Page 4 - Bunul_Econom_1900_36
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 36
fiecare proprietar de vin, că dacă se scop economic, de multă însămnătate, pe iarna si vara, un mult mai mare nu-
care de-’l va putea atinge şi numai în parte, măr de vieţi omeneşti, de cât ori-ce
adună pucioasă în bute, mustul în
va face un lucru de laudă pentru* popor. A resboiu şi de cât ori-ce molimă, şi, poate
vremea fierberii sale capătă dela aceea
hotărît anume în adunarea sa din urmă (în tocmai pentru-că acest duşman ne atacă
un miros greu, de care numai foarte
vara asta) şi şi-a întocmit Statute,, după cari fără răgaz, ne-am deprins cu el, nu-’l
cu anevoe îl mai putem mântui să înfiinţeze prin comune însoţiri poporale mai luăm destul în samă, şi prea pu
Buţile goale trebuesc în fiecare de păstrare şi de ajutorare, un fel de bănci ţini îşi mai dau osteneala se facă şi
lună afumate odată, căci altfel, mai ales săteşti, cari se facă se se învârtă banii oa socoteala jertfelor sale.
menilor aci între ei şi să iernânâ între ei,; Acest primejdios duşman, care de
în pivniţele umede, butea uşor înfloare.
să crească averea lor aci acasă,' şi mai ales câţi-va ani încoace îşi .caută jertfele şi
Buţile ce au înflorit adeseori, nainte
să fie viu îndemn tuturor la cruţare. prin satele noastre, este „ oftica“ (boala
de a pune must în ele, ori de a trage
Membrii Reuniunii înveţătoreşti, (peste uscată).
vin, trcbue să le clătărim de mai multe 240 învăţători), vor primi îndatorirea şi îşi De cătră cei chemaţi a suprave
ori cu apă rece, căci înflorirea deasă, face vor lua înşişi cu drag asupra lor chemarea, ghea mişcarea boalelor în ţară, s’a do
vinul acru. de a îndupleca inteligenţa şi fruntaşii comu vedit că şi la noi mor de oftică în fie
nelor, ca să înfiinţeze atari însoţiri săteşti de care an cel puţin 3 din 1000 oameni,
C u ră ţirea b u filo r în flo r ite păstrare unde numai se poate. f\ ,ck dintre iooo morţi, cel puţin 120
o r i o ţe tite . Scopurile pe cari le vor avea însoţirile sunt răpuşi de oftică!
înaintea ochilor lor, vor fi nu atât câştig bă Jertfele ofticei fiind aşadar’ ne
Buţi înflorite nu pot fi curăţite
nesc pentru membrii proprii, cât mai mult măsurat de mari faţă de cei; răpuşi de
prin simplă spălare cu apă rece, nici
spriginirea aşezămintelor culturale locale. alte boale, trebue ca atât ocârmuirea
prin opârire, ci trebue se luăm jos un Vom fi fericiţi când vom putea veşti cât şi poporul, orăşanul şi săteanul, toţi
fund al buţii şi floarea, cum şi „piatra şi fapte împlinite de telul cum planul e făcut. de-opoţrivă să luptăm pentru a opri în
de vin“ prinsă sub floare, trebue să o calea sa nimicitoare pe acest viclean
duşman al vieţilor omeneşti.
radem bine până la lemnul curat, apoi
H I G I E N A Toată lumea crede că oftica e m o
cu o perie de rădăcini se o periem, se
lipsitoare, ear’ învăţaţii au dovedit că
clătărim cu apă rece, apoi se opărim molipsirea se face prin sămânţa ofticei:
„N u scuipaţi pe jo s“
butea cu apă bine fierbinte, şi la urmă un fel de beţişor de tot mititel, ce
sau: lupta împotriva ofticei.
se dăm earăşi cu apă rece. poate fi văzut numai cu ochianul.
- Poveţe pentru popor, — Acest beţişor viu, sămânţă a ofti-
Fundul, după o curăţenie de-ase-
I cei, trăeşte şi se înmulţeşte cu o iu
menea, îl aşezăm earăşi la bute şi apoi La sfîr.şitul unui resboiu, sau după
ţeală ne mai pomenită in plămânii (bo
se o afumăm. (Va urma). încetarea unei întinse molime, ca ciuma jocii) ofticosului; dar’ el trăeşte şi spo
şi colera, scrie « Gazeta Sătean ului«,
reşte şi în laptele şi carnea vacilor of-
suntem obicinuiţi se facem socoteala
ticoase, şi se mai află în praful ce aco
Î nsoţiri, Tovarăşii vieţilor stinse şi să deplângem marele pere uliţele, zidurile caselor,. pardoseleie,
număr de jertfe. v
mobilele, hainele, dar’ mai ales lucru
„ în s o ţir i p o p o r a le d e p ă s tr a r e Dar’ pe când răsboiul şi molimele rile din odaia locuita de un ofticos.
