Page 4 - Bunul_Econom_1900_35

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 35

de tot slabi, ear’ pe cei bogaţi în albine, timpurie albinele iernează mult mai
M e s e r i i
dar’ săraci in hrană, ajutaţi-i dându-le bine. Extrageţi (scurgeţi) mierea, pe cât
peste noapte miere. * ■ numai puteţi, cu maşina, spre acest
Şcoala industrială orăşenească din Sibiiu.
Aceasta e luna, in care sâ scoate sfîrşît. Mierea astfel scursă este mult
mierea de prisos şi se ucid stupii. Mai mai curată şi în urmare îndoit şi întreit Din anuarul al 28-lea al şcoalei
industriale orăşeneşti din Sibiiu pe a.
bine lăsaţi albinelor miere mai multă mai bine plătită.
şcolar 1899/900, publicat de directorul
decât prea puţină. Mierea iernează destul Fagurii cu miere'astupată păstraţii-’i
de bine în coşniţă şi, fiind trebuinţă, îtl cosniţe, aşezate în o cămară recoroasă, Martin Schuster, scoatem următoa­
rele date:
se poate scoate şi primăvara; dar’ peste ca se aveţi cu ce nutri stupii în cas
iarnă nu poţi ajuta, cum şi când ai de trebuinţă, ear’ mierea scursă păs­ Şcoala a stat în anul şcolar ex­
vrea, stupul cu miere. traţi-o în vase nouă de pământ. pirat din: 1. Cursul pregătitor cu
Retează fagurii din coşniţele de două despărţăminte; 2. Cursul de in­
Bucăţile de faguri cu miere, ce
nuiele cam de trei degete. Sâvîrşeşte dustrie cu 3 clase; 3. Cursul de con­
rămân cu prilejul extragerii se pun în-
această lucrare înspre sară, ca în decur­ tr’un vas în apropierea focului şi, după- strucţii cu trei clase. In total au fost
sul nopţii albinele să poată curăţi 13 clase, (cu doue mai puţin decât
ce se încălzesc bine, le stoarcem prin-
mierea şi se îndrepteze fagurii. Grijeşte în anul 1898/99).
tr’un săculeţ.
cum umbli cu mierea, nu cumva se Corpul învâţătoresc a stat din un
Din ce mai rămâne în boştine,
rămână picuri prin stupină sau în director şi 23 instructori, parte pro­
şi din mierea de pe vasele şi unel­
apropierea ei. fesori de şcoale medii, parte înv. de
tele ce s’au întrebuinţat la extragere,
Dacă n’ai fi golit încă despărţă- şcoale primare.
amestecându-se cu apă, căpătăm un
mentul de miere din coşniţele mobile, Prelegerile s’au început în 15
must dulce, miez-ul.
să nu întârzii a-’l goli acum. Alungă Septemvrie 1899 şi s’au terminat în
albinele cu fum în despărţământul de Fagurii mai mari, din cari s’a ex­ 17 Iunie 1900.
clocit, pune scăndurice deasupra gratiei tras mierea, unde numai se poate, se La finea anului şcolar au fost
şi umple locul gol cu paie curate bine aşează în coşniţele mobile, ca albinele 474 elevi ;
uscate sau cu fâşii rămase din oblitul sâ-’i curăţe cât mai bine. Sfîrşitul clasificaţiunilor se pre-
scândurilor (dela măsari). Scoate măcar Deplin curăţiţi de miere, fagurii sentă astfel: din cei 474 elevi exami­
2 faguri de lângă fereastră, împinge frumoşi în rame se păstrează pentru naţi, 31 (6.54%) cu calcul distins, 112
apoi fereastară înainte, şi cătră sfîrşitul anul viitor, ear’ din cei de trântori şi (23.63%) bine, 150 (31.64d/0) suficient,
lunei umple şi îndărătul ei cu paie sau peste tot din fagurii învechiţi se face şi 181 (38.19%) nesuficient. Din cei
fâşii de scândură, Imblojeşte coşniţele ceară. ' - 181 au primit 58 îngăduinţa se facă
de nuiele cu sucituri de paie sau cu R o m u l S imu în Septemvrie examen de eorigenţă
haine vechi, ce nu se mai pot întrebuinţa dintr’un obiect.
la altceva. Pe lângă o astfel de îngrijire Elevi înscrişi au fost în total 604,

