Page 1 - Bunul_Econom_1900_35
P. 1
Anul I Orăştie, 26 Aug. v. (8 Sept. n.) 1900 Nr. 35
A B O N A M E N T E : O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
.R euniunii econom ice în O răştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a ,15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă - Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
tea foştilor -iobagi laolaltă, sunt părţi ci îşi capătă napoi o parte frumoasă
Neştiinţa
întregitoare a averilor foştilor iobagi din banii ce au dat, sau li-se şterge
— este scump plătită! din comună, şi nu a «satului« întreg, restanţa de dare cu care e strigată co
sat în care azi poate s’au aşezat mulţi muna.
De este învăţătura sau ştiinţa mai oameni noi, străini de foştii iobagi. Mai trist e, că cele mai multe co
înaltă, bine răsplătitoare pentru cel-ce mune n’au nici un venit după aceste
Averile comune de acest fel, nu
s’a ostenit a şi-o agonisi, apoi neştiinţa averi, căci ele sunt folosite de oameni
cad sub mesura de contribuţie şi
este curat pârjol de multe-ori pentru fără nici o taxă, şi apoi ca se aibă de
aruncuri sub care ■ ar cădea de n'ar fi ,
cel-ce a rămas în neştiinţă, şi-’i jăfueşte unde plăti darea după ele, pun arunc
avere a foştilor iobagi.
punga ca cel mai păgân duşman. comunal pe capul oamenilor, încât ade
Ear’ între cele 424 comune ale
Ni-o dovedeşte aceasta viaţa de sea aruncul e mai mare ca darea di
comitatului Hunedoarei, foarte puţine
toate zilele într’una. Din pricina neştiin- rectă cătră stat.
sunt acelea, a căror averi «comunale«,
ţei, vedem pe oameni alergând şi plă Sfatul nostru e : Treaba asta fiind
mai ales păşuni şi păduri, să nu fie
tind scump notarilor sau advocaţilor mai încurcată, dacă notarul cercual nu
de acest fel, adecă de natură urbarială
dela oraş, ca să le facă până şi cutare se leagă s’o descurce, mergeţi la un
(iobăgească). Şi de aceea toată contri
rugare mică cătră judecătorie, cătră advocat de încredere, şi rugaţi-’l se
buţia şi aruncurile ce să plătesc după
solgâbirăime, cătră vicişpan, în câte-o cerceteze câtă din averea »comunală«
aceste proprietăţi, sunt bani aruncaţi
pricină neînsămnată, sau cătră oficiile e de aceasta urbarială (dată foştilor io
pe fereastră, contribuţie a neştiinţei ce-
de dare în vre-o pricină de dare, — bagi), şi aflându-se, să ve facă recurs
lor-ce conduc comunele: datori a le
pe când de şi-ar cunoaşte dreptul şi contra aruncului de dare ce-’l plăteşte
plăti nu sunt! Nu numai că nu sunt
ar avea macar ştiinţa puţină ce aci se satul după acea avere a sa, spunendu-’i
datori a le plăti, ci de şi-ar căuta drep
recere, şi-ar face fiecare rugarea însuşi, că recursul seu să şi-’l întemeeze pe
tul lor, li-s'ar întoarce înapoi, cel puţin
căci are drept să o facă şi fără advo hotârîrea judecătoriei administrative fi
pe câte trei ani, banii plătiţi pe nedrept.
cat, sau ar ruga numai pe învăţătorul nanciare r. u. Nr. 218 din 1890, cu
sau preotul seu să i-o facă, căci nu Dl notar Popovici a băgat de provocare la consemnarea contribuţiilor
i-ar lua atâta plată cât străinii cutări. samă că de pildă pe una din comu posiţia 95, punctul D., nota 1. punct c).
Dar’ neştiinţa o plătesc scump nu nele cercului d-sale notarial, pe Petreni,
numai oameni singuratici, ci şi sate în e scrisă o avere nemişcătoare de na
tregi, ţinuturi întregi, precum dovedeşte tură urbarială, după care comuna e Câte bucate sunt estan?
foarte curat dl notar Dionisiu Popovici pusă la contribuţie de 59 fl. 80 cr. pe
După o socoteală oficială, tăcută pe
din Băcia, în un articol publicat de an. D-sa a făcut recurs contra acestei temeiul ştirilor din toate ţerile, lipsa de bu
d-sa anul trecut asupra feluritelor con aruncări de dare pe comună, şi ce a cate va fi estan în cele mai multe state, mai
tribuţii şi aruncuri ce plătesc satele dobândit? Aceea, că comunei i-s’au în mare ca în anul trecut.
noastre. tors înapoi peste 300 fl. ca bani luaţi Câmpurile au dat roadă mai puţină ca
Luând în mână raportul vicişpa- dela ea pe nedrept pentru acea avere anul trecut şi aşa trebuinţa de a importa
nului pe anul 1898 despre starea ad iobăgească, şi azi comuna numită e pusă j (de-a aduce din afară), e mai mare ca în
ministrativă a comitatului Hunedoarei, la contribuţie după averea sa, în loc acel an: In Anglia, în Francia, Germania,
Austria, Italia, Belgia, Elveţia, Şvedia şi Nor
şi privind contribuţiile singuraticelor co de aproape 60 fl. cu cât era pân’aci, vegia, Portugalia şi Grecia, -— şi anume în
mune, d-sa a dat cu socoteala, ear’ cu abia — 14 cruceri! şirul în care sunt înşirate aci. De tot le tre-
cercetând mai de-aproape a aflat hotă- Oamenii de prin comunele noas buesc tuturor laolaltă, pentru a-’şi coperi
rît, că cele mai multe comune, aruncă tre să-’şi deschidă ochii. Căci de pildă trebuinţele popoarelor:
453 milioane hectolitri grâu
în vent an de an sume uriaşe de bani, în »averea« cea de aproape 6000 fl.
236 sScară
crezend că plătesc o dare la care sunt a comunei Chitid, de 7000 a comunei 201 „ orz
obligate, de fapt plătind neştiinţa pro Batiz, de 9000 a Runcului-mare, de 437 oves
149 - >> cucuruz,
prie, căci plătesc ce nu s’ar cădea să 5000 a Brănicicăi, de 15.000 a Săla
pentru-că peste tot : s’a făcut estan în
plătească. şului- de-sus, şi aproape a tuturor celor ţeri laolaltă:
Comunele anume au păşune şi pă lalte, foarte multă, dacă nu toată ave grâu mai puţin ca anul trec. C U 149 mii.
duri comunale de natură urbarială, rea, e avere de aceasta iobăgească, după sâcarâ „ „ ,, » » 4 „
orz ^ „ „ „ 67 „
care sunt scrise pe ele ca avere «co care nu-s datori a plăti dare, şi de-’şi *> 11 11
„
oves „
f l I I >1 46 „
munală», dar’ de fapt sunt prioprieta- umblă în rend, nu numai scapă de ea, cucuruz „ „ V f* 1) 93 „
