Page 5 - Bunul_Econom_1900_33

Nr. 33 BUNUL ECONOM : ... Pag. 5

ţinută şi lărgită, ca la vremea sa să se poată să poate zice ca stabil aşezată, pe multă vreme, P M O p u ri pricinuind mari pagube, s’au
înfiinţa un interant pentru elevii săraci. şi aşezarea ei în această casă din inima ora­ revărsat pe la mijlocul acestei luni în prea
On. public! De 31 ani gimnastul român şului, se poate cu drept socoti ca un frumos multe părţi ale comitatului nostru şi în corni-*
din Brad lucră neobosit în viia Domnului, triumf al desvoltării economice româneşti aici» ţaţele vecine.1 -* 1
desconsiderând vicisitudinile timpului ce a In părţile noastre în deosebi pe Valea-
întirnpinat şi întimpină, numai ca să dee Pustiirea prin foc a comunei Jiului (Petroşeni), văile crescute prin apa
vlăstare sănătoase, nobile, caractere firme Vaidei. De plâns şi vaete e plină azi co­ rostogolită de pe coastele munţilor, au pro­
încercatei noastre naţiuni, precum şi patriei muna Vaidei (1. Orăştie) şi de jale şi fiori dus stricăciuni foarte simţite. In comunele
noastre. sunt pline inimile noastre a celor din comu­ Lupeni, Vulcan, Bărbăteui, Aninosa, Livezeni,
Dacă voim să dăm naţiunii şi patriei nele învecinate. Mercuri dup’amiaz pe la orele Petrilâ, etc. abia a mai rămas vre-un pod,
vlăstare sănătoase, nobile, ,- caractere firme, 3 a isbucnit în această comună un puternic chiar din cel mai solid făcut, toate au fost
bărbaţi energici şi nu eşotaţi încă de pe foc. Ziua fiind fierbinte de caldă, teribilul ele­ rupte şi duse de potop. Casele din apropierea
băncile şcoalei din lipsa mijloacelor de vieaţă, ment înghiţa cu o putere colosală tot. ce-i văilor au suferit stricăciuni, unele au fost cu
apoi stânta datorinţă ni*se impune, ca după cădea în cale. Tot grâul comunei era adunat totul dărîmate, ear’ de holde, de grădini, de
putinţă punând umăr la umăr, având înaintea la oameni în şuri şi în stoguri lângă şuri, şi garduri prin apropierea apelor, ba chiar pe
noastră acelaşi măreţ scop — să ne nisuim mai ales acestea, fiind coperite cu pae, au locuri ridicate spălate de potopul rostogolitor
a ridica bunăstarea şi a micşora sărăcia. luat ioc, şi a ars după prânza toată, noap­ de pe dealuri, apoi de jirezile de lemne adu­
tea toată spre Joi, Joi toată ziua şi în noapte
Bunăstarea şi sărăcia sunt contrarietăţi, nate, etc. — nici nu mai e urmă! Pagubele
încâ. Şi stavilă nu i-s'a putut pune focului,
cari înrîuresc în modul cel mai puternic săracei poporaţiuni sunt uriaşe. Să zice că
căci comună, situată pe deal, e foarte săracă
asupra prosperării ori veştezirii omului, famF preţuite numai pagubele pricinuite de cele
în apă.
lieî, naţiunii. Modul nutririi influenţează pu­ 2 văii a Jiului în comunele numite, ar trece
Au ars 142 şuri eu stogurile de grâu
ternic asupra conservării şi perfecţionării. peste zeci, ba peste sute de mii!
de pe lângă ele, apoi peste 100 de case, Mari stricăciuni a făcut şi Murăşul în
Tinerimea studioasă din Zarand şi jur
dintre cari S coperite cu ţiglă. Unui om i-au
din experienţă pătrunsă de măreţia scopului, valea sa. De pe aici, pe la Dobra, Zam etc.
ars şi doi junei îji .grajd. Mai mulţi oameni
a rămas fidelă şi perseverantă pe lângă pro­ până la Arad, şesul din apropierea marelui
sunt răniţi greu. de foc. Taurii comunali spă- rîu e şi azi o singură baltă. Holdele de cucu-
pusul ei din anul trecut, de a da şi acum
riaţi au rupt-o la fugă printre oameni, sdrb- ruză, tenaţele, unele cosite în brazde, înoată
şi deci în tot anul câte o representaţiune
bind pe unul de moarte, pe mai mulţi greu. în apă şi nădejdea proprietarilor de â mai
teatrală urmată, de dans în favorul fondului
Paguba şi sărăcia e grozavă. Nici în 20 de tace ceva de pe aceste locuri estatt, e dusă.
»masa studenţilor* din Brad.
ani nu se va putea repara de plin.
