Page 3 - Bunul_Econom_1900_35
P. 3
Nr. 35 BUNUL ECONOM , Pag- 3
timpurii întimpină mai cu înlesnire asprimea boală multe pagube economilor. Multe mai mult zace şi nu se prea mişcă’
iernii. Nu uita a trage brezde de scurgere ara cercat se ne luptăm contra boalei. după două—-trei scalde, singur se duce
în direcţia cerută de firea locului; aceste După mai multe : probe făcute, am la locul de scaldă.
brezde fac un serviciu nespus de bun holde aflat de bun următoriul medicament, In decursul morbului, care ţine
lor. Amână culesul cucuruzului până într’un
pe care îmi iau voie a-1 împărtăşi şi 14— 18 zile, porcul nu are nici o poftă
târziu; cucuruzul răscopt se păstrează mai
altora prin „Bunul Econom": de mâncare, fără numai tot apă ar
bine, dă nutremânt mai sănătos şi e mai bun
bea, pentru aceea trebue grijit ca să
de sămănat. Să se cumpere din farmacie de
Scoate cartofii pe timp uscat şi-’i aibă' la îndemână totdeauna apă proas
fiecare porc bolnav; 18 grame de Sare
pune să se sbicească Ia întunerec. amară, 4 gr. accid de sare, 4 gr. accid pete, căci în lipsa acesteia, el ori-ce apă
După cosirea otăvii, grapă cruciş şi stricată va afla, o soarbe, care însă K
salitric, şi 6 gr fior sulfur (toate costă
curmeziş, fânatele, asemenea şi trifoiul şi e numai spre stricare, dacă nu-’i proas-
liîţerha. întrebuinţează pe cât se poate grapa abia 20 fileri), şi amestecându-le toate
de ienaţe, mult mai bună decât cea Obici laolaltă, Se se împartă în trei părţi petă şi curată.
nuită. Grapa de fânaţe scormoneşte foarte de-opotrivă, şi se i-se dea în trei zile, Cu aceste medicamente folosite,,
bine pământul dintre plante, desrădăcinează la noi mai la toţi porcii li-s’au făcut
amestecat în lapte ori în apă curată.
muşchiul şi nimiceşte sumedenie de gângănii Tot în ziua când s’a început cu acea bine, dacă n’au fost chiar prea învechiţi
stricăcioase şi vermi. împrăştie muşinoaele în boală.
şi stîrpeşte furnicarii, scăeţii, mărăcinii şi stă medicină, trebue băgat porcului în Şi, fireşte, să nu să uite că porcul
răchitele. Ingraşe fânaţele cu gunoiu, fă una din urechi aşa numitul : spânz (o
bolnav să fie despărţit de ceialalţi, ca
brezde şi şanţuri de scurgere şi samănă floare plantă care găureşte urechia) sau dacă
de fân unde ierburile sau rărit ori chiar au porcul boleşte de mai multe zile, atunci să nu-’i molipsească şi pe aceia, şi
perit, rămânând vetre goale. culcuşul lui să fie ţinut tot curat, apoi
se i-se bage în amândouă urechile, sfre
Dacă săpatul din urmă al viilor şi ars sau îngropat adânc în pământ.
delind cu o sulă cam pe la mijloc ure
greblatul încă nu s’ar fi făcut, nu nnai trebue Am spus-o ca sâ poată încerca şt
chea şi în aceea îndesând spânzul, care
amânat. Din vânzarea strugurilor ce se coc'
după 48 ore se poate trage earăşi alţii, poate le va fi de vr’un folos, cum
de timpuriu, locuitorii din apropierea ora
şelor pot face bani frumoşi. afară. noi credem că ni-a fost.
Pe lângă aceasta să se cumpere Oct. Sâbdu, paroch.
„Terpenlin subţire**, cu care în toată
Leac de ciuma porcilor. ziua cu câte puţin are a se freca frun S t u p ă r i t
tea porcului, cu grije ca să nu ajungă în
Dl preot O. Sâbâu din Boseş, pe tri
ochi, apoi deasupra, urechilor şi gru-, Sfaturi pe Septemvrie.
mite spre publicare următorul sfat de apă
mâzii iripregiur.^' Ih' lipsff's de terpentin Din nou sfătuesc pe stupar: grijeşte
rare contra ciumei pprcilpr, care face., atâtea
e folositor şi - petroleul, cu 'care sfe ca stupii să nu-ţi fie atacaţi de albine ră
stricăciuni.
