Page 6 - Bunul_Econom_1900_34

Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr, 34

Noi mai ales un lucru trebue sg ve­ zeitătei pe chinezeşte.. Se pare că statua a ’ncolea, ci mai e şi bună. (Că rele mai fac
dem in această ştire: că lumina dobândită fost turnată pe la 200 după Christos. Banţ ei unii speculanţi evrei librari prin oraşele
prin şcoală bună, face şi pe poporul ce zăcea de bronz turnaţi se cunosc în China de pe României).
ascuns, neştiut, sg iasă la lumină şi sg fie
la 800 în. de Christos; statui însă n’au în­ Ca pe o atare apariţie bună salutăm şi
preamărit şi lăudat, ear’ cel-ce nu dă mult
pe şcoală şî pe invgţătură, rămâne neam de ceput a face până după răspândirea budhis- traducerea dlor Chendi şi C. Sandu, „Ziua
neam şi veac de veac în întunerecul necu­ mului. învierii“. Opera în sine e mai presus de lau­
noscutului. dele noastre, H. Ibsen fiind unul din geniile
Datorii niari. Sunt foarte mari datoriile rari ale presentului, geniu ce-şi foloseşte ge­
P e n t r u n e n o r o c iţ ii p r i n f o c d in
ce apasă pe cumpăna buncistări a unor state. nialitatea sa nu numai, ca unii din apus*
V a id e i s’a făcut în Orăştie o colectă de
bani prin mult stimata dnă Victoria Dr. Rusia de pildă are azi o datorie de 15 mi­ spre a face „sensaţie11, spre a fi arătat cu
E rd llf i şi nepoate d-sa1e d-şoara Friderica. liarde (15 mii de milioane). Ear’ Francia stă degetul ca al zilei „ţapăn scriitor11, ci îl fo­
Lista, care se va publica la timpul seu, se în fruntea tuturor cu uriaşa sa datorie. Ea e loseşte, alături de Tolstoi, contribuind la
află încă în curgere. datoare peste 32 miliarde franci. Resboaiele pornirea societăţii omeneşti pe o cale mai
cele multe care hau adus multă glorie (şi cel bună, mai umană, mai nobilisătoare.
J)-,H onra M a r ia C io b a n , fost pro­ din urmă o aşa zdrobitoare înfrângere), i-au
Dnii Chendi şi Sandu au frumos merit
fesoară la şcoala superioară de fetiţe din adus mare parte din aceste datorii.
a ne fi dat şi această operă alui Ibsen,
Sibiiu, e numită Directoară la internatul de
după-ce zguduitoarele „Nora" şi Stâlpii So­
fetiţe din Arad. Felicităm călduros! Mierea şi boalele nervoase. Gazetele
cietăţii" îi aveam deja, şi felicităm pe tradu­
germane istorisesc un cas foarte interesant: cători mai ales crezând că s’au pus cu
„ E r a e c o n o m iilo r " . Prin anul eco­ 0 femee vindecată cu miere, de o boală ner­
gând statornic pe importanta lucrare a tra­
nomic foarte slab ce fu anul trecut, Româ­ voasă foarte asprită. Părinţii ei voiau s’o ducă
nia a fost împinsă în o lipsă, ca şi în care într’o casă de nebuni, când într’o seară, una ducerii cap’od’operelor literare străine. Vor
nu să ţine minte de când n’a mai fost. din prietenele ei, o pofti să guste din mierea face un preţios serviciu literaturei noastre
Vistieria ţerii alţă dată aşa de bogată, a pe care o căpătase în ziua aceea. Bolnava plăpânde încă. Că întrucât traducerea redă
început încă din toamna anului trecut să se primi cu plăcere; au luat fiecare câte 4— 5 aproximativ fidel originalul, ar putea judeCa
numai cel-ce ar compara-o cu originalul sve-
simţâ scăzând din plinul seu, ear' în iarnă linguriţe din nectarul dulce, după aceea s’au
şi în primăvara anului de faţă, a început a culcat. Peste puţin timp prietena văzu, plină dian, traducătorii noştri luându-o şi ei d n
suna aşa de tare a gol, . ca şi hămbarele de mirare, că bolnava a dormit, ceeace nu a doua mână, din germană. Judecând însă
bietului popor ţeran, care nu mai avea nici 1 se întâmplase de multă vreme — cu toate după limba fluentă şi slujindu-să de expresii
grăunţele de lipsă pentru sămănat. leacurile ce lua în fiecare noapte. A doua de efect, credem că apropie bine originalul.
