Page 2 - Bunul_Econom_1900_36
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM - _______ Nr. 36
ca »ogor« în hotarul fiecărei comune, ferdele le cruţă, şi toţi locuitorii unei două-ori înainte de sămănat, ear’ după
formează o pagubă ce nu se poate so comune, cari cu chipul de până acum sămănat sâ dă numai cu tăvălugul, ca
coti!' Cu toate-că este măi persus de ar trebui se samene să zicem 500 ju- se se îndese ţerîna, să se oblească şi
ori-ce îndoială că, pe lângă o cultură găre de pământ, întrebuinţând de 1 ju pământul se-’şi păstreze mai bine ume
raţională (înţeleaptă) a pământului, ogo găr câte 8 ferdele, laolaltă 4000 fer zeala.
rul se poate înlocui prea uşor, fără-ca dele, sămănând cu maşina ar putea 3. O a treia scădere se cuprinde
grâul sâ-sufere din lipsa lui. Rapiţa, cruţa cel puţin 1000— 1500 ferdele. adesea în însuşirea sămenţei. Se ştie
bobul, măzărichea, mazărea, cucuruzul Cu economia făcută în sămânţă şi în că »ce sameni, aceea resare«. Să
de. nutreţ, cânepa, trifoiul ş a. direg lucrători, s’ar putea procura cu înles mânţă bobonată, bine aleasă, »numai
pământul pe sama grâului tot aşa de nire mai multe maşini de sămănat, firul grâului«, îndeplin coaptă, nesgă-
bine ca şi ogorul. Folosul ce de altă pentru comuna întreagă şi ele să plă
riată sau ruptă cu maşina, şi bine tra
parte îl aduc ogoarele, ca loc de pă tesc singure în vre-0 2 ani! Micii pro tată cu peatră vânătă, toate aceste
şune pentru oi şi porci, este de mică prietari ar trebui să se întovărăşească
sunt neapărat trebuincioase pentru-ca
însămnătate. Cu chipul acesta un jugăr şi aşa să le cumpere. Fabricile le dau
grâul să isbutească. Cercări repetate au
de ogor nu aduce în cele din urmă pe plăţi în rate. Având acum în ve
scos la iveală, că din semânţa treerată
decât un venit de 2— 3 cor. şi poate dere, că o maşină de sămănat bine în
cu îmblăciii şi tratată înainte de sâmâ-
nici atâta, pe când sămănat cu unele grijită ţine 15— 20 am şi poate şi mai nat cu peatră vânătă, nu s’au perdut
din plantele mai sus pomenite, ar aduce bine, folosul lor este, credem, îndestul mai mult de 4 grăunţe din sută, pe
zeci şi sute de coroane! Această îm dovedit.
când cea treerată cu maşina şi-au per
prejurare trebue luată în de-aproape Lucrarea cu maşina este desăvîr-
dut puterea de a încolţi până la 62
socotinţă şi, dacă acum mult nu se va şită, anume, depărtarea dintre rînduri
grăunţe din sută. Pentru sămănat dar’,
putea face pentru îndreptarea răului, se face deopotrivă, asemenea şi între
să alegem snopii cei mai frumoşi în
să se facă măcar pe viitor. grăunţele sămănate, astfel că fiecare
spice şi se-’i batem cu îmblăciii, nu în
ajunge la afunzimea recerută, şi are loc
2. O altă scădere mare se cuprinde maşină.
de ajuns pentru a se desvolta, nedu
în modul cum se face însuşi sămăna- Dacă s’ar îndrepta de economii
când lipsă de lumină şi de umezeală,
tul, care este de două feluri: prim îm- noştri macar scăderile despre cari am
cum nici stând o plantă în calea al
prăştiere şi în rînduri. Prin împrăştîere scris aci, am face un pas însemnat pe
teia şi împedecându-se în creştere.
se samănă atât cu mâna cât şi cu ma calea plugăriei mai înţelepte şi spre
Depărtarea obicinuită între rînduri
şina; ear’ în rînduri se poate sămăna bunăstarea noastră îndeosebi şi deobşte.
numai cu maşina. Peste tot să i-se este de 12— 15 cm., ear’ adâncimea la
R omul S imu
dee întâietate sâmănatului cu maşina, care se îngroapă grăunţele este de 2 '/2
pâr* în 4 cm. De altfel şi una şi alta
odată pentru-că e mult mai spornic, şi
a doua pentru-că se face o însemnată se pot îndrepta după trebuinţă, mărin- S t u p ă r i t
du-se ori micindu-se, căci maşina în-
cruţare de sămânţă, se cruţă cel pu în s o ţir e d e stu p a r i. Reuniunea în
gădue.
