Page 5 - Bunul_Econom_1900_34
P. 5
Nr' 34 B U N U L E C O N O M ' ~ ~ ' fag. 5
an 341.711 streini, adecă cu vre-o 100.000 cut acest bătrân mag prezisese pentru 1900 de scurt. O mână de oameni nu mai mult
mai mulţi ca in celalalt an. Cei mai mulţi un şir de mari răsboaie, omorîrea unui îm din micile cotisafiuni (plăţi de bunăvoe)
au venit din Italia: aproape 100.000. După părat şi o foamete teribilă în Indii, preziceri, lunare, au ajuns să. aibă în această localitate
un splendid local organisat pentru lectură,
Italieni vin Jidbvii de peste tot locul: Jidovi cari, din nenorocire, s’au împlinit! Este lesne
unde se găsesc toate jurnalele de seamă din
aU venit 45.000, Poloni 37.000, Slovaci de înţeles grija cu care era aşteptat alma- ţară şi strei nătate, o bibliotecă de vre-o 2— 300
25.000, Irlandezi 25.000, şi apoi din Ungaria nachul pe 1901. volume, o sală mare pentru şedinţe şi confe
peste 10.000, şi din alte ţeri cifre mai mici: Eată ce prevesteşte „papa“ Moore, că rinţe populare.
Litvani 9000, Croaţi-SIavoni 8000, Fini 6000, are să se întâmple în anul viitor: ■ . Un străin n’ar putea să creadă că se
află în Borca cea Veche, ci în vre-un sat
Englezi 4000, Greci 3000, Ruteni 2000, Cehi- In Ianuarie, o ferbere grozavă în Fran
din Tirol sau Sviţera l .. , .
Moravi 2000, şi în sfîrşit Francezi sub 2000’ cia. Republica va avea de îndurat un asalt Cu ocasiunea adunării generale a acestei
de unde să vede că Francia e ţara, în care puternic. Ih Februarie şi Martie grele Intâm- societăţi, s’a adus la cunoştinţă mersul societăţii
oamenii se simt mai mulţurtiiţi şi simt mai plăti în Extfemul-Orient şi Indiile vor ame în decursul anului expirat. S’a arătat cu de
puţin lipsa de-a lua lumea în cap ca să-’şi ninţa cu răscoală. In Aprilie puţin linişte. osebire interesul şi Sprijinul ce-’l-poartă ono
rabila Administraţiune a Domeniului Coroanei,
câştige bruşul de până. . •- r-,. In Maiu, Irlanda va urma pilda Indii-
multele dăruiri cei-s’au făcut în cărţi şi mobilier.
lor, răscnlându-se contra Angliei. In Iunie A urmat raportul cassarului, arătând un activ
; SSrbărI jubilare. Sărbătorile aniversării anarchiştii vor face să se vorbească din nou în bani de peste 1000 lei, afară de mobilier
de 200 ani dela Sf. Unire au avut loc la de dînşii şi tînărul rege al Spaniei va face şi blbleotecă, care represintă peste 2000 lei.
28 Aug. n. în ziua de Adormirea Născătoa bine păzindu-se de duşmanii săi politici. Iulie A urmat apoi depunerea mandatului
rei de Dumnezeu, Excelenţa Sa dl Metropo- va fi luna nenorociţilor: Pe tot globul cata- comitetului pe expiratul period, care prin
lit, Dr. V. Mihalyi însoţit de doi canonici, clisme, nenorociri. Aceia, cari ar dori să rostul d-lni şef de regie August Berian, a
mulţumit la toţi pentru interesul şi munca
de secretarul seu, cum şi de alte persoane, călătorească, fac bine să rămână pe la casele depusă în promovarea intereselor societăţii,
a celebrat s-ta liturgie în biserica gr-cat. din lor. In August va fi earăşi linişte. Ih Sep ear’ alegerea s’a sfîrşit tot cu alegerea ve
Alba-Iulia-Maieri, unde e şi mormântul Me- temvrie foamete în Indii. In Octonvrie, agi chiului comitet”.
tropolitului Atanasie AngeLde Ciugiid, sub taţia Dervişilor. In Noemvrie, regatul Olandei Da, unde un om harnic şt de inmă se
care s’a făcut Unirea. Ex. Sa a plecat din pune în fruntea mişcării, poţi face frumoase
va lua o ţihută diplomatică primejdioasă.
Blaj cu trăsura şi seara s’a întors acasă. lucruri, chiar şi într’un sat sărăcit.
Curţile Europene vor avea trebuinţă de toată
dibăcia, de tot sângele, rece pentru a încun-
■ Preţul bumbacului, să urcă. Dela 1890 giura o ciocnire cu tinera regină â Holandei. Cursurile administrative oomunale. se des
încoace, nici-odată preţul bumbacului n’a In Decemvrie, revoalte şi greve aproape pre- chid şi-şi încep activitatea în 1 Sept. n. c.
fost atât de urcat şi după toate semnele se Ministrul de interne Szâll a trimis acum de
tutindenea.
