Page 2 - Bunul_Econom_1900_34
P. 2
Pag- 2 B U N U L ECONOM Nr. 34
îşi uită, de ce numai faţă de reul ce Inul şi cânepa dau bine. * Căci nu e lucru mic, de pildă, a avea
pe fi îi ajunge şă lasă neîngrădiţi} Otăvurile au prins putere de ploi îtispre toamnă o , păşune îrăfoelşugafeâ, (
Viilor le-au priit ploile din urmă. Stru-;
Recotjiandâm tuturora, sâ-’şi asi cu ajutorul căreia vitele de muncă să
gurii s’au desvoltat frumos, şi din soiurile
gure tot ,ce auj casă, şură, nutreţul din însufleţească, şi s6 între bune în iarnă,
mai timpurii, au început â aduce în pieţe. >)
şură ori din clăi, vitele din grajd, şi
Poame vor fi puţine. Pentru poamele- sau dacă, cosind trifoiul din vorbă, am
tot, căci reul e între noi, nenorocirea,
- tomnatice, mersul timpului e priincios. - face nutreţ cu 2— 3 cară mai mult.
ne paşte paşii, şi nici nu ştii când te
Trifoiul se samSnă de obiceiu
ajunge, ear’ fiind asiguraţi, ea nu ne
va durea nici odată aşa cumplit cum pentru a rămânea 3 ani pe acelaşi loc.
azi pe cei mai mulţi din fraţii din Vai- A g r i c u l t u r a De aceea unde hotarele sunt comasate,
dei îi doare! sau unde prin bună înţelegere aanrieţni
Vom areta în numerii viitori şi fe Sămenaţi trifoiul pot hotărî spre acest sfîrşit un colţ de
lurile de asigurări ce se pot face, şi hotar, e bine să se gândească la această
; Cu economia ce purtăm în tim
locurile unde. împregiurare. Cum însă noi ne obicînuim
pul de faţă nu mai merge şi, dacă
aproape numai cu economia schimbă
merge, nu aşa cum trebue. Aceasta s’a
toare, trifoiul cosit şi numai odată sau
Roada câmpurilor. dovedit de repetiţe-ori în această foaie,
îndeosebi în nr. 5 unde am scris păscut de cu toamnă, ne îmbie un fo
los destul de mare.
După rapoartele sosite la ministeriul de despre „trifoiul roşu“, spusesem că „ nu
La un juger sunt de lipsă 4 1 — 6
agricultură al ţerii, în 20 August starea să- mai trifoiul este în stare a ne da nu
tnănăturilor şi recolta, era următoarea: treţ din belşug pentru vară şi iarnă, kgr. sămenţă. Sămănatul se face îndată
după sămănatul grâului. Trifoiul astfel
Spicoasele nu sunt gata cu îmblătitul. îngrâşând totodată şi m o ş i i l e Fiind
Cucuruzele, în urma ploilor ce au căzut, sămănat răsare şi se întăreşte binişor
deci trifoiul o plantă atât de însemnată,
s’au îmbunătăţit. Desvoltarea tuleilor şi a până dă gerul.
ba chiar neapărat trebuincioasă pentru
grăunţelor dau nădejde de bună roadă. Sămenţa se îngroâpâ numai 1 l/a
înaintarea plugăriei ’ şi a bunăstării eco
Grumpenele cele timpurii (văratice) au până în 2 cm. în păment; spre acest
nomilor noştri, aducem din nou aminte
fost culese deja aproape peste tot locul. Dar’
cetitorilor, că e aproape timpul când sfîrşit se întrebuinţează o groapă uşoară
şi coacerea celor tomnatice se aşteaptă în
de lemn sau şi numai o legătură bună
curând. el se poate sămăna..,
Legumele în grădini şi varza, s’au în de mărăcini, ori tăvălugul.
- Ce ar fi deci de dorit şi prea fo
viorat frumos în urma ploilor. Roada lor fă-
lositor se se facă? Toţi de-arîndul plu
gădueşte să fie mulţumitoare. (Q fi pe unde-o
garii noştri se se gândească, că sâmţi
fi, dar’ pe la noi, mai ales varza va da slab, P O M Ă R I T
nând acum de cu toamnă trifoiu, îndată
căci de 2— 3 săptămâni a potopit-o reu mi
lioanele de omide ce s’au prăsit pe foile ei, după sâmenatul grâului, în toamna Păstrarea poamelor.
