Page 7 - Bunul_Econom_1900_35
P. 7
Nr. 35 BU NUL ECONOM Pag. 7
tea“, — „Principiile politicei**,, tot opuri de gaura încă strimtă şi, uci.d; biata insectă ne însuşi în Bucureşti şi chemându-’i la
mare aparat ştiinţific politic, scrise de autori pregătită la un astfel de atac. Omidele, sfat într’un hotel, i-a îndemeat si omoare
celebri, şi „Judecătoriile cu juraţi** îndreptar vermii şi larvele de tpt .şoiul cad în .chipul pe Regele român, că de nu, îl omoară
şi extras de hge din noua procedură cu acesta jertfă înfricoşatei ^şeminţit a furnicilor. el însuşi, căci omorându-’l,, în România
juraţi în patrie la noi. Nici chiar insectele înaripate nu sunt pe va fi mare durere şi încurcături şi atunci
Ear’ acum mai nou ne-a dat o broşură deplin sigure din partea acestor crunţi uci ei j>ot da năvală asuprii Macedonei do
îngrijită „Istoria Politicei'* de celebrul Sir gaşi. Fluturi, muşte, chiar şi melci, care din eupcîndă, fără frică ca România^ de
Fr. Pollok. întâmplare au ajuns în vre-o parte bântuită care au recori, ar putea veni să-’i
In toate, pe lângă adâncă filosofie a de furnici şi n’au căutat să scape de cu împedece!
unor capete geniale, să luptă a cuceri loc vreme, sunt atacaţi din partea micilor tâlhari, Toată lumea aruncă cuvinte de
dreptăţii şi umanităţii, nobilei cugetări, inimi ce pândesc în apropiere. J 8a ce * îhai mult, hulă şi dispreţ asupra Bulgarilor, cari
încălzite pentru adevărata dreptate şi pentru chiar si puişorii de pasări «fia colburile aşe^ de astfel de mijloace vor să se slu
cea mai cinstită procedură în conducerea zate pe pământ sau în tufişuri mai mici, sunt jească în scopurile lor naţionale politice.
sorţii naţiunilor. ' v atacaţi din partea şcelei seminţii de bandiţi,
, Opurile d-lui Păcăţian sunt isvor de şi chinuiţi până ce-’şi dau sufletul. Guvernul bulgar, strîns cu uşa şi
bogate cunoştinţe superioare pentru toţi cei- Şi mai înfricoşate de cât furnicile noas de celelalte state europene, a făgăduit
ce se interesează de mersul afacerilor pu tre sunt cele din ţinuturile tropice (calde). în urmă, că va păşi contra bulgarilor
blice în stat, a naţiunilor şi-a statelor între Când ajunge în Atrica de- Vest vre-o bandă pe cari judecătoria română îi va afla
sine. de furnici, aşa numite »vânătoare*, să se sta amestecaţi în omorul Mihăileanu. Asu
Le recomandăm tuturor, în deosebi bilească în vr’o casă, Negrii îşi lasă tot ce au, pra celorlalte încă se vor lua măsuri.
Insă arătăm dorinţa de a afla, că ele au fost căci ştiu că ori-ce apărare ar fi zadarnică. Şi aşa primejdia răsboiului pare înlătu
aşezate, ca preţioase lucrări, în toate biblio Toate Ighioanele din şi de pe lângă casă, rată, deşi Bulgaria să înarmează mereu
tecile noastre româneşti, mari şi mici, private cloţani, şoareci, şvabi, paiangeni şi stelniţe, şi adună trupe şi ridică întărituri la
şi publice. j chiar şi şerpi şi sopârle, îşi iau catrafusele graniţele despre Dobrogea.
dinaintea acestor, grozavi bandiţi şi ucigaşi.
„Dietetica poporală" cu deosebită consi-
deraţiune la modul de vieţuire a ţeranului Burii cu Englezii să hârţue încă,
român, de Simeon Stoica, medic pensionat. Prea multă bunăvoinţă... Regele Ale dar’ peste tot locul Burii să retrag. Acum
Lucrare tipărită cu ajutorul „Asociaţiuni** xandru al Serbiei, visitând după cununia sa
din Sibiiu, şi care să vinde cu 85 cr., poate un orăşel din provinţă, fu uimit de frumu- capul armadei engleze, Lord Roberts,
fi procurată dela autor acum cu câte 1 cor. seţa unei table în flori, anume gătită, cu in a proclamat încorporarea Transvaalului
A să adresa d-lui S. Stoica în Bran (Ttfrcsvdr). scripţia: „Bine aţi venit, Maiestate 1“
la Marea Britaniei (Anglia), şi asttel
„Ce zidire este aceasta ?“ întrebă regele.
