Page 3 - Bunul_Econom_1900_37
P. 3

Nr.  37                                            BUNUL  ECONOM                                                      Pag.  3

      pivniţi  umede,  neaerisate.  Trebue  dar’       Statorirea  tim pului  de  cules.      cirea  nu  mai  dă  nainte):  ne  hotărîm
      ca  teascul  şi  uneltele  şi  vasele  ce  le    Culesul  îl  începem  de  regulă  atunci,   pentru  cules,  —   de cumva  numai  nu
      folosim  la  stors,  să  le  cercetăm  acum   când   strugurii   sunt   îndeplin  copţi;   voim  să  pregătim  vin  de  desert  sau
      earăşi  cu  de-amănuntul  pe  fiecare,  şi   asupra  statoririi  zilelor  de  cules,  are   să  avem  struguri  răscopţi.
      părţile  înflorite  se  le  frecăm  bine  cu   deci  mare  înrîurire  aceea,  că  ce  timp   Să  bucură  fiecare    stăpân  dacă
      peria  cea  aspră,  apoi  spălându-le  repeţit   a  umblat  pentru  vii.  In  vremi  noroase   strugurii  îi  sunt  frumoşi,  şi  ajutaţi  de
      cu  apă,  se  le  ţinem  de  cu  vreme  cu­  şi  reci,  strugurii  nu-’s  destul  de  dulci   timp,  să  coc  bine,  căci  atunci,  dacă
      rate  pentru  culesul  anului  acestuia.    la  capătul  lui Septemvrie,  şi  trebue  să   viia  a  fost  bine  lucrată  şi  potrivit
                                                  amânăm  culesul  1,  ba  şi  2  săptămâni,   gunoită,  poate  avea  mult  vin  bun.
                   II.  CULESUL.                  pe  când  de-au  fost  zile  călduroase,         Dar’  ce  să  facem  dacă  ne  apucă
               Coacerea  strugurilor.             culegem  în  zilele  din  urmă  a lui  Sep­  vremile  reci  şi  neguroase  de  toamnă,
                                                  temvrie  ori  în  întâiele  a  lui  Octomvrie.  şi  strugurii  subţiri  la  coaje,  mai  ales
            După-ce  strugurii  înfloresc,  încep
      se  se  lormeze  boabele,  şi  pe  lângă         Că  strugurii  sunt  copţi  deajuns,   cei  albi  dulci  (graşi)  încep  a  înflori  a
      timp  priincios,  cu   destulă  ploaie  şi   se  cunoaşte  mai  fără  greş  pe  aceea,   putrezi?  Văzând  aceasta,  nu  trebue  să
      căldură,  spre  bucuria  stăpânului,  boa­  că  condeie  ciorchinelor  dau  a  înegri,   mai  prelungim  terminul  cu  culesul,  căci
      bele  se  îndulcesc  tot  mai  tare  şi  în   si  boabele  sunt  dulci  bine.  Statorindu-  zi  de  zi  ni-se  vor  împuţina  strugurii  şi
                                                  i
      luni  cu  zile   frumoase,  colea  pe  la   să  că  strugurii  îs  .  copţi,  acolo  unde   mustul  lor,  şi  în  vremuri  reci  nici  nu
      sfîrşitul  lui  Septemvrie  sau  începutul   sunt  mai  multe  vii,  comuna  statoreşte   să  mai  îndulcesc.  Trebue  în  astfel  de
      lui.  Octomvrie,   strugurii   sunt  copţi   zilele  de  cules,  şi  de  regulă  nainte  de   cas  să  ne  hotărîm,  că,  deşi  în  nădejdea
      de  tot.                                    acele  zile  nu  e  iertat  a  culege.  Sunt   unui  vin  mai  slăbuţ,  să  facem  culesul!
            Strugurul  la  începutul  desvoltării   însă  şi  unele  abateri,  când  anumite                   (Va  urma.)
      sale  e  de  gust  foarte  acru;  gustul  lui   soiuri  timpurii  sau  struguri  singuratici        M e s e r i i
      zăhăros,  dulce,  nici  nu  se  poate  simţi;   cari  putrezesc,  e  bine  se  fie  culeşi
      mai  târziu  în  locul  acrimei,  se  îndul­  înainte,  şi  pentru  asta  comuna  poate           Ajutor  meseriaşilor.
      ceşte  mereu,  pe  urmă  boabele  se  în­   să  şi  dee  îngăduinţă  ca  se  nu  sufere      Acum  două  săptămâni,  «Asociaţiu-
      moaie,  devin  străvezii,  îngălbenesc,  şi   pagubă  cei  cu  strugurii  respecţivi.  Dâr’   nea  Naţională  Aradană«  ţinând  şedinţă,
      capătă  faţă  roşie  deschisă,  sau,  vânătă   sunt  şi  astfel  de  soiuri,  cari  să  coc  mai   a  votat  mai  multe  stipendii  şi  ajutoare
      închisă,  şi  atunci  putem  zice  că  stru­  târziu  cu  8— 10  zile,  pe  aceia  îi  lăsăm   la  elevi  de  meserii,  şi  anume:  200  co­
      gurii  sunt  copţi.                         pe  viţă,  şi  numai  după  coacerea  lor   roane  lui  G.  Nichin  din  Arad,  şi  120
           Pentru  îndulcirea  această  a  stru­  deplină  îi  culegem.,,,                    cor.  lui  S.  Domocoş  din  Măderat, amân­
                                                                                              doi  elevi  ai  şcoalei  de meserii  din  Arad,
      gurilor,  sunt  lipsă  de  zile  calde,  —   dar’   In  Tokai-Hegyalja,  Ruszt  şi  Miniş,
                                                                                              câte  100  cor.  la  două  calfe:  unul  mă-
      trebue  se  ştim  că  zăharul  îl  formează   unde  pregătesc  din  struguri  şi  vin  „de
      în  strugure  cele  5 — 6  foi  de  de-asupra   desert",  pe  lângă  timp  foarte  cald,  abia   sar  şi  altul  măcelar,  ca  să  meargă  la
      lui,  şi  de  aceea  fa c  foarte  mare  gre-   se face  culesul  pe  la  începutul  lui  Noem-   Viena  şi  Praga  să  se  desăvîrşească
      şalâ  aceia  cari  rup  foile  din  ju ru l  vrie,  de  regulă  la capătul  lui  Octomvrie.   acolo  şi  mai  bine  în  meseriile  lor;  la
                                                                                             alţi  2  elevi  intraţi  la  meserii,  câte  50
      strugurelui,  gândind  că  prin  asta  stru­  Pe  atunci  strugurii  să  zbârcesc,  mustul
                                                                                             cor.  şi  120  cor.  unui  elev  la  şcoala  co­
      gurele  dat  pe  copt,  se  va  coace  mai   lor  să  îngroaşă.  Din  astfel  de  struguri
                                                                                             mercială.
