                                 toate  sunt  vătămate.  Dacă  mai  vine  şi
     mejdia  mai  dintâi  şi  au  combătut-o  dela
                                                 o  boală  întâmplătoare,  un  sfîrşit  trist     S’ar  putea  însă  zice  că  piedicii
     început.
                                                 e  foarte  de  temut.                       aleg  pildele  lor.  Să  mărim  dar’  cerce­
           Acum  60 de ani,  un  Englez,  anume        In  timpul  unei  boliri  de  colerâ,  un   tarea :  Un  doctor  elveţian  a  luat  20
      Robert  Warner,  a  voit  se  facă  o  asigu­  medic  scoţian  a  împărţit  pe  cei  atinşi   de  familii,  10  de  oameni  cumpătaţi  şi
     rare  asupra  vieţii. Băncile  nu  l’au  primit   de  coleră  la  Glascow  în  «beutori  în­  10  în  cari  beau  de  pîrîia  de  mai multe
     însă,  pentru-câ   el  n’avea  obiceiu  se   vechiţi»   şi   în   «oameni   cumpătaţi».   rînduri  de  oameni.  Cei  cumpătaţi  avu­
     bea  de  cât  apă  sau  ceaiu.  Warner  s’a   Dintr’o  sută  beutori  atinşi  de  coleră   seseră  61  copii,  dintre  cari  5  au  murit
     pus  atunci  şi  a înfiinţat  el  o  bancă  de   mureau   91,   dintr’o   sută  de  bolnavi   în  vârstă  fragedă.  Din  cei  rămaşi  în
     asigurare,  unde  nu  se  primia  nici  o   cumpătaţi  ori  chiar  nebeutori,  mureau   vieaţă,  doi   erau  urîţi,  doi   înapoiaţi
      persoană,  care  bea  beuturi  spirtuoase.   19.  Un  beutor  atins  de  coleră  poate   doi  erau  epileptici;  ceialalţi  50  erau
     S ’a  văzut  la  urmă,  că  Warner  a  făcut   să-şi  facă  testamentul,  căci  norocul  de   sdraveni,  sănătoşi.  Din  partea  celor  be­
     o  treabă  minunată.  Asiguraţii  săi  mu­  a  scăpa  e  foarte  mic.                   ţivi  au  fost  57  copii,  dintre  cari  12
     reau  mai  puţin  de  cât  ai  concurenţilşr     Un  alt  medic  a  dovedit,  că  dintre   morţi  de  mici  şi  9  sănătoşi.  Toţi  ceia-
     şi  banca  sa   (pe  care  o  dirige  încă)   beţivi  atinşi  de  variolă  nu  scapă  nici   laţi  46  erau  idioţi,  cocoşaţi,  surdo-muţi,
     are  astăzi  un  capital  de  150  de  mi­  unul.  «Totul  e  grav  pentru  un  rănit   epileptici,  etc.
     lioane.                                     alcoolic»,  zice  un  al  treilea  medic.  Un    Din  83  copii  epileptici  (cu  boală
          Bine  înţeles,  că  Warner  a  avut    al  patrulea,  medic  de    spitale,   face   zisă  ,,nevoie“)  cercetaţi  la  Salpâtriere,  60
     următori  atât  în  Anglia,  cât  şi  în  Am e­  aceeaşi  observaţiune  pentru  «pneomo-   aveau  părinţi  dedaţi  la  beutură.
     rica  şi  Australia.  Băncile  la  fel  cu  a  sa   nie,  friguri  tifoide,  erisipel,  toate  mala­  S’a  pus  să  se  clocească  ouă  de
     primesc  cu  2 5 %   mai  ieftin  ca  celelalte   diile  acute,  accidente  mari.»  Cu  rănitul   găină  într’o  casă  închisă  şi încărcată  cu
     în  care  întră  ori-ce  beutor,  şi  sunt  cu   s’au  bolnavul  alcoolic  se  întâmplă  tot­  aburi  de  beuturi,  şi  n’au  ieşit  din  oue
     toate  acestea  înfloritoare,  ceea-ce  do­  deauna  ceva  neprevăzut  care-’l  doboară.  de  cât  pui  monştri  sau  bolnavi.
     vedesc  că  beutorii  de  apă  au  vieatâ        De  altfel,  e  tot  ce  i-să  poate  în­   S’a  dat  spirt  căţelelor,  şi  căţeii
     mai  lungă  ea  beutorii  de  spirtuoase.   tâmpla  mai  bine.  Beţivul  nepocăit  e    au murit de mici sau au devenit epileptici.
