Page 5 - Bunul_Econom_1900_36
P. 5
Nr. 36 BUNUL ECONOM ' Pag- 5
sodalilor români din Sibiiu". Apreciate din români nu le pot- pricepe, nu* le pot
M e s e r i i
„Tribuna" nr. 217 din 1892. Dare de seamă lua nici un folos., •
asupra exposiţiei jubilare aranjată din 2—9
Avis învăţăceilor de meserii. Octomvrie 1892. "Discurs de deschidere, ros „ Bunul Econom" vrea se vie- în-
tit de presid. Reuniunii dl N. -Cristea în tr’ajutor economilor români, traducând
Biroul .universităţii săseşti din Sibiiu
■ adunarea generală, ţinută la 5 Septemvrie n. pe rend, câte una, ori şi 2— 3 de-odaiâ,
publică concurs, pentru 12 stipendii â 100 1897. Raportul comitetului „Reuniunii soda
cor. învăţăceilor de meserii, cari cercetează lilor români din Sibiu" despre periodul dela din aceste cărticele. . ..
vre-o şcoală industrială. 1894 până la finea lui August a. c. Nicolae Cu numărul de azi facem începu
Cristea, întemeietorul şi primul president tul. La „ Viierit“ cetitorii noştri au în
La aceste stipendii pot reflecta tinerii
onorar pe vieaţă al „Reuniunii sodalilor ro
aparţinători comunelor din fostele şcaune ceputul broşurei despre îngrijirea mus
mâni din Sibiiu", (biografia). Archiepiscopul
Nocrichiu şi Mcrcmea. şi metropolitul Andreiu bar. de Şaguna, fost tului şi vinului. Apropiindu-se tim
Rugările dimpreună cu atestatul de prim patron al „Reuniunii sodalilor rom. din pul culesului viilor, cetitorilor noştri le
paupertate şi atestatul şcoalei industriale,. au Sibiiu", (caracteristică de Ioan Slavici). Tes vor f i tocmai binevenite aceste îndege-
tamentul marelui Şaguna. Episcopul Nicolae tări. Le dăm cu drag, dorind să le
să (ie înaintate la susnumiţul birou până la
Popea, naşul steagului „Reuniunii sodalilor
15 Octomvrie st. n. • = aibă cât mai mulţi folosul.
români din Sibiiu" (biografie). Antoniu Bech-
Comunele aparţinătoare susnumiţelor nitz, întemietorul tundaţiunii „Bechnitz" a Pe vremea culesului vom fi trecut,
scaune, au fost şi sunt toate aproape comune „Reuniunii sodalilor români din Sibiiu" (bio credem, peste tot ce e mai de lipsă
româneşti, di.n cari sigur se vor afla tineri grafia). Tipograful Nicolae Simtion, primul să fie ştiut la această lucrare.
membru onorar pe vieaţă al „Reuniunii soda
cari cercetează vre-o şcoală industrială cu Vom urma apoi cu poveţele din
lilor români din Sibiiu". Raportul general al
bun succes. Acestora li-se dă bun prilej de alte braţe ale economiei.
„Reuniunii sodalilpr români din Sibiiu" pro.
a dobândi un. ajutor bănesc anual. 1897— 1899. Localul. Mobiliarul. Biblioteca.
Corul' Reuniunii.. Producţiunile .publice. Şe Numerar ea poporaţiunii. In virtutea ar
dinţe literare. Festivităţi." Fondurile şi fun- ticolului de lege 43 din 1899, la sfîrşitul anu
Anuarul I. al Reuniunii sodalilor ro daţiunile Reuti. Fondul exposiţiei jubilare.
mâni din Sibiiu, pe care l’am vestit în nu Fundaţiunea Antoniu Bechnitz. Fondul vă lui acestuia se va face numărarea poporaţiunii
mărul trecut la această rubrică, a apărut duvelor şi orfanilor meseriaşilor români din ţerilor de sub coroana Sf. Ştefan. Ministrul
cuprinzând unele date dela întemeierea ei Sibriu. Fondul exposiţiei anuale. Fondul ne de comCrciu a dat deja autorităţilor îndru
atacabil. Reuniunea noastră în serviciul copii mările de lipsă. Numărarea va dura 10 zile.
