Page 7 - Bunul_Econom_1900_37

Nr. 37 BUNUL ECONOM Pag. 7

-două, ca pe yn cap încoronat ce e şi el, Toţi Bulgarii îşi udau pământul — Nu vreau să ştiu nimic. Pottim:
dar' M. S. împăratul nostru nici nu l’a primit cu apă din Someş, afară de unul, cel Acum poţi să pleci.
pe principele ucigaşilor din Sofia. a cărui tablă a rămas cruţată de visita Şi el întinse un bilet de 10.000 lei
omidelor. Acesta a aflat mai uşor a-’şi oficerului.
Asupra Burilor sg închid tristele pagini uda pământul cil apă dintr’o vale apro­ Şi, dând aghiotantului, care întrase
ale istoriei presente. Krtiger, preşedintele lor, piată. In această vale, la o jumătate fiind chemat de suveran, ordinele de cuviinţă,
cel-ce i-a mînât în răsboiu, e pe drum spre chilometru pe ea în sus, topiseră cânepă el lăsă să iasă dela sine, ca un visitator
Europa, părăsindu-’şi nenorocita patrie pen­ fem eile din Feneşul-săsesc;. obicinuit pe acela, ai cărui soţi voiseră să-’i
tru totdeauna. Generalul Botha a abzis de Se dă cu socoteala deci, că miro­ răpue viaţa.
conducerea mai departe a armatei şi-a res- sul năduşitor al apei de cânepă ar fi *
boiului. Cei rămaşi stau zăpăciţi, mai ciocnin- mântuit varza Bulgarului. , Cât e de lat fulgerul? Ş’ar crede că e
du-se icî-colea cu Englezii, dar’ declarând că Când va mai cerca D-zeu pe subţire şi îngust de tot, când îl zărim stră­
doresc sg vădi capgtul frecărilor. Krtiger va grădinari cu plaga omidelor ca ăstan, lucind în întunerec; totuşi s’a dovedit, în-
cere în Europa sg între vie statele mari se se să cerce cu acest „leac", şi de vor tr’un cas, că era lat de cel puţin zece metri
lase Transvalului şi Orange-lui autonomia reuşi a să apăra de rău, au un leac şi anume s’a dovedit piin ajutorul fotografiei.
(cârmuirea de sine) cea avut-o în trecut, dar’ ieftin.
sg fie pus sub supraveghiere englezească. *
Posta Redacţiei.
Dar’ nu-’i nădejde nici de atât, Englezii vor Pentru îm pedecat curgerea
face ce vor vrea în părăsitele ţeri. vaselor. Dacă vasele curg din pricina
D-lui N. T. în B. „Nătâng" va apare în oare­
vre-unei crepături mici, să le frecăm cu care număr apropiat.
urzici şi vor înceta de a mai curge. D-lui V. B. în Rotnos. Anunţul trimis se poate
întrebări — publica numai ca inserat, în partea taxabilă. Bine­
voeşte a ne avisa. J
şi Răspunsuri. D-lui: 1. B. în M. In numărul viitor, după-ce
ne vom fi luat informaţiuni.
întrebare. Avem un loc sterp pe deal
în extensiune de 20 jug. cat. Am voi sg-’l Nobleţă lui Napoleon III. Să ştie, că
plantăm cu pădure. Vă rugăm binevoiţi pe împăratul Napoleon III. al Franciei, un Comitetul de redacţie:
a-’mi răspunde în „Bunul Econom" cu ce Italian cu numele Orsirii,' a încercat să-’l
sămânţă s’ar putea semăna? omoare când se întorcea Sntr’o seară delă Preşedinte: Dr. Ioan Mlhu.
Am voi să-’l sămănăm cu sămânţă de teatru spre casă. A doua zt după atentat, Membri i : D r. St. E răelyi, loa n M ihaiu
brad, negru, care ar fi mai priincioasă ? şi cu în ziua de 16 Ianuarie 1858, Pietri, prefectul Daniil David si Constantin Baicu.
cât preţ e l klg. ? Rucăr. de poliţie, venise să dea seamă împăratului
Moise Nicoarâ. de cercetarea ce se deschisese, de arestările • Proprietar - editor: Ioan MiHAIU
făcute şi de cele plănuite. "
— Pentru a-Ti putea răspunde,, trebue Redactor respons.: Ioan M oţa
Printre cei puşi în plan ca se fie prinşi
să avem cunoştinţă despre starea locului: ce
şi închişi, ca părtaşi ai încercării de omor,
fel de pământ e pământul acelui »,loc sterp«?
era şi un căpitari' dela unul’ din regirneritele
este pegru, sau roşu-cleios, sau nu e mult
garnîsoanei piarisiene, şi al cărui nume îm­ Insertiuni mici
pământ, ci mai ales stâncă? Şi locul însuşi
păratul îl cunoaştea. J /
cum e aşezat: cu faţa spre Miază-noapte sau Publicări la acest loc costă num ai 1 er. şirul.