Oamenii dela cârma ţerii s’au spăi- zi de dimineaţă, pretina alergă îngrijată la Recomandăm cu căldură iubitorilor de
mentat de strîmtoarea în care să vedeau bolnavă, care, — deşi, era târziu, — d’abia literatură această dramă. Se poate procura
împinşi, că acuşi nu mai aveau cu ce plăti atunci deschidea ochii şi s’a mirat văzând că şi dela „Minerva11 în Orăştie.
nici plăţile la marele număr de slujbaşi ai a dormit aşa de mult. In sările următoare, *
ţerii. Au ajutat cât au putut prin împru­ au reînceput proba, ale cărei* sfîrşituri au „După comasare" poveţe practice
muturi nouă. dar’ au văzut că tot cu împru­ despre întocmirea gospodăriei în o moşie ca-
fost atât de binefăcătoare, că bolnava este as­
mutul nu merge, şi mai nou ei s’au pus pe tăzi pe deplin vindecată. masată" de Isidor Blaga preot în Lancrăm,
cruţări cât să poate de serioase, ca să uşu­ lucrare tipărită în „Bunul Econom11, a apărut
reze sarcina ce apasă ţara în aceste zile. In în broşură 'deosebită, ca întâiul număr din
scopul acesta au şters o mulţime de slujbe N O T I Ţ Ă L I T E M A B Ă ,,Biblioteca Bunului Econom". Se capătă la
pe cari feluritele ministerii le crează, fără noi cu preţul de 20 cr, exemplarul şi 3 cr,
qa ele să fie de tot de tot de lipsă. Prin „ Z iu a î n v i e r i i “ de porto.
atari ştergeri s’au uşurat cheltuelile ăstan cu epilog dramatic de Henric Ibsen, tradus de
5 milioane Lei. 1 Ilarie Chendi si C. Sandu, tipărit la „Minerva11, Preţul bucatelor.
9
„Curierul Financiar11 propune încă o în Orăştie. 93 pagini.
serie de reduceri, prin cari, zice, nu s’ar I n B u d a p e s ta ,
Unul dintre semnele de sărăcie în lite­
zgudni deloc bunul mers al treburilor publice, Preţurile Ia bursa din Budapesta, Să
ratura noastră, este evident şi acela, că deşi
şi totuşi s’ar putea cruţa încă vre-o zece, ori menţin. In 28 Aug. aplecările de cumpărare
avem mulţi „literaţi11, adevăraţi sau de sine
şi mai multe, milioane Lei pe an. Şi va a marilor mori, au tăcut ca preţurile să se
înşişi ca atari crezuţi, totuşi în literatura
trebui să se facă şi aceste cruţări, căci bine ţie bine, ba să chiar urce m. m. cu 2— 21/»
noastră sunt foarte slab rcpresentate talen­
închee „Curierul11: „Era împrumuturilor s’a fileri.
tele mari, geniile literaturii universale. De-
închis (zilele împrumuturilor au trecut, fiind Preţurile pe termin, domoale.
cum să fi ajuns să avem în româneşte chiar
deja prea multe pe capul bietei ţeri), acum S’au vândut:
şi poeţii deşi nu geneali, dar’ la modă,
trebue să întrăm în era economiilor'1 (în Grâu nou de Tisa (gr. de 80 kg.) cu 7'95.
dulci, plăcuţi, actuali, âi poparelor mari. Când
zilele cruţării). Săcară: mm. cu 695.
te gândeşti la lucrarea de acest fel â celorlalte
Cucuruz: mm. cu 5'25.
naţiuni, d. e. la „Biblioteca Universală11 a
Fu-hien-p’u-sa se numeşte elefantul Ovăs: mm. cu 5 50.
sfânt, făcut din bronz, şi aflător la mănăstirea Germanilor, unde afli nu numai talentele li­
budhistă Omei, la 70 de kilometri de Geng- terare de prima ordine a poapoarelor cultu-. P ia ţ a d in B e g M n u l- Săsesc.
tu-fu în Secinan şi e una din cele mai vechi raia simile celui german, ci chiar şi a popoa­ la 23 August st. n. 1900. -
statui de bronz ale Chinei. Elefantul e înalt relor mici, că suntemxşi noi Românii traduşi
de 10 metri; bronzul e aşa de alb ca ar­ doar’ în 2 numeri (grozav de mulţi!), trebue Grâu frumos, .fer. de 20 lit. . fl. - '9 5
Săcară ferdela cu . . . . .,
. fl.
gintul, de aceea îl şi crede de argint popo­ să simţi durere că în româneşte nu avem Orz, ferdela cu . . . ...... - . fl. — 85
— •60
rul; placa e groasă de 8 centimetri. Statua nici macar floarea, culmile literaturilor mari.
Ovăs, ferdela de 20 litre cu . . fl. — •45
a fost turnată în trei bucăţi şi apoi întrulo- De aceea, cei-CC mai ţinem seamă de Cucuruz, ferdela de 20 litre ,, . fl. — •90
cată: capul şi picioarele de dinainte, pân­ mişcarea literară română, ne bucurăm lucru Fasolea, ferdela * » » . . fl.
tecele, picioarele de dinapoi cu şoldurile. mare, când vedem că a apărut câte-o tradu­ Grumpile nouă fer. de 2 0 1 . . fl. — •40
Vin nou, litrul cu i . . . , fl- — •36
Picioarele calcă pe frunze de lotus mari, de cere, care în marea operă literară a altor po­
Mere, ferdela de 20 litre . , . . fl. — •50— 70
bronz şi iele; pe spate poartă într’o uriaşă poare, ar fi lucru mic... Nuci, ferdela de 20 litre , . . fl. . .. --*_
floare de lotus pe zeitatea Samanthabadra, Şi ne bucurăm mai ales când vedem Cârne de vită 1 kl. . . . . , . fl. — •40
'aurită din gros. Numele de mai sus e al că traducerea nu e numai o traducere p’aci » V porc 1 kl. . . . .. . fl. — 40