Page 6 - Bunul_Econom_1900_35
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 35
susţin, la cursul teologic extraordinar, ca (una sută optzeci-şnşeptâ coroane 75 bani). Poporul evreu n’a uitat nici-odată ve
astfel se pot împlini ca mâne eu această Au suprasolvit la cassă următorii par chia lui patrie, martoră a puterii şi mărirei
trebuinţă a poporului. Măgura (tractul Qrăş- ticipanţi: Dl P. Piâştea, not. 3 cor.; Aron sale. Amintirea Ierusalimului şi-a munţilor
tiei) la 3 Septemvrie n. 1900. Petru Roşea, Roman, teol., Sil. Damian, Savu Stanilă, par., Sionului, este însăşi temelia acestei credinţe.
înv., cler. extr. D. Sida, not., câte 1 cor.; Ioan Fugătă, par. Pe la 1860 şi 1870, fiii lui Israel erau aproape
1 cor. 40 bani; Onea, vicenot., măiestrii Ilie să uite trecutul lor, căci mai multe state din
P entru nenorociţii p r in foc din Omătă, I. Zerna, G. Pop, P. Bota, învăţător, Europa le-au dat aceleaşi drepturi ca şi cetă
V aidei s’a adunat săptămâna trecută prin P. Giurgiu, câte 40 bani şi înv. Al, Draia 2 ţenilor ţărei. Dar’ de odată un potrivnic se
prea stimata d-na Victoria Dt. Erdelyi şi cor.; au contribuit dnii.: Romul Coţoiu, corn. ridică înaintea lor. „Antisemitismul", (lupta
gentila d-sa!e nepoată Frideiica, suma de B. Criş 10 cor.; I. Pop 5 cor.; I. Micluţa, contra Jidovilor). Abia născut, plin de amenin
466 Coroane 85 fii. dela următorii marini- par. Rişculiţa 2.; Amos Feier, plugar 2 cor.; ţări pentru ei, acest vifor contrar, suflând în
moşi contribuenţi din Orăştie: Ioan Safta înv. 1 cor. şi ambele societăţi: toate ţerile, îi făcu să se dea înapoi cu
Victoria Erde'yi 40 Coroane; Dr. Dobo 12 apostoli şi Musariu 20 cor. groază, şi-’i readuse la respectul tradiţiunilor
10 cor.; Roza Lăzăroiu 2 c.; Nicolau Vlad 10 Atât onoraţilor oaspeţi, cai au partici lor seculare. Reveniră atunci la trecutul lor,
c.; Măria Mihai 20 c.; Anastasia de Or- pat în persoană, cât şi domnilor, cari • n’au recunoscură greşala pe care au făcut’o, acum
bonaş 5 c.; Ioan Branga 2 c.; Ana Banciu putut participa, dar’ au binevoit a contribui, 1800 de ani, de a nu-şi fi format o vatră,
80 fii.; Leontina Dobo 2 c.; Dr. Tothne 2 în numele bravei, tinerimi zarandane li-se un centru de lucrare şi de a câştiga astfel
c.; Sandor Iânosne 2 c.; N. N. 1 c.; exprimă cea mai călduroasă mulţumită. încrederea şi respectul celorlalte naţiuni.
Roza Moldovan 2 c.; Maria Bariţiu 2 c.; Brad la 19 August n. 1900. Pentru Această greşeală istorică trebue reparată,
Emil de Pop 2 c.; Ioan Vulcu 30 c.; comitet Vasile Boneu, profesor. au cugetat unii Evrei.
David senator 1 c.; Dr. Popu 10 c.; Ma La începutul anului 1880, atunci când
ria Moţa 2 c.; Elise Bihoy 2 c.; Friederike Aducete aminte. încă în anul trecut să vor pornirea Evreilor din toate ţerile căutându-şi
Goika 2 c.; Cu tasa în bis. gr.-cat 7 c. 5 fii.; bise prin ziarele române despre frumoasa plă- locuri mai bune, se ridicase în mod particu
Dr. Ioan Mihu 100 c.; Ioan Popp 1 c.; A. nuire de a înfiinţa o Societate de cumpătare în lar, majoritatea emigranţilor se îndreptară
Belei 2. c.; „Ardeleana11 200 c.; V. Domşa beutură în comuna noastră Balomir. In frun spre Palestina, unde începură să reia ocupa-
5 c.; G. Urdia 2 c. Total ş 66 Cor. 8$ fii. tea mişcării să pusesără fruntaşi din comună ţiunile strămoşilor lor, adecă începură să se
Dumineca trecută apoi, prea onorata lucrând cu energie până la un timp. Nu să ocupe cu agricultura şi grădinăria.
ştie însă până astăzi de ce nu se lucră mai Astfel azi sunt în Palestina şi în Siria,
d-nă Victoria Dr. Erdelyi cu dl Dr. Erdelyi
departe în câştigarea dreptului prin aprobarea douaăzeci şi şepte de colonii evreieşti, sau
şi nepoata d-lor, au eşit la faţa locului în
comuna nenorocită, şi punându-se în înţe statutelor? Nu cumva cei chemaţi şi angajaţi 15.000 de oameni care lucrează pământul.
legere cu comitetul comunal de împărţire a în lucrul încredinţat- voesc a să retrage dela In săptămâna trecută Sioniştii au ţinut
sublimul scop ce-1 urmăresc cei 80 de membri i un congres la Londra în mijlocul unei par
ajutoarelor, au făcut împărţirea între cei lip
înscrişi în liste? Aceasta n’am dori să se ticipări de două mii de persoane, cu şase
siţi. Au fost oamenii împărţiţi în 3 clase: I.
