Page 7 - Bunul_Econom_1900_34

Nr. 34 B O N U L ECONOM : - ; ' Pag- 7

Slănină proaspetă 1 fel. cil . . fl. 1 — ■^ U . f i & w mMM .: r: sunt duşi la Netling ca să petreacă acolo
Slănină svântată 1 klgrm cu , fl. — •80 convalescenţa. Oraşul acesta de hârtie e
Brânza nouă 1 kl. . . . , . . fl. — •44
„ în burduf cu . . . . , fl. — •48 Cum am aflat etatea miresei inele. format din 45 de corturi, conţinând fiecare
Ouă 5 cu . . . . . . . . : fl. —•10 Eram deja de şase săptămâni logodiţi, şi tot câte 10 persoane.
Pui de găină părechea cu , fl. — •60 nu ştiam încă etatea miresei mele. Această
Cel mai bătrân arbor din lnme. Ar­
nesiguranţă mă neliniştea. Toate încercările borul cel mai bătrân de pe faţa pămân­
pentru a afla aceasta de-adreptul, erau zadar­ tului, â cărui etate e exact garantată de
F e l u r i t e P o v e ţ e
nice. Era in silit dar’, a recurge la şiretenie. istorie, e smochinul sfânt din mijlocul ruinelor
oraşului Amuradhapura în Ceylon. El a fost
Eram, trei zile înaintea nunţii, Ia un con­
Nutrirea taurilor. Nutrirea tau­ plantat în anul 288 Înaintea lui Christos şi-a
cert de pi a no. îmi părea se smulg logodnicei fost îngrijit-d’atunCi până acum neîntrerupt
rilor cu paie tăiate, coceni de cucuruz,
mele secretul dorit. de păzitori de cucernici, despre cari vorbesc
bostani şi alte nutreţuri sărăcăcioase «Cât timp ai luat lecţiuni de piano, foarte lămurit scriptele singaleze. Acest arbor
pricinueşte lărgirea şi împovărarea foa- dragă?1', o întrebai. e încunjurat de un zid şi ramurile lui se
înalţă acum direct din pământ, deoare-ce
lelui. De altă parte îndoparea lor cu «Patru ani.» trunchiul propriu zis, e acoperit de tot de
Adecă patru ani. Atât era de ajuns
multă făină, tărîţe, turtă de uleu şi pământul cărat acolo. Nu e voe ca să taie
pentru astăzi. Logodnica mea era dar’ de cel cineva ceva din el, numai frunzele ce cad
alte asemenea nutreţuri grase face ca
puţin patru ani. de sineşi să strîng de pelerini evlavioşî, care
ei se se îngraşe şi se se moleseaşcă Două zile înaintea nunţii adusei discuţia le iau cu dînşii ca pe nişte. moaşte sfinte.
în paguba gonituîui. Nu e rău obiceiul tot asupra acestei chestiuni. Zisei, că am băgat In timpul de faţă are «jaga Sri Maha
Bodin Wohanse» adecă: «victoriosul, augustul,
după care taurii comunali se lasă ă de samă, că după-cum cântă cineva, se poate
cel mai înaltul domn, sacrul arbor — «Bo,»
paşte unde le place;: numai cât umble­ cunoaşte de când nu mai ia lecţiuni de piano o etate de 2188 ani.
şi întrebai pe logodnica mea că de când nu
tul acesta pustiu e împreunat adesea
mai ia lecţiuni.
cu multe neajunsuri şi primejdii. Ştiri ultime.
«A h! sunt deja cincisprezece ani, răs­
Dar’ dacă e se rămână sprinteni punse ea tără vre-o bănuială.»
şi să-’şi oţelească puterea, taurii ar 4 cu 15 fac 19; mireasa mea era dar’
Pacea pe slabe picioare.
trebui ţinuţi în grajd cu fân sau otavă de cel puţin nouăsprezece ani.
Pacea lumii stă într’adevăr pe slabe
de soiu ales, adaugându-li-se zilnic câte Era în ziua nunţii. La un timp potrivit picioare — aşa ni-o spun întâmplările
riscai.a treia întrebare:
1— 11 2 kilogr. de ovăs şi puţină sare. zilelor noastre, în care se aude atâta
♦ Spune’mi dragă, la ce etate ai început
* sgomot de arme, şi atâtea detunături
să iai lecţiuni de piano? ♦
Stîrpirea şoarecilor şi guzgani­ ducătoare de moarte.
