Page 3 - Bunul_Econom_1900_34
P. 3
Nr. 34 BUNUL ECONOM Pag. 3
cite, (fără a fi acoperite de rouă sau devăr un palat. Aci «Ardeleana» este aşe stăteau dintr’un cassar, dl Ioan Mihaiu, şi
zată definitiv, şi de o strămutare a ei în încolo nimic... Wertheimcasse pentru bani şi
apă de ploae).
alt loc, nici nu se va mai vorbi poate gene acte, aveau — buzunarele şi subţioara cas-
3. Merele s6 se culeagă înainte
raţii întregi. sarului: seara el lua banii în buzunar şi hâr
de a se f i ’ copt pe deplin, ear’ perele tiile subsuoară şi pleca cu «cassa» acasă şi
Noua casă a «Ardelenei», fostul prim-
când a început a li-se îngălbeni coada. dimineaţa le aducea ear’ pe toate.
hotel al oraşului, „Hotel Sechenyi", e o casă
4. Să se păstreze în coşuri de mare cu etagiu, cu 3 faţade spre 3 strade, După un an «institutul» şi-a permis
nuiele, sau în pătule de scânduri, aşe în inima oraşului. Că această casă a ajuns a-’şi lua mai în oraş cuartir, tot o. odae nu
zând poamele unele lângă altele cu în proprietatea acestei viguroase bănci ro mai, mai încăpătoare.
După doi ani de vieaţă şi-a putut per
mâneşti, se apreciază ca un triumf al des-
coada în sus, în o singură pătură, sau
voltării economice româneşti de aici. Ea era mite luxul de a-’şi lua un cuartir mai po
cel mult în două; bine se păstrează şi trivit, cu mai multe odăi, în casele dlui Nic.
proprietatea unui bogat cetăţean Sas, şi
dacă se aşează unele lângă altele pe Vlad, deasupra apotecei, ear’ după alţi 4
mulţi din conaţionalii lui îi iau fostului pro
nesip sau pe pae tare bine uscate. prietar în nume de rău, că a dat prilegiu ani (1891) s’a mutat în casele proprii în
5. Localuri potrivite pentru păs Românilor să-’şi pună piciorul şi in această piaţă, având comodităţi suficiente, unde a
trat sunt: căm erile răcoroase şi pivni valoroasă casă, care preţueşte numai ca zi stat până acum. In 1898 zidi apoi o casă
ţele, peste tot temperatura aerului în dire, afară de marele loc edificabil încă din nouă, modernă, de oraş mare, în care e ho
jur de ea, mai mult ca cele 64.000 coroane, telul şi cafeneaua «Central», casă, care e
localurile unde se păstreasă poamele,
cu cari a fost cumpărată. fără îndoială cea mai frumoasă a oraşului,
trebue să fie potrivită, adecă aerul să un mic palat simpatic. Deschiderea hotelu
Văzând-o aşa sus ridicată, ajunsă a lo
nu se schimbe din stemperat în prea lui «Ardelenei» a tras după ‘ sine căderea
cui în casa proprie în o atare casă, nu se
cald sau în prea rece. poate să ou-’rni aduc aminte de modestul primului hotel de până aci, „Hotel Szâchenyi11,
care astfel deveni vînzător şi-’l cumpără tot
6 . S o iu rile iernatice se se păs început, cu care şi-a luat fiinţă odinioară
«Ardeleana», care l’a făcut se cază. Şi acum
treze p en tru tim p u ri când p re ţu rile vor modesta băncuţă «Ardeleana», azi voinica şi
se instală însăşi în încăperile lui, renovate,
triumfătoarea «Ardeleană».
f i m a i ridicate.
străformate.
7. Să se păstreze poamele fru Ştiind cum a început şi prin ce stări *
progresive a trecut această bancă, involuntar Dar’ precum în privinţa locuinţei şi a
moase şi deplin sănătoase, cele cari în
îţi vine în minte tabloul cu bruşul de zăpadă, caselor, modest începătoarea «Ardeleană», ră-
cep a se putrezi să se aleagă din când
pornit din vârf de coastă, care rostogolin- zimată pe braţul conducător al înţeleptului
în când şi să se înlăture. du-se creşte mereu şi devine însuşi un seu director, a ajuns din plăpândă, voinică,
6'.
munte când a ajuns în vale; sau de isvorul apoi puternică, biruitoare, -— aşa a progre-
mic ţişnind din stâncă şi prăvălindu-se prin gresat ea şi în alte zeci de privinţe.