— li oare cu putinţă ? întrebă el mâhnit.
spre alte părţi ? Binevoeşte dar' a ne descrie
— Eată toate dovezile că a ştiut de Miere de stup şi îu modul cel mai
pământul şi situaţia locului, şi-Ti vom da
încercare, că are amestec în ea, zise prefec­ bun, ori-ce lucruri de
răspunsul posibil. foarte frumoasă, bine
tul de poliţie, arătând stăpânului seu docu­ strecurată, limpede ca ferărie şi rotărie. (95>
Facem apel la pu­
mentele sdrobitoare. cristalul, să află la învă­ blicul nostru din loc şi
Napoleon III. îşi aruncă ochii pe ele ţătorul I. Muntean în
F e l u r i t e P o v e ţ e jur, să ne cerceteze şi
şi exclamă: »Un oficer! Arestează-’l şi adu-’I Cugir (Kudsir) cu 50 onoreze cu multe co­
cr. kg. (96)
încoace, fără-ca cine-va se ştie că e vino­ mande, asigurându-’I
Apărarea grânelor în ţarină. Acest articlu n’ar tre­ că vor fi mulţumiţi
vat şi arestat*.
Spre a feri sămănăturile de prada bui să lipsească din toţi cu lucrul nostru.
Acestea se petreceau la ciasurile 4 nici o casă românească,
paserilor, şoarecilor sau insectelor, „Ami­ == In drumul ţării.
după ameazi. Cu 2 ciasuri mai târziu, pe fiind mai bună şi mai
cul Agr. rom.“ ne sfătueşte de a înmuia Ilie Lădariu, fierar
când înoptase de-a binele, căpitanul întră ieftină ca zăharul, şi se
grânele ce avem de sămănat cu uleiu poate folosi ca leac la şi Nic. Filimon, rotar.
în cabinetul împăratului, care îi zise în mod
de muşeţel. multe boale. Cafeaua şi
brusc, de îndată-ce lu singur cu el: »Am
Un litru din acest uleiti este de pus se te aducă încoace, fiindcă nu vreau, tea e mai bună cu Un băiat
ajuns pentru un hectolitru de grâu. miere decât cu zăhar. de 13— 14 ani care
ca ruşinea pentru ticăloşia d-tale să recadă au avut 3 —4 clase
Acest chip se întrebuinţează mai cu
asupra armatei întregi. Recunoaşte-ţi crima normale, să primeşte
seamă la grânele mari: porumb, ma­ Asigurări
şi apoi pleacă. Părăseşte Parisul, părăseşte ca învăţăcel la (99)
zăre, fasole şi bob. în contra focului, cum A : Cristea,-
Francia şi nu te întoarce nici-odată* 1
şi asupra vieţii, se mi­ croitor, Orăştie.
* Oficerul voi să se apere. Atunci îm­ jlocesc în cel mat re­
M ijloc în contra om idelor de păratul îi arată cu degetul dovezile, cari nu pede şi prompt chip, Un învăţăcel
varză (curechiu)? Lângă Cluj pe o mai îngăduiau o îndoială asupra vinei sale, în O ră ştieprin agen­
moşie lucrată de Bulgari, cari se ocupă si îi repetă: Pleacă! nu vreau 'să aud nimic tura dlui Ioan Moţa, de măcelar se primeşte
paroch. In 3, mult 4 numai decât în măce­
cu cultura zarzavaturilor, a bătut la Cruţă cel puţin pc fra ţii d-tale de - arme de
zile, contractul de asi­ lăria subscrisului.
ochi împrejurarea, că potopul de omide ruşinea osândirii d-tale. gurare e Ia mâna asi­ Să fie în verstă dela
a nimicit aproape toată varza de pe — Sire, bâlbâi căpitanul, a cărei căinţă guratului. 15— 17 ani, sănătos
tablele Bulgarilor, numai o singură tablă era vădită, am soţie, 4 copii, nu-’i pot părăsi. şi voinic. (24)
Condiţiile se stabi­
a rămas neatinsă, deşi se află între — Nenorocitule! zise Napoleon IU, şi Ferărie - Rotărie
lesc prin bunăînţele-
celelalte. Această minune a dat mult n’âi bani? In lucrătoarea sub- gere-
de gândit, până-ce cercetările au găsit Oficerul lăsă capul în jos şi murmură: scrişilor să pregătesc Nicolae Opincariu
următorul fapt interesant: Dacă aţi şti, Sire, ce lipsă * am dus şi duc... în cel mai scurt timp măcelar, Orăştie.