Page 7 - Bunul_Econom_1900_33

Nr. 33 BU NUL ECONOM Pag. 7

plecare spre „fericire11, şi corăbiile au dobânzi asupra-le. Intr’aceea a venit ursoaica pântru l l i l
că au pe cine duce, şi agenţii capătă parte a-şi apăra puii, s’a aruncat asupra copilului
şi trântidu-1 jos i-a tras pielea de pe cap.
pentru-că lerau adunat mulţi „călători'1. Generalul şi mazerea. Contele de Es-
Copilul a trebuit dus la medic, ca să-i aşeze
înapoi pielea şi să i-o coasă. In aceeaşi zi pana, ministrul de resbel al Regelui Ferdinand
Petrecere în Zlatna. Tinerimea română ursoaica a atacat şi pe un om din comuna VII. al Spaniei şi totdeodată guvernatorul
din Zlatna . Invită la ptoditcţiunea teatrală Ardan. Cataloniei, era un om foarte ingenios, dar’
şi foarte original. El era un mâncător cu­
împreunată cu declamaţiuni ce o va arangia
noscut şi avea întotdeauna o masă bogată,
Marţi în 15/28 August 1900 în pavilonul de cu toatercă în celelalte ale sale afaceri era
Preţul bucatelor.
vară al ospătăriei comunale. După producţiune f econom. Mâncarea lui aleasă însă era ma­
joc. Venitul curat e destinat spre folosul ce­ zărea boabe, ce se găseşte în Spania în tot
Piaţa, din A.-Julia.
lor 2 biserici române din loc. cursul anului.
— la 18 August 1900. — Intr’o zi porunci bucătăresei sale, să-'i
Programul: 1. „La oglindă", poesie de gătească mazăre. întâmplarea însă făcu, ca
Grâu frumos, ferd. de 20 1. cu . . 1'— cr.
G. Coşbuc, predată de dşoara Neţi Cristea. soţia lui să rătăcească prin bucătărie, tocmai
Săcară, ferdela cu . . . . . . . — -70 cr.
2. „Dormi iubito", poesie de A. Vlăhuţă, Orz ferdela cu . . . . . . . . . — •— cr. când bucătăreasa era ocupată cu curăţirea ei.
predată de dl Io an Montani. Ovăs, ferdela de 30 litre cu . . . . — -45 cr. Contesa nu putea să sufere această
Cucuruz, ferdela de 20 litre cu . . . — 90 cr. mâncare ; vederea mazărei îi producea scârbă,
j . „ Soare cu ploaie", comedie într’un nu voia nici să o vază, dar’ s’o mănânce, şi
Fasolea, ferdela de 20 litre cu . . . — 90 cr.
act de Iosif Vulcan, jucată de persoanele: porunci deci bucătăresei, să nu o mai gătească.
Cartofi (grumpene) nouă ferdela cu . — 40 cr.
Dşoarele Elena Olar, Agaftia Olar, Valeria Vin nou, litrul cu . . . . . . . — ■— cr. La ora obicinuită se aşezară cu toţii la
Albini, Aneta Paul, Neţi Cristea, şi Domnii Mere ferdela cu .............................. — -50 cr. masă. Generalul, dupăce mâncă din mai
Ioan Montani, Aurel Mircea, Iosif Paul, Emil Nuci, ferd. cu . . ......................— •— cr. multe feluri, aşteaptă înzadar mâncarea lui
Carne de vită, 1 klgram cu . . . — '40 cr. favorită; trimise un servitor ca să’i-o aducă.
Montani, Nicolae Olar. Servitorul însă veni spunându-’i că contesa
» » porc, » » Cu . . . . — '40 cr.
Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . . . -—■— cr. a oprit porunca dată de a ferbe şi mazăre. Ge­
împlinirea de 70 de ani dela naşterea » svântată » » c u ................. — •-— cr. neralul nu răspunsă nimic şi rămase ca înainte
14. S. împăratului a fost serbată Dumineca Brânza, nouă 1 kl. c u ......................— ‘48 cr. în voia cea mai bună.
După masă însă chemă pe oficerul de
trecută cu frumoase ceremonii în bisericile Brânză în burduf cu . . . , . .- .-----■— cr. serviciu şi îi porunci ca în seara aceea să
noastre româneşti. In comitatul nostru în Ouă, 5 cu . . . . . . . ... . . . .1 0 cr.
Pui de găină părechea cu . . . 30—'50 cr. nu dee voe la nici o damă se iese din palat,
deosebi la Deva a fost serbată cu pompă în fie ori-cine ar fi.
biserica gr.-or. română, participând la servi­ Oficerul, care ştia că generalul n’are
ciul divin toţi funcţionarii comitatului în frunte obiceiul se glumească, ci cerea o supunere
oarbă, aşeză la poartă, care era singura intrare
cu vicişpanul Bcthlen, tribunalul, oficerii de F e l u r i t e P o v e ţ e
pentru toată casa şi unde se afla şi paza,
honvezi, direcţia finaneiară, corpul profesori­
doi grenadirt, şi înăspri încă şi mai mult
lor, trimişii oraşului, etc. şi inteliginţa română.
