Page 6 - Bunul_Econom_1900_33

l ) r V
r- 6 B U $ U L e c o n o m Nr. 33
cu opt picioare, care a fost născut în împre­ Cât pentru toalete nouă, părinţii şi tutorii O broşură a d-lui Haner, inginer, tipă­
jurimile Kingstongului (America) de cătră o sunt sfătuiţi a nu face de acestea pentru co­ rită în franţuzeşte sub îngrigirea Comisarului
pilele lor, căci pentru uniformitatea îmbrăcă­
femeie cu numele de Kitty HalIVay, în vîrstă General al Exposiţiei, a trecut îndată şi co­
mintei elevelor interne, acele toalete să fac
de 19 ani. Monstrul are asemănarea unui misariatul a trebuit să tipărească o a doua
aici cu preţuri moderate, prin îngrijrea direc­
taur şi e în mărime de 28 cm. Picioarele ţiunii internatului. Strîns de uniformă să ţin: ediţie, căci o cumpără tare lumea ca să ce­
sale, sunt aşezate de-a lungul corpului câte o haină, 2 şurţe în forma unei haine, o pă­ tească despre minunile de isvoare de petro­
două în rînd. Atât nefericita femeie, cât şi lărie de vară şi una de iarnă, cari necondi­ leu în România.
ţionat au să se facă' aici şi cari peste tot
monstrul au murit imediat^ ear’ acest din
vor costa cam 30—40 cor.
urmă a fost spirtuit şi trimis la Britisch mu- Dela direcţiunea şcoalei să poate primi „D u p ă co m a sa re*1 poveţe practice
seum din Londra. prin postă: „Statutul de organisare“ şi „Re­ despre întocmirea gospodăriei în o moşie co­
gulamentul intern" al şcoalei, „Regulamentul masatăt" de Isidor Blaga preot în Lancrăm,
Logodnă- Familia dlui primar G. Dănilă pentru cursul complementar", „Planul de în­ lucrare tipărită în „Bunul Econom", a apărut
din Hunedoara, a avut la 6/19 August o deose­ văţământ" şi „Regulamentul ministerial pen­ în broşură deosebită, ca întâiul număr din
bită sărbătoare: două din drăgălaşele fiice a tru examenele publice, private, supleţe" şi ,,Biblioteca Bunului' Econom'1. Se capătă la
şi de emendare", â 10 cr. exemplarul- Dela
dlui Dănilă s’au logodit: Ana cu dl Nicolau noi ou preţul de 20 cr. exemplarul şi 3 cr.
direcţiune să poate primi pentru 2 cor. şi
Macrea, contabil la »Crişana« şi Victoria cu de porto.
„Monografia" şcoalei, în care pe lângă istoricul
dl Vasile C. Osvadă, administratorul »Tri­ institutului, să află descris edificiul şcoalei şi
bunei* din Sibiiu. Trimitem sincere felicitări. al internatului în toate amănuntele. Dl Alexandru Vlad, fost de un lung
Direcţiunea şcoalei civile de fete a Aso­ şir de ani vrednic învăţător în Banpotoc,
La şcoala civilă de fete a Aso­ ciaţiunii. peste Murăş dela Piski, a fost ales preot în
ciaţi unii, elevele, cari voesc să fie pri Sibiiu, în August 1900.
mite în internat, fie eleve ale şcoalei ci­ comuna Mag, lângă Sălişte. D-zeu să-i ajute
vile, sau ale şcoalei elementare a reuniunii ■Elena Peţraşcu, Dr. Vasile Bologa, în noua carieră.
j dir. inter. dir. şcoalei
femeilor române, au să fie insinuate de tim
puriu la direcţiunea şcoalei, înainte de începu­ 0 nouă întrebuinţare a hârtiei. Cetim Pedeapsa asasinului Breşei. Pedeapsa
tul anului şcolar, pentru-ca să se poată face ce să va da asasinului Breşei, bmorîtorul Re­
disposiţiunil^ necesare. în „Moniteur des Finances": In acest moment gelui Umberto, (pedeapsa cu moarte fiind
e mare modă în Japonia de a se îmbrăca cu
Si observă că pentru înlesnirea adă- desfiinţată în Italia) este însoţită de nişte as­
postirii elevelor în internatul şcoalei on. haine de hârtie. Sunt fabricanţi anume cari I
Comitet ăl Asociaţiunii a redus taxa între­ fac hârtii de mătasă foarte tari, şi de dife­ primi cari, după spusa judecătorilor, n’au
ţinerii dcla 500 cor. la 400. rite colori, care se vând în magazinele de alt scop de cât să prelungească cât să va
Taxa internatului e deci 400 cor. pe an, noutăţi. Sunt asemenea şi croitori şi croito- putea mai mult vieaţa păcătosului, pentru-ca
plătiţi înainte în două sau cel mult în patru să-’şi iee cruda răsplată a crimei sale chiar
rate. Spesele pentru cărţile trebuincioase rese cari fac anume acest fel de îmbrăcă­ în această lume.