ţin a treia parte din sămenţa obicinuită. văţătorilor români gr.-or. din protopopiatele
Aşa că cine are să samene 16 ferdele 1 .a sâmânatul cu maşina în rîn Arad, Boroşineu, Buteni, Chişiheu, Halmagiu,
de grâu, sămănând cu maşina, 4— 5 duri, arătura se grapă odată sau de Radna şi Siria, — şi-a luat printre celelalte
petă acest’ oraş, al cărui plan samănă cu o
F O I T A Verdeâţa în Peking. figură geometrică. Oraşele americane au pla
nuri de regularitate geometrică, dar’ sunt
A P U S foarte urîte. Pekingul e frumos. Pricina e, că
Dacă priveşti oraşul Peking dintr’un
spiritul architectului chinez, pe când el plăs-
punct mai înălţat, de pe turnurile »misiuni
S’a scoborîţ soarele-rege ; muia abstracţiunile geometrice, nu uita tot
lor sau de pe vîrful zidurilor, capitala asta a
Şi mâniat a dispărut. odată nici decum, realitatea vieţii pământeşti,
Chinezilor are înfăţişarea unui parc uriaş de
Pe când a lunii pală rază de care e legată viaţa omului. Lacuri, gră
arbori, verdeaţă şi coperişe, însă mai multă
Cu dor adânc l’a petrecut! dini, figurează în planul seu; fiecare coperiş
verdeaţă de cât coperişe. Cele mai mari, cele
se vede printre mai mulţi arbori. Arborele
mai văzătoare din coperişe, sunt la palat,
Ea visătoare a rămas este unul din cele mai frumoase dintre toate
văpsite galben. De acolo vine acea vorbă a
. . Privind la mirele-’i apus: podoabele. Şi-’s bine formaţi totdeauna de
unui diplomat, că: »Pekingul e ca nişte găl-
. De câte-ori n’ar fi voit natură, care e cea mai bună înăeastră.
benuşe de oue- într’un blid mare de spanac».
SC stea cu el odată sus.
Se află oameni . civilisaţi pentru cari Pentru morminte, pinii cu scoarţa lor
A ’ntârziat ades pe cer frumseţa cetăţilor e a vedea multă peatră, albă, formează un contrast luminos la mo
Şi-a stat o clipă ’n mândra-’i cale; mult asfalt şi tără arbori. Chiar architecţi numentele întunecoase. La templurile învăţa
El a trecut, — privind cu dor, mari par a crede că arta lor trebue să se ţilor sunt sălcii, ale căror foi palide pe cren
Ea palidă s’a stins în vale. depărteze de natura vieţuitoare şi că un loc, gile fragede, dau o podoabă liniştită şi gân
împodobit cu. petri e mai frumos d ecâ t un ditoare. Peste tot, în ori-ce loc, la ori-ce edi
De-atâta viaţă amărîtă ' .loc viu, unde livezi de iarbă, boschetele şi ficiu, o voinţă conştientă de lucrul seu, a
Ea tristă capul şi-’l apleacă; arbori încunjoară zidurile. plantat verdeaţa, care dă acestui oraş carac
Sub nori s’ascunde cu durere Arta chineză nici nu pricepe pe omul terul de viaţă atât de puternic, încât învio-
Si plânsul singură-o îneacă. depărtat de plantaţiune (de pomi şi arbori), şează chiar şi ruinele.
Maria Pop eseu. palatul fără grădină, oraşul fără umbră. De Au unele plante şi un sens mistic ? Ar
aici vederea vioaie de parc stufos, ce-’I ca- borii au ei oare o cugetare, Q limbă, şi în
