Page 6 - Bunul_Econom_1900_36
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr, 36
ambilor peritru şcoala agronomică din Magyar- narea oraşului sara. Marţi: liturgie solemnă, Guvernul român a trimis pe calea guvernelor
Ovâr, ear’ tinărului Aurel Coscimet din Sibiiu, la care după sf. Evangelie,' E. S. Metropo- la administraţia financiară din Braşov 115.500
200 coroane pentru- şcoala agronomică din litul va rosti cuvântul festiv, apoi prânz Lei, suma cât se cuvenia şcoalelor pe cei
Mediaş. de gală Ia Metropolie, sara concert. Mercuri: 3 ani în cari nu şi-a căpătat această rentă
liturgie festivă, sesiunea: I. a Sinodului, îndată dela guvernul român, fiind in acest timp
Profesor român la şcoala reală din Deva,. (a. m.) şedinţa literară a institutelor de în pertractările de arangeare definitivă a afacerii.
Dl lo sif Bote an, absolvent al facultăţii de fi- văţământ; după prânz urmarea Sinodului. Şi tot acum guvernul român a depus
losofie din Cluj, stipendist al fundaţiunii
la cassa centrală de păstrare din Pesta suma
»Go*sdu«, a fost uumit profesor la şcoalele
P e n tr u m â e s tr ii d in loc. La şqqlaa de bani după care gimnasiul din Btaşpv s£
•uperioţre reale dtn. Deva. industrială din loc s’au început înscrierile în capete an de ah 38.500 Lei la 15 Aprilie în
văţăceilor încă în 9 Se, £ Maeştrii se grăbească fiecare an.
a-’şi înştiinţa ucenicii, căci altfel vor fi pedep
La gimnastul diir Blaj s’au înscris ăstan
siţi. Să plăteşte didactru de 4 cor.
in cele 8 clase gimnaslale 463 studenţi. Asociaţiunea Şi-a ţinut Duminecă şi
Luni adunarea generală la Băile Herculane
Nenorocire. Mercuri s’a întâmplat In I-au furat mortul. Un biet ţărar. din (Mehadia). A fost lume multă, salutări şi prea
Deva o nenorocire mişcătoare. Un Rittmeister Iharoş a plecat cu băieţelul Ia Csurgo la măriri reciproce între Asociaţie şi Societatea
medic. Cum e însă obiceiul; ţăranilor, s’a
(căpitan de husari) mergând cu trăsura şi de teatru, între oaspeţi şi găzduitori, s’a luat
hotărît şă-’şi ducă băieţelul la medic, când
spăriindu-se caii, a voit să sară din trăsură, şi o hotărire căreia îi dăm mai ales impor
nu mai era chip de vindecare., A şi murit
el ar’ a sărit rău că trăsura i-a prins un picior mititelul pe cale, aşa că tatăl său în loc de tanţă: de a spriginl şcolile poporale după pu
şi i-l'a rupt. Nenorocitul a fost transportat la medic s’a dus la măsar să cumpere coşciug. tinţă şi unde lipsa va fi mai mare.
spitalul din Sibiiu. Când l'au ridicat să-’l Până să se tîrguiască în prăvălie, l-a lăsat în Bani încă s’au adunat frumoşi.
trăsură, legat într’un sac. Cineva a furat însă
ducă la tren, răcnea de dureri ca un leu Adunarea generală viitoare se va ţinea
sacul. Numai a doua zi şi-a aflat bietul om
rănit. !a Lipova.
mortul în şanţul căii ferate, unde pungaşii îl
aruncaseră după-ce au văzut că în loc de
Cm este păzit împăratul Germaniei marfă au furat un mort. Pentru regretatul cleric absolut Iullu
O telegramă din Berlin spune, că Germanii Neamţu dela Dobra, şi Eugen Serbu din Roş-
poartă foarte mare grijă de împăratul lor şi cani morţi pe neaşteptate în vara asta, co
Starea economică a Angliei în 1875 şi
se iau mari măsuri poliţieneşti spre a se ţinea legii lor întruniţi în Sibiiu la examen de cua-
1900. In 1875, Anglia număra aproape 33
departe de persoana împăratului lor chiar lificaţiune, au ţinut un parastas în biserica
milioane locuitori; azi ea numără aproape
si'umbra primejdiei. Cu câtă îngrijire împli- din Sibiiu cetate, ear’ adunând între sine bani,
41 milioane, ceea-ce arată o creştere de 8
ii este poliţia datorinţa în privinţa aceasta, se au făcut suma de 20 cor. 60 bani, pe care
milioane, sau 24% într’un sfert de veac, şi
poate vedea şi din următoarele date eşite au trimis’o întru pomenirea acelora, pentru
aceasta dă astăzi 129 locuitori de kilometru
acum în publicitate. Zilele act stea s’au dus „ Masa studenţilor dela , gimnasiul din Brad“
pătrat. In privinţa densităţii populaţiunii, An
poliţişti în restaurantul „Unter den Linden“> în loc de o cunună trecătoare ce ar fi pus
glia are primul loc şi nu este întrecută decât
au visitat biletele oaspeţilor sosiţi din ştrăini- pe morminţii lor.
de două mici ţeri, Belgia şi Olanda, care au
tate, au visitat şi pasăporturile, precum şi E o pornire bună această înlocuire a
o populaţiune şi mai deasă. Ceea-ce este de
odăile de cătră strade. In Stetting, având cununilor prin dăruiri spre scopuri nobile,
însemnat, mai cu samă cu privire la popula-
în vedere, că în curând va merge acolo îm căruia îi dorim o lăţire cât mai mare.