f i a ju to r a r e f<. Reuniunea învăţătorilor ro mari se ivesc în viaţa unui popor nu Fără îndoială cele mai de multe-
mâni gr.-or. din cele 7 tracte protopresbite- mai din când în când, după un lung ori oftica se răspândeşte prin scuipatul
rale din jurul Aradului, si-a luat printre sco şir de ani, pe atunci, în fiecare an, un ofticoşilor.
purile sală de natură şcolară, şiurmătorul alt duşman al omenirii seceră neîncetat, Şi într’adever, ofticosul, ori unde
ar fi el, când îl năpădeşte.... tusa, mai
terea tufişurilor în formă de oameni sau de ■ Voinţa* puterea oamenilor. Cari au de totdeauna scuipă pe jos.
animale şi în a face se crească arbori bă semnat această panoramă în toate detailiile Scuipatul său, încărcat de sămenţa
trâni în vase mici. -.. - ' sale de monumente şi de grădini, de câm ofticei, se usucă, apoi se preface în praf,
Numesc florile mai ales iubite de gră- puri, de livezi, de drumuri şi de canaluri, şi la cea mai mică adiere, se ridică şi
pier într’un întreg de firumseţă" simplă, aşa sboară în aer, ear’ acest aer Intrând
dinăria chineză: Iris, chrysanthemele, balsa-
minele, campanulele, panselele, lăcrămioarele, de simplă că apare natura singură. în plămânii celor ce-’i răsuflă, poate că
isma, ochiul boului, stelişoarele, (margaretele), Când chinezii au Schimbat natura, um şuna acestora îmbolnăvirea de oftică.
plând rîuri, creând, retezând munţii, înălţând
floarea soarelui, lilia, bujorul, garoafa, gera- De aceeaşi primejdie suntem ame
niumul ş. a. ' ' terenul, tăind păduri măreţe, plantând par ninţaţi pe stradă, într’o prăvălie, în câr-
curi, recreând din nou psisagile, mândria lor clmă, într’un loc de adunare, într’o can
Toată floarea aceasta simplă e folosită
fu, ca această lucrare să pară aceea a celarie, într’o fabrică, la gară, în vagon,
de podoabă fără a fi chinuită. Vorbesc de
naturei. în scurt în toate locurile, pe unde vfe-un
generlaiitate, fiind-câ amatori bolnăvicioşi sunt
Această impresiune ce mi-au dat-o ei ofticos a stat sau a trecut tuşind.
în toate ţerile.
în aceste rnari împodobiri, cari ajung până
Flori simple, arbori Simpli, într’o simplă In toate aceste Jocuri, beţişoarele
la .orizont, am regăsit-o înlăuntrul caselor
grupare; eată într’adevăr grădinile cele mai ofticei pot fi vîrîte în plămânii noştri
lor bogat înzestrate cu flori.
dulci, care se află atât în Peking, cât şi în prin aerul pe care îl răsuflăm, şi ne
In Peking, în cele mai sărace locuinţe,
împrejurime. Cele mai frumoase sunt cele pot ast-fel însămânţa oftica.
în cele mai bogate palaturi, se văd în vase
cari încunjoară »templul înţelepţilor», adăpos- Să nu ne mirăm dar’ că în mai
de faiârtţă sau de aur florile mărului său ale
titoare a celor-ce se reţin dela dulcele lumii. multe oraşe din teri streine cel-ce scuipă
persecului. Şi poeţii, când descriu farmecul
Visătorii, cari doresc se afle acolo repaus şi pe jos în uliţă, este urmărit şi pedepsit
virginelor, asamănă frumseţea lor cu frutn-
vrăau să-’şi sustragă corpul lor dela hrană prin amendă în bani, pentru-că, dacă
seţea ramurei în florile de prun.
prea bogată, îşi pot hrăni sufletul în graţia ar fi cu putinţă să facem şi la noi ca
Aşa de mare rol au arborii şi florile
tufişelor înflorite şi totodată în vederea stră nimenea să nu mai scuipe pe jos, ho
în viaţa poporului chinez.
lucită a şesului întins şi a celorlalte grădini tărît că întinderea ofticei ar scădea cu
şi parcuri, a vilelor şi templelor, cari se văd (După Am. Agr.) Un turist francez. rând, până ce ea s’ar stinge de tot!
până la gigantele ziduri.