până Ia 31 Decemvrie 1899, si e publicat
lor săraci. Averea Reuniunii, Membrii Reu
de comitetul reuniunii. Preţul 1 cor. 20
niunii. Afacerile noastre interne. Anuarul nos
bani, cu portopostal 1 cor. 40. tru. Repriviri. Propuneri. Raţiociniul „Reu Falsifioătorii de bani par’că prind în-
drăsnea'lă; căci aflându-se mulţi bani falşi în
Este întâiul anuar de felul acesta la noi niunii sodalilor români din Sibiiu'1 pro 1897,
Românii şi dă putinţă să aruncăm câteva 1898 şi 1899, Comitetul „Reuniunii sodalilor circulaţie, s’au pornit aspre cercetări, şi s-’a
români din Sibiiu".. Consemnarea membrilor descoperit o puternică bandă de falsificatori
priviri în .trecutul sbiicuimat de peste 30 de;
„Reuniunii' sod. români din Sibiiu": în Pesta sub căpetenia fostului advocat şi
ani al acestei reuniuni. Comitetul Reuniunii,
Fundatori (nici unul); Pe vieaţă 2. deputat ungur Takâcs Zoltdn, apoi a doua
în frunte cu presidentul seu dl. Victor Tor-
Onorari 1; Ordinari 217; Ajutători 183. bandă în Turda, care e pusă la reeoare, şi
dăşianu, învăpăiat pentru causa cea mare
a întemeierii şi propăşirii clasei noastre de Recomandăm tuturor, îndeosebi mă- acum o a treia în comitatul nostru. Vineri
mijloc — merită desăvîrşită laudă şi spri- estrilor români acest „Anuar", oglinda zbu- Sâmbătă şi Duminecă în săptămâna trecută
ginul tuturor connaţionalilor noştri, pe cari ciumărilor celei dintâi Reuniuni de acest fel patrule mari de gendârmi au ţinut aspre cer
li îndemnăm să cetească în filele trecutului la noi Românii' de dincoace. cetări la mai multe persoane, — rriai numai
•Jidani — bănuiţi ca falsificătofi. Din Geoagiu
plin de greutăţi; dar’ şi de inimi calde, no
au şi arestat pe unul, ear’ în alte părţi să
bile, pentru a-şi scoate puterile de lipsă în
urmează cercetările.
lupta presentului. ...
Ş tiri de tot felul
„Anuarul" dlui Tordăşianu şi ce priveşte
I. P. S. S. Metropolitul I, Meţian vine
âdjustarea exterioară şi execuţia technieă e
la Sebeşul-săsec în 23 Septemvrie.
cât se poate de presentabil şi e împodobit „ ViierW S înaltul ministeriu reg.
cu vrednicele portrete' şi biografii ale băr ung. de agricultură scoate din timp în
baţilor, cari aU pus umărul la înfiinţarea ace timp cărticele cu poveţe economice. G râu din ; R om ânia, adus de
stei reuniuni şi cari sunt: venen president Pune pe cei mai chemaţi învăţaţi se sem enţă la şcoala agronom ică d in
M agyar-O văr. „Gazeta Săteanului" edată
onorar, Nicolae Cristea, asesor consistorial; le scrie, împreunând în ele luminile
de dl C. C. Datculescu, proprietarul marei
marele archiereu, primul patron al reuniunii ştiinţei cu învăţătura praxei (probei,
economii de model dela Slobozia-Galbenu
Andrei baron de Şaguna (clişeu nou făcut lucrării însăşi). Cutare învăţat în ale
(în România), aduce ştirea, că pentru eco
după un portret din zilele ultime ale vieţii); plugâriei scrie despre plugărie, cutare
nomia de model de lângă academia agrono
P,: S. Sa episcopul Caransebeşului Nicolae în ale îngrijirii vitelor despre aceasta,
mică din Magyar-Ovâr, s’a comandat mult
Popea, ca naş al steagului Reuniunii; regre bine priceputul în ale lucrării <■ viiei şi
tatul comerciant Antoniu Bechnitz, ca înte îngrijirii vinului, despre aceasta. A scos grâu românesc din excelentul soiu: tiGrău
romanesc ameliorat“ (îmbunătăţit). Acest grâu
meietor al I-ei fundaţiuni pentru meseriaşi, pân’acum vre-o 20 cărticele de aces
a fost de ani de zile cerut şi Introdus şi în
şi In fine portretul membrului onorar Nico tea. Cea de sub Nr. 19 cuprinde „în
Francia, unde a fost luat în catalogurile
lae Simtion, iost vicepresident în restimp de dreptar despre manipularea mustului
grânelor printre cele mai buhe soiuri.
30 de ani. şi a vinului pentru proprietarii mai
Anuarul, are următorul cuprins in mici', dând cele mai amenunţite poveţe
întrevedere. După ştiri sosite la Londra,
teresant: despre toate: dela- îngrijirea vaselor,
împăratul Wilhelm al Germaniei în curend
Introducere. Din memoriile lui N. Cris pregătirea pentru cules, până la cule
tea. Uun cuvânt la aniversarea de zece ani sul însuşi, aşezarea mustului aşa ca se va face b visită Ţarului Rusiei; Să crede că
a „Reuniunii sodalilor români din Sibiiu", se păstreze bine şi să se desvoalte vin această visită ar sta în legătură cu chestia
sărbată la 8/20 Octomvrie 1878. Discursul chineză.
de deschidere al preşidentuiui Nic. Cristea, de preţ din el, etc.
rostit la exposiţia jubilară din 2-— 9 Ocfrnvrie Dar’ cărticelele domnului ministru, Cbmisiunea...economică a comitatului
1892. Cuvânt retrospectiv, rostit de presid. deşi pline de bune învăţături, am putea Sibiiu a votat pentru anul şcolar 1900—901
Reuniunii Nicolae Cristea la închiderea ex
posiţiei industriale jubilare. Raportul juriului zice învăţături fără greş!, pentru popo următoarele stipendii; tinărului Alexandru
exposiţiei industriale române ţinută în Sibiiu rul nostru sunt .atât cât nimica, căci Măcelariu din Mercureâ un stipediu de 800
la 2 —9 Octomvrie 1892. Jubileul „Reuniunii scrise fiind numai ungureşte, cărturarii cor. şi Nicolae Iancu din Mohu, 600 cor..