pentru materialul de scris, de desemn şi lucru minte, care este în acelaşi timp uşoară şi
de mână, nu sunt cuprinse în taxa amintită. cruţătoare. Un costum de hârtie costă 10 fr. Intâiele cinci luni le petrece condamna­
Acestea să poartă sepatat de părinţi, precum 40 c., o toaletă elegantă de damă costă tul pe vieaţă trăind numai cu pâne şi apă
şi cheltuelile pentru îmbrăcăminte şi încălţă­ 30 franci. într’o încăpere întunecoasă de 2— 3 meţri
minte, pentru instrucţiune în forte-piano şi cuadraţi. Drept pat are o rogojină jos pe
îri limba franceză. Uriaşe isvoarede petroleu. Doar’
Taxele pentru instrucţiune în forte-pi­ pământ. Dacă nu să poartă bine, i-se aplică,
ano sunt de 2 categorii: în toată lumea nu se mai află aşa bogăţie după găsirea cu cale a administratorului tem­
a) dacă o elevă voeşte să iee orele de isvoare de petroleu ca în România. De niţei, gulerul de fer sau patul de forţă, un
singură, să compută la 2 ore pe săptămână curând dl Câmpineanu, inginer, făcând cer­ fel de sicriu în care e pus cu mânile şi pi­
taxa de 18 cor. pe lună; dacă 2 eleve îm­ cetări după noue isvoare de petroleu, a dat cioarele legate. După trecerea acestor cinci
preună iau instrucţiune în aceeaşi oră, taxa în Poiana de mult petrol, care a isbucnit din
să compută la 2 ore pe săptămână cu 9 cor luni, va fi pus zece ani în celulă {căsuţă mică).
de elevă; sau pământ şi în tâmp de 46 ore o grozavă In acest timp de zece ani îi e oprită ori-ce
b) dacă o elevă voeşte să iee orele mulţime de petrol, ca la jo o de vagoane, a muncă, nu’i e iertat nici să fumeze, nici să
singură, să compută la 2 pare pe săptămână curs pe rîu, deoare-ce isbucnirea a rupt pre­ citească, nici să vorbească; preumblarea sa
taxa de 12 cor. pe lună; dacă să întrunesc gătirile de cuprindere a lui, ce să făcuseră. zilnică îi stă în a umbla timp de trei ore în
2 eleve în aceeaşi oră, taxa se compută la După cele 46 ore isvorul dă la 2— 3
2 ore pe săptămână, cu 6 cor. pe lună de sus şi în jos între doi păreţi goi. Dacă trăeşte
elevă. vagoane pe zi. aceşti zece ani, este pus până la sfîrşitul
Instrucţiunea din limba franceză, câte Un grup de capitalişti germani din vieţii în regimul ordinar al temniţei. Până
2 ore pe săptămână, să compută pe lună cu Miinchen şi Vietia, apoi din Belgia, a venit acum însă nimeni nu a dus-o atât, ci osân-
2 cor, de elevă. în zilele acestea în România, cu profesori în­ ditul sau a înebunit sau a murit. Căci mai
Toate taxele să plătesc direcţiunii văţaţi, şi au visitat mai multe localităţi petro­
şcolare. ales mare îi e pedeapsa că nu capătă nici
Edificiul internatului este situat în mij­ lifere. Aceşti capitalişti voesc a forma o so­ un lucru. Se roagă atari robi cu lacrimi în
locul unei grădini frumoase, în mijlocită apro- cietate pentru exploatarea petroleului la Rîm- ochi să le dee ceva lucru, căci le trece mai.
pîere de parcul oraşului,, şi e provăzut cu nicu-Sârat. uşor timpul, şi nu Ji.-se dă.
apaduct, baie, lumină electrică, etc. încât La Paris încă s’a înfiinţat o mare so­
ofere cele mai bune condiţii higienice. cietate pentru sondarea terenurilor petrolifere Moarte Ştefan Sinea paroch gr.-or. în
Elevele din internat, afară de şcoală,
au în fiecare zi anumite ore de conversâţiune din România. Batiz, a trecut la cele eterne, în 6/19 August
în limba franceză, maghiară şi germană după Capitalul vărsat la această întreprindere în etate de 78 ani ai vieţii şi 51 ai păstorire!,
trebuinţă. Pe lângă aceea ele să prepară şi este de un milion lei. sale. Fie-i ţirîna uşoară!
învaţă lecţiunile sub conducerea şi cu ajutorul In cursul lunei Iunie societatea >Steaua
directoarei, al profesoarelor şi guvernantelor.
Română» a trimis în străinătate, prin Cons­ Năvălirea de străini în America, în deo­
Elevele, cari voesc să fie primite în tanţa trei vapoare cu câte trei mii de tone sebi în Statele-Unite, a crescut în anul de
internat, mai au să aducă cu sine: o saltea,
un covorel la pat, 2 perini, 4 feţe de perini, petroleu, ceea-ce face în total nouă mii tone faţă cu 50% faţă de anul trecut, adecă în.
o plaplomă sau ţol de coperit, 4 ciarşafuri petroleu român exportat numai într’o lună loc de 2 oameni veniţi alţi ani, ăstan au
(linţoluri, Iepedee), 6 ştergare, 6 şervete, apoi în străinătate. sosit tot câte 31 Şi câte mii de ei vini Abia
perie de dinţi, săpun şi 2 pepteni, cari toate Pettoleul din România a obţinut cel îi mai birue corăbiile. Şi epi mai mulţ! din
rămân proprietatea elevei. Afară de acestea mai mare succes la lixposiţiunea Universală ei apoi, abia mai birue plânsul pentru prostia
.schimburile de trup sau albiturile, câte, % de a fi mers de-acasă. Se duc atâţia pentru-că
duzină din fiecare, ciorapi şi fuste de coloare din Paris. Instalaţiunea Societăţii «.Steaua
închisă şi batiste (marămi) câte 1 duzină, 1 Română* atrage admîraţiunea tuturor visita- mii de agenţi (trimişi) de-ai corăbiilor umblă
parapleu (cort) şi încălţămintea trebuincioasă. torilor. prin toate ţerile şi îndeamnă pe oameni la.