Untul rânced se poate îm pros­ porunca generalului.
P. O. D. protopresb. George Romanul a ser­ păta. Eată o reţetă pentru a putea Contesa cu fiica ei erau invitate pentru
vit asistat de părintele George Nicoară şi la seară la un bal dat de Contele Santa Calonna.
readuce la gustul lui bun şi proaspet
sfîrşit părintele protopresb. a ţinut o vorbire un unt ce a fost dat pe râncezît: Ii Amândouă îmbrăcate cu rochii luxuose, erau
ocasională urând M. Sale încă mulţi ani. gata să plece, când la poartă au fost oprite
spălăm bine-bine în apă proaspătă şi de strigătul sentinelei: «înapoi, doamnelor.»
După prânz a fost mare banchet. rece, apoi îl tăiem în . fâlioare subţiri. «Sunt soţia generalului», strigă contesa
Aşa îl punem într’un blid curat şi îl şi înfuriată alergă la conte ca să se plângă
Mare fundaţiune pentru muncitori. Din amestecăm cu niţel lapte proaspet şi îl de purtarea soldaţilor.
Pilsen se anunţă, că de curând răposatul Generalul îi răspunse foarte rece:
batem bine cu o lingură de lemn. Scur­ «Linişteşte-te, scumpa mea, totul e foarte
mare fabricant de fierărie, cavalerul Emil gem apoi earăşi laptele de pe el, şi natural. Tu porunceşti bucătăresei tale, eu
Skoda, a lăsat prin testament o fundaţiune untul- va rămânea proaspet ca dintru soldaţilor meii».
de 40.000 cor. pentru ajutorarea muncitorilor început. De atunci contesa nu mai opri nici­
bătrâni, cari au lucrat în fabrica sa. Skoda * odată porunca contelui, când el doria să
a mai dispus fiiului seu, că tâmp de zece mănânce mazăre...
Cunoaşterea vinului roşu, de e
ani se contribue la capital cu 12.000 cor. curat ori falsificat, vopsit. De vrem
până-ce fundaţiunea va ajunge la suma de se prindem credinţa crâşmarului care . Com itetul de red a cţie:
160000. Fapta generoasă a fost comunicată
ne laudă cutare vin roşu ca fiind foarte Preşedinte : Dr. Ioan Mihu.
»
şi muncitorilor. (F. P.) „curat", punem din vinul bănuit în o
Membri i : Dr. St. Erdelyi, Ioan Mihaiu
sticlă lungăreaţă nu prea largă la gură. Daniil David şi Constantin Baicw.
Despre însoţirea de înmormântare din
Astupând cu un deget gura sticlei, o
Mada „Foaia Poporului" din Sibiiu ia notiţă |
întoarcem cu gura în jos în un vas cu Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
cu laudă. Poporul din comuna Mada,
apă, şi ne tragem apoi degetul cu care
— zice — ascultând sfatul conducătorilor Redactor respons.: Ioan M oţa
astupasem. De va fi vinul curat, şi vinul
s’a adunat la Sf. Ilie şi a alcătuit o însoţire
din sticlă şi apa din vas îşi vor păstra
de înmormântare. Neobositul şi vrednicul
faţa, căci vinul curat nu vopseşte apa,
preot, scriitor poporal dl Ioan Moţa, invitat
dar’ de-a fi fals, apa capătă şi ea co­
fiind, a condus adunarea de constituire şi
loare, căci vopseaua din „vin" (mai COPII ÎN COST
prin alese cuvinte a lămurit poporul asupra
drept zis din altă apă din care s’a
însemnătăţii însoţirilor de înmormântare.
făcut „vin") va vopsi şi apa asta cu se primesc în O r ă ş t i e la
Foarte mulţi s’au declarat gata a întră care probăm. dzv. Boros Ferencznâ
în folositoarea tovărăşie, şi întrucât vor încă­ * Strada Fabrica (Gyâr utcza) Nr. 10.
pea, vor fi primiţi şi membri din comunele Curăţirea trestiei dela scaune. Cuartirul: 3 COI. pe ^lună.
vecine, d. p. din Balşa, Ardeu, etc. Ca să dăm trestiei îngălbenită de scaune
C o s t cu c u a r t i r şi s p ă 1 a :
t
coloarea albă, o spălăm mai întâiu cu
.......... 24 cor. pe lună.
Păţania dureroasă a unui băiat de păs­ apă de săpun, amestecată cu puţin spirt
tor. Din Bistriţa se scrie, că un băiat de şi o presărăm înainte de-a să usca cu H a i n e l e de pat trebuesc
păstor de vr’o 10 ani îşi păştea caprele pe aduse de acasă. 3_3 •
hotarul comunei Budacul-român. Deodată îi praf de pucioasă, care rămâne acolo
eşiră doi pui de urs înainte, dar’ băiatul până se usucă bine. In urmă curăţim
curajos nu se spăriâ, ci îndreptă ciomagul pucioasa cu o perie aspră. '