In foarte multe părţi bântue de poate freca peste tot locul. pitoare. Strimtează cât de bine urdinişul
câţiva ani mordul be porci numit Porcul în zile călduroase să fie lipeşte coşniţele cu îngrijire de jur-îm-
vCiuma porcilor*, după care ţeranul scăldat de mai multe ori pe zi eu apă prejur. Isprăviţi lucrările în coşniţe nu
nostru are mari perderi. In comuna rece, ceea-ce se vede că tare îi pri mai dimineaţa şi sara, când albinele
noastră Bozeş încă a pricinuit această eşte, căci deşi în vremea boalei porcul nu sboară pe afară. împreunaţi stupii
tat de dînsa, căutând gângăniile ce le-a scă că fusei nevoit să întru sub un coridor, sau să spun: >şi la fereastră o persoană de sex
femeniu şi aşa mai departe*. Nu e aşa că
pat odată din sac şi nu le mai poate gata cum s’ar zice: să mă adăpostesc. am ghicit? Aşa şi e: şi la fereastră o per
nici până în ziua de astăzi. Că ploaia şi furtuna, tunetul şi trăsne
tul vin în ajutorul dragostei, e lucru cu soană de sex femenin. O persoană de sex
femenin, — cum draeu s’o descriu ? Iubite
noscut.
Istoria unui parapleu. In viaţă geniul amorului recurge de cetitor, descrie-’ţi-o tu singur după gustul teu,
;— despre partea mea, am să fiu mulţumit
După G. M. Safhir de -. T. Daul. ffiulte-ori la ajutorul celei mai prozaice în cu ori-ce. — Cum ’ţi-o vei descrie se ştii
tâmplări ; dovadă: Lot — cel din Biblie —
că aşa şi era. Şedea la fereastră şi —- ce
care s’a scăpat de femeea lui, din pricina
Era una din cele mai frumoase zile de tea? Nu! Uda florile? Nu! Se juca cu vr’un
că dumneaiei îi venise pofta să privească
vară, îmi clănţăneau dinţii în odăile friguroase, porumbel? Nu! Nu voesc se înşel pe cetitori.
îndărăt la potopul Sodomei şi Gomorei; scurt
mă învelii într’o blană de vară şi eşii pe Eu sunt în momentul acesta istoric ear’ nu
şi cuprinzător: răscoala elementelor este fa
stradele Vienei. vorabilă amorului, tot aşa cum ’mi-a fost mie romantic! Mie-’mi place se vorbesc drept:
Spusei mai sus: era una din cele mai şedea la fereastră şi-’şi curăţa unghiile.
acel adăpost de ploaie, acea ploaie şi acel
frumoase zile de vară, deci începu imediat Eu priveam în sus, ea privea în jos,
adăpost. — scurt zis: ne văzurăm, ne iubirăm şi ne
să ploaie.
De multă vreme nu mai port umbrelă, Mă aflam, în stradă —, cetitorul nu jurarăm un amor etern! Şi toate acestea nu
întâiu fiindcă n’am, al doilea -— sunt oameni poate greşi, deoare-ce de-asupra casei răsare mai prin fizionomie! Ah! geamurile! geamu
cari nu se mulţumesc numai cu un argu în fiecare seară, când e cerul acoperit cu rile! blăstămatele geamuri mă năcăjeau gro
ment — şi, al doilea dară, fiindcă nu voesc nori, o stea lucitoare Spica. Stăm la poartă zav. Omul să nu se încreadă nici-odată gea
şi priveam cătră cer, fiindcă acum a ajuns murilor! o fată văzută prin geam este o
să fiu servitorul unui parapleu, pe care tre
ca omul să nu se mai uite la cer, de cât fiinţă cu totul deosebită, de cât fără geam.
bue să-’l port cu mine, cum începe se se
ivească vr’un nor mititel. Când s’p inventa atunci, când îl ameninţă furtuna ori vre Ele au adus în lume cea mai mare ilusie.
vr’un parapleu, care se mă poarte el pe mine mea rea. O fată văzută prin geam îţi pricinueşte cea
de câte-ori o fi timpul urîţ, o se-’mi cumpăr De-odatâ zârii între mine şi cer, o fe mai mare ilusie optică! Prima regula juriş est:
şi eu unul. reastră vis-â-vis, şi la fereastră — aht la fe Să nu te amoresezi, până n’o deschide fereastra.
Ploaia începu să cadă atât de repede, reastră 1 — De sigur cetitorul crede că am Ea deschide fereastra! Ah! ce frumseţeţ