«Eram de optsprezece am, dacă ţii atât
lor. Se aşează două farfurii (tăiere ori de mult să ştii", îmi răspunse ea. Burii stau încă cu Englezii de
piept în Transvaal. In săptămâna asta
blide), unul cu făină şi altul cu apă, în 19 cu 18= j 7 ; logodnica mea era dar’
s’au luptat crunt şi greu de Duminecă
locul unde s’au putut simţi aceste ani­ de treizeci-şi-şepte de ani!
Ah! de ştiam eu lucru ăsta de mai încoace vre-o trei zile, fâră a se hotărî
male. Timp de câteva zile se reînoeşte învingerea.
înainte! Acum însă nu mai puteam altfel şi
atât apa cât şi făina, punendu-se tot In China armatele europene au
trebuia să merg la biserică. Şi mergeam în
făină bună şi curată, ca guzganii să urmă bucuros, ea era voinică şi frumoasă, intrat în Peking, reşedinţa împărătesei
devie tot mai îndrăsneţi. arăta mai tinără de cum îmi eşia socoata. şi a guvernului. Dar’ de-o linişte trai­
nică abia poate fi vorbă. Ţara e mare,
Când apoi am băgat de samă că Dar’ Ia matriculant se dovedi că lo­
godnica mea era de 47 am ; făcuse o pau- popor mult, ură asupra Europenilor şi
oaspeţii aceştia plăcuţi s’au deprins şi
sâ de zece ani în cursul lecţiunilor... mai multă.
vin regulat, ceea-ce să vede de pe Mai nou între România şi Bul­
Asta-’mi era prea mult. La întrebarea
făină că e mâncată, atunci amestecăm garia lucrurile s’au încordat aşa tare,
preotului răspunsei cu „Nu" şi destăcurăm
în făină şi fărină de gips şi anume nunta şi fu ce fu năcaz, dar’ D-zeu voi să că lumea începe a crede, că e de ne-
în jumătate, jumătate punendu-se şi ne aducă eară voe bună şi veselie tot în încungiurat chiar un resboiu între doi
puţin zăhar. Şoarecii mănâncă din „lam ilie": aflai anume ce nu ştiusem, că lo­ vecini.
godnica mea a mai fost măritată şi că are o Guyernul bulgăr prea s’â dat în
această amestecătură şi beau apoi apă,
fată mare, şi mai frumoasă ca mama, ear’ apărarea, deşi nu cu toată gura, a omo-
Ca să-’şi stimpere setea ce li-se face rîtorilor lui Mihăileanu la Bucureşti şi
de tinără de bună samă mai tinără, şi — mă
în urmă. Gipsul se întăreşte apoi în căsătorii cu fiica logodnicei mele! nu arată curagiu a păşi contra soţilor
maţele lor şi le aduce moartea. lui în tâlhărie, cari în Bulgaria formează
o societate mare. De aci schimb de
* Un ou de două khilograme. Muzeul
vorbe aspre, loviri pe prăsea de săbii,
Spălatul rufelor. român din Hildershei m a cumpărat cu 850
şi bun e D-zeu de nu va urma şi o
Curţi putem face economie de lemne mărci un ou de »Aepyornis maximus>, o pa­ fioroasă încăerare.
şi de muncă la spălarea rufelor? săre din Madagascar la fel cu struţul şi-a Dar’ mâi e nădejde, că Bulgarilor
cărei soiu a perit. Acest ou are o lungime
Rufele colorate ori albe le muiem într’o li-se vor băga minţile în cap prin în-
de 35 centimetri si diametru de 23 centimetri:
leşie rece, compusă: trevenirea puterilor mari europene, şi
coaja lui e groasă de 4 milimetri şi greutatea
La câte 20 litre apă r/* kg. săpun ras, să va încungîura nenorocirea războiului.
de 2 kilograme. El face cât 150 ouă de
3 linguri de benzină şi o lingură de borax,
găină.
disolvat în apă fierbinte.
Comitetul de redacţie:
In amestecul acesta lăsăm rufele timp
de Va das, după aceea le fierbem din nou Un oraş de hârtie. La Netling, în îm­ Preşedinte: JJr. Ioa n M ihu.
prejurimile Londrei, e un oraş făcut din
Va oră. M e m b r i i : Dr. St. Erdeltji, Ioan Mihaiu
hârtie îndesată, un adevărat oraş care numără
Când leşia s’a recit, putem să turnăm Daniil David fi Constantin Raiciu
450 de locuitori. Acest orăşel e o filială a
totul în albie şi cu aceeaşi apă se freacă ru­
spitalului din Netlee, în care sunt duşi răniţii
fele în mod obicinuit, limpezindu-se pe urmă Proprietar - editor: I o a n M ih a iu
în apă rece. din răsboiul din Atrica-de-Sud.
Când ei sunt pe cale de vindecare, Redactor respons.: I o a n M o ţ a