ţiunea engleză, este faptul, că oraşele dau
păratul, măsurile faţă cu străinii au devenit
numărul cel mâi mare, 70% aproape, con
mai aspre, şi între altele restauratorilor li-s’a Hârtii de 20 coroane au început să fie
trar dela ceea-ce e în cea mai mare parte
poruncit, ca pe acei streini, cari sosesc dela împărţite în ţară zilele astea. In Pesta au vă
din celelalte ţeri.
7 ore sara şi 6 ore dimineaţa neapărat să-’i
Anglia a recoltat anul trecut 94 mi zut întâia în 11 Sept. n. Pe o faţă, cea pen
vestească la poliţie. tru Austria, scrisoarea este nemţască, dar’ pe
lioane hectolitri de cereale, din care 24 mi
lioane hectl. grâu; ea a recoltat afară de aceasta de laturi e însemnat apoi în toate limbile
In viile dela Homorod, în comitatul 6 milioane tone cartofi; în fiecare an importă ţerii, între cari şi româneşte, preţul hârtiei;
nostru al Hunedoarei, s’a constatat că s’a în (aduce din afară) 44— milioane hectolitri pe laturea ceealaltă însă, pentru Ungaria, scri
cuibat filoxera. Asemenea în viile comunelor de grâu şi afară de aceasta o mare cantitate soarea e numai ungurească!
Mohaci- şi Dombro din com. Turda-Arieş. de făină. Bancnotele sunt de coloare roşietică şi
Comunele sunt, în privinţa viiei şi produc Dacă pământul englez nu e aşa de ro foile din Pesta scriu că nu-’s prea frumoase.
telor ei, puse sub carantină. ditor, în schimb subsolul (pătura de jos) pro
„Fabrica" de conserve din Deva şi-a în
duce foarte mult. Producţiunea mineralelor
Nenorocire la manevre. In cursul ma ceput lucrarea prin pregătire de must de
de toate felurile dau la 2 miliarde franci.
nevrelor din jurul Lipovei s’a întâmplat poame şi compoturi de poame, faguri, pu
Budgetul Angliei în 1874— 75 se urca
săptămâna trecută o mare nenorocire. Un nere de bureţi în cutii în stare papricată şi
la 1.858 milioane; în 1899— 1900 s’a urcat
întreg regiment de husari făcea asalt în cel simpli- Preparatele acestea vor începe a fi
la 3.343 milioane; în 1875, cheltuelile erau
mai puternic galop, când Un cal poticnind expedate în curând pieţelor cu cari s’a căutat
cu 13 milioane mai mici ca venitele, în
a căzut jos cu călăreţ cu tot. Din cei cari legătură.
1899— 1900 cheltuelile au fost cu 348 mi
urmau după el s’au împedecat de el şi au
lioane mai mari ca venitele. Acest deficit
căzut jos încă doi, împreună cu Călăreţii lor. Nenorocire pe Dunăre. O nenorocire
este datorit resbeiului cu Transvaalul.
Cum husarii înaintau în galop aşa puternic, groaznică s’a întâmplat în 6 Sept. după ameazi
Datoria publică a Angliei în 1875 era pe Dunăre în apropiere de Cladova. In _va
nu mai aveau nici timpul nici putinţa de a
evita pe nenorociţii căzuţi, şi astfel întreg de 19.383 milioane; în 1899 datoria publică porul sârbesc „Negotin“, care trăgea după
se cifrează cu 15.689 milioane, din ce re-
restul regimentului a trecut peste ei strivin- sine pe Dunăre în sus patru şlepuri, s’a în
sultă că dela 1875 Anglia a scăzut 3647
d,u-’i în copitele cailor. După trecerea regi- tâmplat o explosie (aprindere sdrobitoâre)
milioane din datoria sa. Resbelul cu Trans
mentului, unul a fost ridicat mort deja, ear’ grozavă, care a nimicit vaporul şi-a pricinuit
ceealalţi doi striviţi de moarte. vaalul a obligat-o să redeschidă Caftea Mare moartea mai multora din personalul aceluia.
(a datoriei). Un căpitan, un controlor, doi cârmaci, maşi
Serbările ducentenarului unirii, înce nistul, patru matrozi şi patru fochişti cu
pute la Alba-Iulia, să vor urma în săptămâna Pricina ce atâta vreme aprins sufletele, trupurile strivite în urma explosiei, şi-au găsit
viitoare la Blaj trei zile: Luni, Marţi şi Mer şi aici şi in România, pentru renta şcoalelor moartea în valurile apei. Un singur cârmaciu,
curi. Luni: pregătiri pentru Sinod şi ilumi române din Braşov, este azi de tot încheiată. O badici, a putut să'şi scape vieaţa. Vaporul,