văduvele, II. cei căror le-a ars şi casa şi întâmple, căci atunci poporul şi-ar perde în sute de trimişi, veniţi din toate părţile lumei,
şura şi bucate, III. cei căror le-a ars mai crederea în conducătorii săi şi ori ce întreprin mai ales din Rusia.
puţin, d. e. numai şura; şi aşa. s’au dat ajutor dere s’ar mai plănui, ar rămânea fără resul- Oratorii Teodor Ilerzl (redactor la „Neue
tat, Să nu rămânem lăudaţi numai pe hârtie Freie Presse" din Vienă) şi Max Nordau au
tuturora după dreptate, în măsura în care
au fost atinşi de nenorocire. ci şi pentru împlinirea planului întreprins. ţinut discursuri remarcabile, acest din urmă
Cei cari au tost asiguraţi sau cari fiind E lucru preţios acesta, căci jidanii prin beutu- mai ales, glorificând pe împăratul Germaniei,
în stare bună nu simt aşa greu nenorocirea, rile lor, sărăcesc poporul, şi până nu vom protectorul judaismului, — şi s’au înţeles
nu au primit din ajutorul dus. pune odată cumpăt în beuturile spirituoase, din asupra mijloacelor de a conduce cu plan
sărăcie nu vom scăpa, ci tot mai mult ne mişcarea de a reînvia ,ca mâne vechea,
Derailare de tren la Copşa. „Tribuna" vom afunda în prapastia ei. Ear’ de aceasta împărăţie a lui Israel.
de Luni scrie: Azi dimineaţă Ia 3 ore trenul ‘trebue să dorim cu toţii să scăpăm! Sperăm
de persoane ce avea să vină spre Sibiiu a dar’ că lucrul întreprins îş va avea resultatul NOTIŢĂ L IT E R A R Ă
derailat la intrarea în gara dela Copşa-mică. dorit cu atât mai ’vîrtos ca să dovedim
Locomotiva s’a împlântat în pământ până la lumii prin frumosul proverb moral: Voeşte „Istoria Politicei" după Sir Fr. Pollock,
butucii roatelor, două vagoane de postă s’au răs vei putea. de T. V. Păcăţian.
turnat şi s’au frânt tot ţanduri, ear’ alte trei Un membru Aceleaşi cuvinte bune care le-am avut
al societăţii de cumpătare.
vagoane, între cari unul cu călători, au scăpat în numărul trecut pentru dl II. Chendi şi C.
numai cu răstunarea, fără să se fi întâmplat altă Sandu, cari au început o serioasă muncă de
nenorocire. Minune, că afară de neînsemnate a traduce piese literare distinse din literatura
învierea împărăţiei lui Israil.
cohtusiuni, oamenilor nu li-s’a întâmplat ni streină, — le avem azi pentru dl T. V.
mic; nici chiar celor trei amploiaţi de postă, Evreii au o Societate numită „SionuF, Păcăţianu, redactor la „Tribuna", care de
cari se aflau în vagoanele sfărmate şi cari compusă din toate frânturile poporului israelit, ani de zile munceşte fără sgomot, dar’ lăuda
au sărit afară în momentul deraierii. Din şi cu rămuriri în toată lumea. Membrii socie bil de stăruitor, pentru a îmbogăţi literatura
causa aceasta trenul ce trebuia să sosească la tăţii plătesc fie-care pe lună câte un „siclu“, politică şi de drept politic românească, cu
Sibiiu azi dimineaţă, a sosit numai la 10 ore. vecheia monedă ebraică, corespunzând unei capo-d’opere din literaturile politice a marilor
coroane. Aceste plăţi vor să formeze un ca naţiuni. Dl Păcăţian şi-a ales un teren din
Mulţumită publică. Cu ocasiunea repre- pital de 250 milioane, cât e de lipsă pentru cele mai ingrate în felul său. Chiar şi cărţile
sentaţiunei teatrale şi a petrecerei de dans cumpărarea Palestinei dela Turcia, care cere noastre de literatură frumoasă stau vrafuri
aranjate la 12 Aug. 1900 n. de tinerimea această sumă. nevândute, ear’ cele de natura celor a d-sale
studioasă în Brad, spre sporirea Fondului Mişcarea aceasta, numită: „Sionism", este abia pot avea un minim de speranţă de des
„Masa studenţilor“ dela gimnastul român o mişcare de cea mai mare însămnătate. facere. Şi totuşi d-sa, să vede că însufleţit
gr.-ot. din Brad, a întrat în total suma de Sioniştii vor să formeze prin ajutorul cu adevărat de valoarea muncii ce şi-a ales,
353 cor. 10 bani (trei sute cincizeci-şi-trei unei duceri regulate a Evreilor în Palestina, traduce, tipăreşte, şi edă, pe propria cheltu
coroane 10 bani). nu numai o ţară evreiască, dar’ şi să schimbe ială, an de an una ori două opuri. Pân’acum
Din această sumă subtrăgându-se spe actuala lor organisaţie economică; din popo a tipărit, la Bucureşti şi la Sibiiu, 5 opuri
sele în sumă de 165 cor. 35 bani, resultă un rul azi numai comerciant, să se facă din nou mai mari de drept politic: „Lupta pentru
venit curat în sumă de 187 cor. 75 bani un popor agricultor, industrial şi muncitor. drept", — „Scopul în drept", — „Liberta