şi cari acum sunt mari şi mâncă la trunze anului viitor vor avea în loc de nişte Pentru-ca poamele să se ţină timp
de nu rămâne nimic de varză. Ear’ lupta mirişti fără nici un preţ sute şi mii cât mai îndelungat, trebue se se aibă în
Contra lor, prin alungare, s’a dovedit fără
de cară de cel mai’ bun nutreţ ce se vedere anumite regule, şi anume:
mult folos: ai curăţit un rând, mâne e altul,
poate închipui. Acest nutreţ, s’ar putea 1. Se se culeagă cu mâna, şi nu
roiu, in loc).
cosi sau paşte. Şi într’o întâmplare şi scuturând pomul.
Păstăioasele au fost grijîte deja mare
parte. Vor da roadă mulţumitoare. în alta lucrul e vrednic de luarea aminte. 2. Să se culeagă fiind deplin sbi-
în locul seu. Acum, Doamne Dumnezeule, fă zământ. Dar’ tot în sf. Scriptură ne-a mai
F o n ' Ă ........
să se adeverească numele Tău dat lui David, rămas şi se găseşte în o parte a ei numită
părintele meu, că m’ai făcut rege peste un «Proverbele lui Solomon», un număr foarte
Din Înţelepciunea lui Solomon. popor mare, drept care dă-’ml înţelepciune şi mare de proverbe, sau zicâtori, pline de o
minte ca să pot cârmui acest «popor; căci adâncă înţelepciune. Mulţi cârmuitori de
In vremurile de demult foarte, cam cu cine poate judeca acest popor mare al Tău?« neamuri, mulţi învăţaţi şi chiar mulţi regi şi
vr’o trei mii de ani în urmă, de mult, când Şi a zis atunci Dumnezeu cătră Solomon: împăraţi creştini din decursul vremurilor, nu
Evreii îşi aveau şi ei o ţară a lor numită »Pentru-că aceasta este în inima ta, şi tu numai că le-au cetit, dar’ le-au şi învăţat
Palestina şi nu trăiau răspândiţi prin întreaga n’ai cerut avuţie, comori şi cinste măre, nici de mici copii, ca să nu le uite uşor, pen-
lume ca astăzi, a domnit peste dînşii un vieaţa duşmanilor tăi, şi n’ai cerut zile multe, tru-că de mare folos au fost şi sunt încă
rege pacînic şi înţelept anume Solomon *) ci ai cerut înţelepciune şi minte ca să poţi tuturor celor-ce le ştiu.
fiiul puternicului rege şi proroc David. Moş judeca poporul peste care te-am făcut rege, La începutul cărţii proverbelor lui So
tenind dela tatăl seu o ţeară destul de mare de aceea: Dată îţi sunt înţelepciunea şi min lomon se zice — şi e adevărat — că s’au
pentru acele- vremuri, lui Solomon nu-’i mai tea; şi încă şi avere şi comori şi mare cin scris toate aceste proverbe: »Pentru-ca să se
rămânea de cât să o stăpânească încât s’ar ste îţi voiu da, asemenea cărora nu avură cunoască înţelepciunea şi învăţătura, pentru-
putea mai înţelepţeşte. Şi- ne spune sf. Scrip regii, cari au fost înainte de tine şi nici unul ca să se priceapă cuvintele înţelegerii, pen
tură a Vechiului Aşezământ, că la începutul după tine nu le vor avea.» tru-ca să se capete învăţătura prevedere!,
domniei, după-ce Solomon se întoarse dela Şi în adevăr înţelept a fost şi cu multă dreptăţii şi judecăţii sănătoase. Pentru a da
templu, unde fusese cu norod mult de se înţelepciune a stăpânit poporul evreesc, toată agerime de minte celor proşti, cunoştinţă şi
închinase, i. se arătă în vis Dumnezeu şi zise vieaţa sa, încât un alt rege asemenea lui în prevedere celor tineri. Ca auzindu-Ie înţe
cătră dînsul: »Cere, ce să-’ţi dau eu ţie?« lumea veche nu ştim să mai fi fost. leptul, mai înţelept să se facă şi cel cu pri
Şi Solomon răspunse atunci cătră Dumne
Din mulţimea de fapte şi judecăţi înţe cepere cârmuire de sine să câştige. Şi, pen
zeu: »Tu Doamne ai arătat mare dragoste
lepte ce a făcut el ca rege, ni-s’a păstrat şi tru-ca să se poată pricepe proverbele şi
lui David, părintele meu, şi m’ai făcut rege vorbirea adâncă, şi cuvintele înţelepţilor cu
până astăzi Câte-va, şi cine ştie carte uşor le
*) Şolomoh, în ovreeşte însemnează pace. poate găsi şi ceti în sf. Scriptură a V. Aşe- tainele lor.»