     S ’au  făcut  apoi  cercetări  şi  socoteli,  şi   supus  la  delirium  tremens,  la  tîmpire
     s’a  vezut  că  în  mijlociu,  adecă  peste   şi  moleşire,  la  nebunie,  şi  la  multe  alte   Se  poate  înţelege   acum  spaima
     vieţi  întregi  socotit,  beutorii  de   apă   rele,  pe  cari  medicii  le  repetă  totdeauna.   care  a  cuprins  pe  capii  şi  binevoitorii
     sunt  i j   zile  şi  12  ore  bolnavi  pe  an,   Moartea  e  lucrul  cel  mai  bun  şi  ea   ţerilor,  unde  beutură  a  crescut  peste
     ear    beutorii   de   spirtuoase  65  zile   nici  nu  prea  lasă  să  fie  aşteptată  de  ei.  măsură,  populând  pământul  cu  pătimaşi,
     şi  15  qre.                                                                            nebuni,  fiinţe   diforme,  nenorociţi   de
                                                      Englezii  au  găsit  că  dintre  doi  in­  tot  felul,  pentru  cari  ar  fi  fost  mai
           In  Francia  medicii  au  căutat  se   divizi  de  20  de  ani,  dintre  cari  unul   bine  să  nu  se  nască  nici-odată.
     pună    şi   ei   pedeci   iubitorilor   de   bea  şi  celalalt  nu,  cel  din  urmă  e  cu
                                                                                                  Si  aci  nu  sunt  descrise  lucrurile
     beutură.  Ei .au  început  se  facă  cerce­  putinţă  să  trăiască  14  ani  mai  mult       >
     tări  asupra  clienţilor  lor  beutori,  şi  s'a   ca  cel dintâiu.  Aceşti  14  ani  vrednicesc   de  cât  pe  jumătate.  De  cei  cari  mor,
     putut  vedea  vinovăţia  spirtului,  îndeosebi   să-’i  dorim  şi  noi,  deci  s’o  mai  slăbim   de  câţi  sunt închişi  în  casele de  nebuni
     a  absintului  şi  a  celorlalte  amestecături.   cu  glăjuţele,  ca  să-’i  putem  avea!  sau  înfundaţi  în  asile,  nu  s ă 1  mai  ţine
                                                                                             socoteală,  cu  dînşii  s’a  sfîrşit.  Dar’  cei
     Şirul  lui  de  rele  sare  în  ochi.  Omul      Indivizii  nu-şi  fac  însă  numai  lor
      j
     care  bea  de  pildă  absint  începe  se  su­  rău  prin  dedarea  la  beutură.  Mai  sunt   cari  rămân,  trăesc,  aceştia  întreţin  în
     fere  de  ameţală.  Vin  apoi  halucinaţiile   copiii,  nenorociţii  copii,  cari  n’au  avut   popoarele  beutoare  o   rană  deschisă,
                                                                                             prin  care  se  scurg   sângerând   toate
     (vedeniile),  delirul  şi,  în  fine,  la  beutorul   plăcerea,  şi  sufer  toate  greutăţile.  In
                                                                                             puterile  naţionale.              V.  N.
     nepocăit,  atacuri  de  epilepsie  (boală  rea,   ceea-ce  priveşte  pe  copii,  statisticele
     nevoie).  Un  fel  de  tîmpire  întovărăşeşte   medicilor  sunt  înspăimântătoare.
     aceste  arătări.                                 Un  beutoriu  învechit   a  avut  7
                                                                                                Roada  câmpurilor  în  lume.
          Luând  un  câne  şi  injectându-i  în   copii.  Cei  doi  mai  în  vîrstă  au  murit
     stomac  câteva    grame  de  »esenţă  de    de  mici  în  zgâreiuri.  Al  treilea  a  îne-
     absint»,  bietul  animal începe  se  se  tăvă­  bunit  la  vîrsta  de  20  de  ani,  al  pa­  Eată  cum  e  situaţiunea  agricolă  în  cele
     lească  în  zgâreiuri,  îi  curg  balele,  latră   trulea  a  căzut  în  tîmpire.  Cel  de  al   mai  de  frunte  ţeri  agricole  din  iume:
     cu  furie,  ochii  îi  sunt  rătăciţi  şi  perul   cincilea  e  un  smintit,  al  şaselea  un  ner­  In  Rusia,  timpul secerişului a  fost priin-
     ridicat.  Cânele  e  ca  otrăvit,  şi  dacă  vos,  care  să  crede  că  va  înebuni  cu  cios,  producţiunea  înse  nu  va  întrece  mijlo­
   1   2   3   4   5   6