      bine  de  arşiţa  soarelui,  decât  cel  înve­  sbâciţi  pe  viţă,  să  face  nobila  beutură
      lit  în  frunze.  Dacă  rupem  foile,  stru­  zisă,,  vin  de  deşert".                     Ear’  pentru  vre-o  6  ajutoare  nu
                                                                                             s’au  înaintat  fugări  de  nimenea,  aşa
      gurele  numai  se  mai  îngroaşe  în  must,      Dar’   la   statorirea  timpului  de
      dar’  zăhar  nu  se  mai  formează  în.  el.   cules,  ne  putem  îndrepta  mai  bine   că  comitetul  Asociaţiunii  n’a  avut  cui
      Nimic  nu  arată  mai  bine  însemnătatea   după  următoarele:  Culegem  de  pe  viţe   le  da.  »Tribuna  Poporului«  o  explică
      foilor  pentru  coacerea-  strugurelui  şi   îndepărtate  unele  de  altele,  câte  un   aceasta  ca  o   aplicare  rea'a  oamenilor
                                                                                             noştri  şi  a  tinerilor,  de  a  se  face  tot
      formarea  zăharului,  ba  chiar . .neapărata   strugure,  fără  alegere;  pe  aceştia  îi
                                                                                             »domni«  nu  măestri,  dar’  noi  credem
      lor  trebuinţă,  ca  însăşi  boala  „peronos-   zdrobim  în  un  blid  şi  mustul  lor  îl
                                                                                             mai  vîrtos  că  pentru  aceea  n’au  sosit
      pora",  contra  căreia  dacă  nu  ne  apă­  strecurăm  prin  o  cârpă  curată  într’alt
                                                                                             rugări  de-ajuns,  căci  până  de  vre-o
      rem  la  vreme,  foile  viiei  să  potop,  se   blid.  Mustul  dobândit  astfel, îl  măsurăm
                                                                                             doi-trei  ani  Asociaţiunea  Naţ.  Aradană,
      uscă,  ear’  fără  acelea  strugurii  riu  se   cu  măsurătorul  de  must  (pe  care  îl
                                                                                             a  lucrat  aşa  de  fără  sgoiiiot  ce  a  lu­
      formează  şi  roada  e  nimicită.  Tocmai   vom  descrie    mai   apoi).  Măsura  ee
                                                                                             crat,  că  abia  i-se  auzia  de  veste,  şi
      pentru  aceea,  ca  se  se  păstreze,  foile   ni-o  arată  măsurătorul,  ni-o  însemnăm.
                                                                                             mulţi  învăţăcei  de  meserii  lipsiţi,  nu-’i
      viiei  întregi,  trebue  ca  încă  mai  nainte   Peste  4— 5  zile  facem  o  probă  nouă.                    A ~
                                                                                             prea  ştiu  de  veste.   Ii  vor  şti  însă  în
      de  a  se .  ivi  peronospora,  înainte '  de   Dacă  vedem  că  conţinutul  de  zăhar  s’a
                                                                                             viitor  şi  ea  va  avea  cui  împărţi.
      înflorirea  viiei",  să  stropim viia  Cu  o  apă   urcat  mult (la a  doua  măsurare)  faţă  de
                                                                                                  Dar’  fiindcă.  la  mulţi  părinţi  ro­
      în  care' am' topit  Vioo  (unu  a  suta: la' o   cea  de  mai  nainte,  şi  vremea  încă
                                                                                             mâni  să  prea  potrivesc  cuvinte  ce  acest
      sută  de  litre  de  apă,  un  kilo)  pieatră   îngăduie,  mai  aşteptăm  câteva  zile,  şi
                                                                                             ziar  le  scrie.  într’up  articol  din  acest
     venetă  şi  var  stins,  şi  asta  peste  vară,  facem  nouă  probă.  Dacă  coada  cior­
                                                                                             prilegiu,  vom  reproduce  în  nr.  -viitor.
     să  o  repetăm ,  de  2— 3  . ori,  punând,  chinei  s’a  înlemnit,. când  îndulcirea  nu
      acum , câte  2  percente  din  materiile   mai  poate-  spori,  -sau  dacă  între  cele  2
                                                                                                  Şcoala  specială  i. r.  pentru pre­
     numite;     căci prin  asta să susţine pute­  probe  din ^urmă  măsurătorul  nu  ne-a   lucrarea  lemnului în  Câmpulung  pu­
      rea  hrănitoare a  prea trebuincioaselor foi.  arătat  mare  deosebire  (semn  că  îndul­  blică  raportul  pentru  anul  1899/900  din  care
   1   2   3   4   5   6   7   8