Era aşa de frumoasă ca, alegeţi un model Urcai treptele," apăsai inima pe uşe, departe încât îi spusei: «bunăvoinţa cu care
din descrierile mele dela pagina 17, 39, 44, bătea grozav; «poftim!* strigă o voce blândă ’miâ-ţi trimis parapleui, am luat-o drept o
67, 120, şi aşa mai departe. ca flautul, şi întrai. Ea şedea la fereastră, invitare fericită de a me presenta la d-voas-
Ea privi spre cer şi apoi spre mine. mă apropiai, la braţ cu garanţa amorului, tră în persoană!* .
Şi eu eram cerul ei! Pe urmă închise fe­ cu umbrela. Ea sări în sus, se roşi la faţă şi-’mi
reastra! De ce închise fereastra? Pentru-că
«Domnişoară!* dar’ imediat me cori- zise: «O! ce vanitoşi sunteţi voi bărbaţi!
ploua! Tocmai! Cetitorii ştiu acum totul,
gai: «Scumpă domnişoară! în viaţă bărbatul Dacă e aşa, să ştii că înfăţişarea d-tale îmi
— nu mai încape nici o surprindere.
este scutul femeilor şi femeile parapleul băr­ era atât de nesuferită, încât am preferat să-’ţi
Ea privi eârăşi în jos, se ridică, fugi
baţilor I* Aci me oprii aşteptând efectul aces­ trimit un parapleu, numai în dorinţa de-a nu
dela fereastră, câte-va minute pe urmă se
tei briliante introduceri. Nu făcu nici un te mai vedea în ochii mei*.
rentoarse şi surise. In acest moment o fru­
efect. Aha, me gândii, lasă glumele la o parte îşi închipueşte ori-cine ce figură tîmpită
muşică fetiţă — sau mai bine zis servitoarea
şi ia-o pe coarda simţitoare. începui aşadar am făcut la auzul acestor cuvinte, dar’ nici
ei — trecu drumul, îmi dete un parapleu
din nou: «Stimată Dulcinee! Fericit acela de rendul acesta nu mă lăsai mai pe jos;
şi-’mi zise: »Domnişoara vă trimite acest
care în furtuna vieţii şi sub cerul înorat al îmi adunai toată ironia şi-o întrebai: «Dar’,
parapleu!» existenţei, poate găsi un adăpost pe terasa
Zis şi făcut. Fetiţa peri tocmai când scumpă domnişoară, ce te făcea pe d-ta să
senină a unei inimi Simţitoarei*
strigam în urma ei: *Voiu avea onoarea să stai la fereastră, dacă vis-â-visul meu îţi era
aduc eu însumi domnişoarei acest parapleu După-ce sfîrşii, aşteptai eârăşi efectul atât de nesuferit?*
împreună cu mulţumitele mele*. acestui period sentimental. Nimic, şi ear’ Ea rîse batjocoritor şi-’mi zise: «Ei, ge­
Zică lumea ce-o zice, dar’ femeile sunt nimic! ' nialul meu domn, de unde ştii d-ta că nu
mai gentile decât bărbaţii, chiar de cât mine! Intr’un cuvânt frumoasa mea rămase aşteptam pe adevăratul meu iubit? Salutare I *
Şi apoi ele ştiu cu atâta fineţe se ne dea pri- rece, posomorită, nemişcată. Această făţărni­ Şi fugi într’o cameră de-alături. Eu făcui
legiul de a le face cunoştinţă, încât noi, stă­ cie mă supără grozav! Auzi 1 Să-’mi trimită dreapta ’n picior şi plecai, după-ce pusesem
pânii lumii, suntem proştii lumii faţă de ele. parapleul, să-’mi spună, cu alte cuvinte, în parapleul pe masă. Când am ajuns acasă,
A doua zi — era tocmai a doua zi — limbagiul parapleielor: *Intoarce-te cu el*, şi am scris această istorioară, ca să servească
pe o vreme frumoasă, mergeam la ea. acum să-’mi tacă pe nevinovata! încercai de exemplu pentru vanitatea şi amorul pro­
Ce deosebire: ieri şi astăzi. Ieri mer­ eârăşi câteva complimente, dar’ înzadar. Ea priu al tuturor bărbaţilor..
geam prin ploaie fără parapleu, astăzi prin îmi zise: «te rog să mă Iaşi în pace!* Asta
soare cu parapleu! Ei, ce voiţi' natura e bo­ era prea-prea. îmi scusai îndrăsneala mea
gată în controverse. prin focttl - pasiunei mele şi mersei atât de