Când tinerimea zarandană studioasă, în
Au ars doi copii şi un om mare. Daruri casei Domnului. Domnul Nico-
butul tuturor greutăţilor apăsătoare asupra
Şi abia vre-o 8 inşi au fo st asiguraţii laâ Gândea, aflător în serviciul direcţiuni
ei aderă cu tot trupul şi sufletul şi neferin-
Aceştia tot să vor mai mângâia prin rescum- minelor de cărbuni de aici, a procurat pe
du-se de ori-ce sacrificiu pentru scopul atins,
părarea pagubei de cătră bănci, ear’ ceialalţi seama bisericii noastre celei nouă de aici
— atunci cu deplină încredere sunt cuvintele
rămân cu sufletul sdrobit, pradă desnădejdîi! icoana sfântului Nicolae cu preţul de 28 cor.
acestea: »Să mărim cu toţii după putinţă
In zilele voastre de pace, oamenilor, 70 fii., ear’ stimabila-i soţie Doamna Elisa-
fondul »masa studenţilor* din Brad,— cătră
temeţi-ve de nenorocire şi cercaţi a vă în­ veta Gândea născ. Ursu a procurat pe cea a
toţi Românii adevăraţi, cătră părinţii elevilor
grădi contra ei, în felul de faţă prin prea maicii D-lui tot cu preţul de mai sus. Tot
cu stare bună, scurt cătră onoratul public;
folositoarele asigurări. asemenea şi Ioan Iovănescu, econom sătean
românesc, — ca în numele românismului şi
cu soţia lui au procurat icoana D-Iui nostru
al culturii româneşti să binvoiească a ţinea
„Buzeşiana" este numele unei noue Isus Christos tot cu acel preţ. Ear’ icoana
în evidenţă această instituţiune salutară şi
casse de păstrare, pe care au hotărît fruntaşii sfinţilor archangeli Mihail şi Gavriil nefiind
după putinţă a contribui cu obolul seu,
români din Buziâş şi jur, să o înfiinţeze la pe deplin răscumpărată, publicarea donato­
fiecare având devisâ: »Prin ajutor reciproc,
Buziaş, cu 80.000 cor. în acţii de câte 100 c. rilor rămâne în suspens până la definitiva
întări-vom murii sfintei noastre cetăţi*.
ei răscumpărare.
Brad, 9 August 1900. Pentru ridicarea poporului plugar să Aceste icoane fiind mari şi zugrăvite
Vasile Boneu, fac frumoase sforţări în România. Ministrul foarte frumos după ritul nostru oriental, de­
profesor. de agricultură de-acum îşi bate capul cum
corează foarte mult biserica noastră.
să pună pe temeiuri mai înalte scoale agri­
Pentru această faptă marinimoasă în
cole (pentru a învăţa buna lucrare a pământu­
Ş t i r i d e t o t f e l u l lui). „Amicul Agricultorului11 cere ca în numele comitetului parochial şi al poporului
întreg să aduce sus numiţilor domni şi doamne
lucrarea sa ministrul să tindă într’acolo, ca şi pe această cale cea mai fierbinte mulţămită.
Ardeleana" în casă nouă. Fru­ să facă adevărate şcoli regionale (adecă de
moasa casă a fostului „Hotel Szechenyi*, des­ tot potrivite cu firea şi trebuinţele ţinutujni, Dumnezeu să le primească binefacerea.
pre care am amintit, că a fost cumpărată de regiunii). De va fi ţinutul bogat în pomet ori Petroşeni, 31 Iulie 1900. Avram Stanca, par..
banca „Ardeleana* în Orâştie, a fost acum potrivit pentru pomet, şcoala să aibă în în­ 0 mamă de 22 ani avend 11 copii! In
străformată în local de bancă şi de o săptă­ tâiul seu plan cultivarea acestuia, de e pentru elita parisiană cea mai Irumoasă şi mai gen­
mână banca funcţionează deja în noua sa altceva bun, aceea să cultive, şi să fie mari tilă se numără şi vicomtesa De Rochemille,
casă. Institutul ocupă 5 încăperi: 1 sală pen­ şcoli de aplicaţie lângă ele, în cave să iasă care a ajuns renumită prin aceea, că deşi e
tru cancelaria advocaţialâ, şj 4 pentru biu- profesorii cu elevii şi să le arate în praxă. numai de 22 ani, are totuşi până acum 11
rouri între cari şi sala cea mare a fostului în natură, lucrările toate. copiii Lucrul se înţelege astfel: vicomtesa
hotel. Această sală e prea frumos arangeată, La exposiţia din Paris Domeniul Co­ De Rochemeille, care s’a măritat numai în
aci având loc în jumătate clientela, în jumă­ roanei României a câştigat pentru producţia 1895, până acum în patru rînduri a născut
tate cassa şi o parte de funcţionari. Sala sa agricoală, al doilea premiu mare din cele câte doi gemeni, ear' acum de curânda născut
asta mare e de nou zugrăvită foarte frumos, 20 medii de premii mari. Injâiul l’a dobândit trei gemeni. Atât copiii, cât şi mama lor,
pe plafon cu figuri alegorice, în cele 4 col­ un Francez, al doilea România, deşi popoa­ sunt deplin sănătoşi !
ţuri cu câte-o coşniţă, de-asupra căreia pe-o rele lumii întregi sunt aci concurenţe şi
pantlică şerpuind e scris „A r d e le a n a Tot cumpănite pentru premiare. Din 330 de Un copil cu opt picioare. Ziarul englez
arangiamentul intern al băncii e modern, cu exponenţi români de bucate, g o j au căpătat „Morning Leader11, într’unul din numerile
gust, comod şi îndeosebi sala Direcţiunii, de premii, adecă mai toţi! sale trecute, înserează un curios cas de do­
nou mobilată, e foarte elegantă. Aci banca meniul fisiologiei. E vorba despre un monstru