„Ardeleana" tre dealuri, bând mereu ape nope în cale, In 1886 ea începe cu capital acţionar
în n o u a sa casă. şi crescând puternic, încât nu departe de în de 40.000 fl. Peste 4 ani, în 1890, ea se
ceputul seu, el este deja rîuşor, mâne va fi simte deja având aşa de mult încrederea pu
Sub acest titlu „ Trib. Poporului“ dela Arad, rîu, şi poimâne mare. blicului, că pentru a-’şi mări forţele şi a pu
publică următoarea scrisoare din Orăştie:
* tea servi şi mai bine scopurilor sale econo-
Dle Redactor! Cum a început şi a crescut „Arde mice-naţionale; face deja o nouă emisie de
leana" ? A început cu un capital de 40.000 acţii de 35.000 fl. Acţiile se desfac repede,
Harnica bancă „ Ardeleana“ — a treia
fl., aşezându-’şi «biurourile» în... o singură ca pânea cea bună. Peste 3 ani (în 1893)
între cele peste 70 de bănci româneşti din
patrie — s’a aşezat de două zile în noua odăiţă luată în chirie pe prietenie în şcoala tace o nouă emisie de acţii de 25.000 fl. ca
sa casă, de curând cumpărată, casă, care în- română... Aci se întâlnia directorul seu Dr. să atingă cifra de ioo.ooo fi., capital acţionar,
tr’un oraş mai mic ca al nostru, este într’a- * Ioan Mihu cu «corpul de funcţionari», cari Acţiile au fost îndată cumpărate.
Eată de ce s’a crezut de cuviinţă că ar Fericit este omul, care a aflat înţelep Comoara ascunsă.
fi bine a se publica şi în această revistă cel ciune şi cel-ce a câştigat înţelegere, căci
puţin o parte din mulţimea acelor proverbe. câştigurile ei sunt mai bune de cât câştigu — Poveste. —
Eată încă câteva din înţeJepciunele lui. Bine rile argintului, şi venitul ei de cât al aurului; Un părinte lăsă la moartea sa două
mai preţioasă e de cât mărgăritarele şi toate
ar fi de le-am ceti din punct în punct şi de pogoane de pământ, cari să împărţiră între
am cugeta câte puţin asupra fiecăruia: cele de dorit nu se aseamănă ei. In dreapta patru feciori ai săi. Trei din aceşti fii, fiind
* înţelepciunei este lungimea zilelor, ear’ în
nepricepuţi şi fără ştiinţă de carte, îşi lăsară
Fiule, nu uita învăţătura mea şi inima stânga ei avuţia şi marea cinste.
bucăţica de pământ în părăsire sub cuvânt
ta păzească sfaturile mele, căci vieaţă lungă, *
că e nimica toată. Unul zicea că bucata lui
ani fericiţi şi pace îţi vor aduce: Mila şi ade Dumnezeu prin înţelepciune a întemeiat
e mlăştinoasă, altul că are spini şi celalalt
vărul să nu te părăsească, ci leagă-le de pământul şi cu înţelegere a întărit cerul; prin
că e pământul prost, fiind văros.
gâtul tău şi le scrie în sufletul tău, şi vei ştiinţa lui despicatu-s’au adâncurile şi norii
Al patrulea frate, deşi pe partea sa să
avea har şi isbândă în ochii lui Dumnezeu picură rouă. afla o rîpă, cu toate acestea el să hotărî a
şi ai oamenilor. *
* Aceaste şasă lucruri ureşte Dumnezeu, profita de această moştenire ori în ce chip.
Pământul său fiind argilos şi având în râpă
Din toată inima ta încrede-te în Dum ba şepte sunt lucrurile ce îi sunt în urâciune:
nezeu şi nu te sprijini numai pe priceperea 1. Ochii mândri (fuduli); 2. Limba minci isvor, el să apucă de făcut cărămizi, pe cari
ta; în toate căile tale recunoaşte-L şi El noasă; 3. Mânile ce varsă sânge nevinovat; vânzându-le cu preţ bun îşi dobândi traiul
va face drepte cărările tale. 4. Inima ce unelteşte gânduri rele; 5. Picioa zilnic, făcând şi mici cruţări. Peste puţin să
* pusă tovarăş cu un olariu şi din facerea oalelor
rele cele grabnice a face rău; 6. Martorul
Nu fii înţelept în ochii tei! Teme-te ajunsă să fie unul din cei mai cuprinşi gos
mincinos şi 7. Cel-ce samănă desbinări în
de Dumnezeu şi depărtează-te de rău; învă podari din satul său. Având acum bani şi cum
tre fraţi.
ţătura lui Dumnezeu nu o despreţul şi nici * pământul fraţilor săi era Jneângrijit îlc qmpără
să-ţi fie greu de mustrarea lui, căci Dumne Mâna celor harnici domneşte, ear’ cea el pe te miri ce.
zeu mustră pe cine iubeşte şi-’i voeşte binele leneşe plăteşte dare. Voind a da o pildă fraţilor săi faţă de
ca un părinte fiiului seu. A lb in a . neghiobia lor, să apucă de cultivat aceste