va mai urca încă. După-cum vestesc ziarele curând administraţiunilor comitatelor regula
După cum se vede „papa“ Moore ne
speciale de branşă, această urcare vine dela prezice un an bogat în întâmplări tragică. • mentul de organisare al cursurilor, prin care
proasta recoltă (roadă) a anului de faţă, care pregătirea de notar comunal se pune pe te
se datoreşte ploilor din Maiu şi Iunie, pre Export de făină din Statele-tJaite. In meiuri cu totul nouă. In viitor numai aceia
cum şi împuţinării din ce în ce şi mai mult a anul 1898'99 au exportat 18,257.924 butoae, îşi vor putea câştiga atestai că au această
depositelor din vechea recoltă. mai multă decât ori când. Valoarea acestei pregătire, cari vor face în regulă cursul admi
Ca urmare a acestei stări de lucruri, făini e de 72,099.742. dolari (360,498. 710 nistrativ comunal, şi vor pune cu bine exa
se aşteaptă ca fabricanţii de ţesătorii din lei). Cea mai mare parte s’a importat în An menul înaintea comisiunilor, ce se vor înfiinţa
Europa, să uree şi ei la rândul lor, preţul glia; dar* şi Germania a importat în 1898/99 anume. De-odată cu introducerea acestei
pe tabricatele de bumbac. la 500000 de butoae faţă cu 13.000 în înoiri se vor şterge comisiunile de examene,
Să prea poate ca dintr’o zi într’alta să 1888/89. Mi-se pare că nu ne-ar şedea rău ce au fost până acum în comitate.
fim vestiţi, că preţurile diferitelor obiecte de nici nouă să-’i imităm.
bumbac, să fie simţitor urcate. Două „Mari-Premii“. La marea exposi-
'U n o m v r e d n ic face, ori-unde s’ar ţie din Paris, o parte din cei mai nepărtini
tori oameni de ştiinţă, cercetează lucrurile
Maghiarisările de nume. După statistica aşeza el, cât jumătate de sat, uneori mâi
expuse de deosebitele teri, asămănând acelaşi
ministeriului ung. de interne, în jumătatea mult ca satul întreg, ca oraşul, ca provinţa,
lucru, de pildă starea economică, starea lite
întâie a anului de faţă au fost înaintate mi ba cât ţara însăşi. Uitaţi-vă bine peste tot rară, starea învăţământului poporal etc. cum
nistrului 1280 cereri pentru maghiarisarea locul unde vedeţi vre-o mişcare în treburi de e el în o ţară şi cum în altele, şi apoi ace
numelor. Acest număr faţă cu acelaşi timp bine obştesc, şi veţi afla că toată treaba leia pe care o judecă a fi mai presus de
toate, îi dau cel dintâiu premiu, apoi pe rând
de timp a anului 1899, este mai mic cu merge tîrîş-grăpiş legată de cutare persoană,
celorlalte, după vrednicie. Premiile sunt şi ele
608, ear’ faţă cu semestrul I. al anului 1890 ori sburând lainic cu aceea, după cum e
de' felurite mărimi, unele de clasa I., altele
mai mic cu 14.82. omul. de a II., III., până la vre-o 6. Cel dintâiu şi
Dintre cei maghiarisaţi în primul se De aceste adevăruri ne adusărăm aminte mai mare, să numeşte „Grand-Prix“ (Marele-
mestru al anului curent 430, adecă 33:59°/o dând peste o ştire din fruntaşul ziar bucu- Premiu) şi puţini au norocul a-’l căpăta, Ia
acelaşi un fel de lucruri expuse.
sunt din Budapesta. Din celelalte oraşe mai reştean „România Jună‘\ care ne spune de
Zilele astea s’a făcut cercetarea exposi-
puţini, astfel 26 din Arad, 24 din Mişcolţ, o frumoasă societate culturală înfiinţată în o
ţiilor înveţămentului poporului (şcoălei) în fe
din altele câte 5— 6. Comună de pe lainicul Domeniu a l Coroanei
luritele ţeri, şi două ţeri au căpătat »Marele-
Şi de astă-dată, ca întotdeauna, partea în România. Lucrul ne priveşte întrucât băr Prerriiu» pentru înălţimile la cari au ajuns
cea mai mare a celor cu numele maghiarisat batul de care să leagă meritul societăţii, e un cu şcoalele lor, şi aceste două ţeri sunt:
o formează Jidanii: 744, va să Zică mai mult conpatriot al nostru, dl Augustin Berian, ori Anglia, neîntrecuta în toate Anglie, ear’ al
doilea l’a dobândit... „ Transval‘‘-n\, patria
de jumătate; după ei vin rom. catolicii cu ginar din Cugir, azi silvicultor pe Domeniul
Burilor, duşmanii îndârjiţi ai Angliei! Toate
409, gr .-cat. (renegaţi ruteni) 41, gr.-or. 2, Coroanei în România. Eată ce zice „R. J“.
foile scriu despre aceste puneri lângă olaltă
augustini 62, reformaţi 2. „Societateta culturală în Borca. In fru a celor două state răsboite, cu atât mai vâr
moasa comună dela gura pîrîului Borca şi tos, că Englezii când au deschis răsboiul cu
Prorociri pentru anul 1901. In fiecare Sabasa, să află o societate culturală înfiinţată Burii spuneau că luptă contra » sălbatecilor*
an pe acest timp să tipăreşte la Londra încă la anul 1897, prin stăruinţa mai multor Buri, contra celor-ce Urăsc civîlisaţiunea, lu
călindarul unui bătrân astrolog (cetitor de oameni de inimă, în frunte cu harnicul d-n mina europeană, şi acum să dovedeşte că
August Berian, sivicultorul Domeniul Coroa Burii, nu numai nu-’s » sălbateci* fără lumină,
stele), pe care ori-ce bun Englez se gră
nei Borca. ci stau după Anglia îndată în treaptă, şi mai
beşte să-’l cumpere pentru a afia ceea-ce
Azi după o vieaţă abia de trei ani de sus ca alte atâtea naţiuni europene, cari nu
Dumnezeu va trimite acestei lumi. Acest zile a ajuns la resultatul care puţinor socie s’au putut apropia aşa tare de Anglia cea
calendar este al lui „papa“ Moore. Anul tre tăţi le e dat să-’l ajungă în un răstimp aşa atât de sus ridicată!