cel puţin oficios englezeşte, cele doue
„Temniţa cercualâ“, fu răspunsul ad
jutantului. ( ;S. ,, J «J . republici bure, Orange şi Transvaal,
Setea de omor a furnicilor. Furnicile, Regele rîse şi se ,/depărtă zicând: E sunt şterse de pe charta lumii, ear’
aceste mici animale de o potrivă renumite cam prea multă luare aminte şi bunăvoinţă. hotarele coloniilor engleze întinse şi
în luptă şi în mâestrie, întocmai ca şi albi
nele, sunt cele mai răsboinice fiinţe în în peste ele.
treaga lume a gângăniilor. Ele pornesc răs- CE E NOU
boaie de atacare şi de jefuire în toată forma, ÎN LU M EA M A R E ? Iu China Chinezii nu se mai
arangează vânătoare de sclavi, şi ucid cu o
mişcă decând armatele europene le-au
deosebită sete de omor tot ce le ese, mai
Prim ejdia resboiului între cuprins capitala Pelţiitg, Dar’ acum pu
slab decât ele, înainte. România şi Bulgaria a fost foarte
Pentru mica lume a gângăniilor o co terile între sine nu Să mai înţeleg. Ru
lonie de furnici însemnează jur-împrejur groază aproape, dar’ azi ea se ia ca trecută. sia cere să se retragă acum din Peking
şi peire. Cine nu cunoaşte încă barbarismul S’au descoperit inse lucruri neaş ca se se poată reîntoarce curtea împă
furnicilor, n’are decât să ridice un cuib de teptat de urîte pentru Bulgari. Judecă rătească şi guvernul, spre a avea cu cine
furnici de câmp, să-l închidă într’un sac şi torii români cercetând după soţii mise-
apoi se-1 aşeze într’un toc de curând cosit. rabilului ucigaş a naţionalistului român sta de vorbă să închee pace. Celelalte
Mihăileanu, au arestat mai mulţi Bul puteri însă nu vreau, căci atunci, zic
Indată-ce furnicile au luat în stăpânire noul
gari, la cari au găsit hârtii şi epistole
câmp, se naşte o neaşteptată şi generală ele. Chinezii ar crede că de frică7 s^aw
groază între foştii locuitori ai locului. Greerii din cari se vedea că foarte mulţi Bul retras. Şi aşa acum pe asta să năcăjesc,
pier cât ai bate în palmă, şi^şi lasă culcuşu gari trăiau în România, prin toate ora se iasă sau nu? Să crede că Chinezii
rile în voia întâmplării. Lăcustele, purecii de şele, numai ca şpioni al comitetului au făgăduit răsplată bună, un colţ de
pământ, aleargă în ruptul capului in toate revoluţionar din Sofia, avend chemarea
părţile. Paiangenii şi gândacii îşi lasă pradă a ucide mai pe unul mai pe altul din ţară, Rusei, ea să ceară lucrul acesta,
tot, să nu cadă cumva prada noilor stăpâni- bărbaţii însemnaţi români, cari să în- care pentru răsculaţii chinezi ar fi îm-
tori. Insectele mai neîndemânatice, precum şi trepuneau pentru Românii din Ma bărbâtător.
cedonia.
acelea care abia au eşit din ou, sunt prinse
de furnici şi sfâşiate fără cruţare. Adevărată revoluţie în sufletele
Entomologul Forel a aşezat un riiuşi- tutorora a produs descoperirea unei Comitetul de redacţie:
noiu lângă un cuib de vespi, aşezat în pă scrisori alui Sarafov, capul bandei de
mânt. Furnicile au închis numai decât des revoluţionari bulgari, prin care dădea Preşedinte: D r . Io a n Jilihu.
chizătura cuibului’ şi au alungat pe rînd pe poruncă unui bulgăroiu cu numele Membrii : X>r. St. Erdelyi, Ioan- Mihaiu
toţi vespii din cuib, fireşte nu fără oare- Bogdanoff, că încă în decursul acestui Daniil David fi Constantin Baicu.
cari perderi şi din partea lor. an, se omoare pe Regele Car ol, când
Primăvara, când vrea să iasă gândacul va ieşi odată singur la primblare! Bog
de Maiu din pământ, de multe-ori se poate danoff şi un alt bulgar, Tritanbff, au Proprietar - editor: I oan M ihaiu
vedea cum pătrund furnicile de câmp în ! mărturisit, că Sarafov a fost astă-iamă Redactor respons.: I oan M oţa
