Page 1 - Bunul_Econom_1900_38
P. 1
Anul I Orăştie, 16/29 Septemvrie 1900 Nr. 38
O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I *
A B O N A M E N T E : l'|
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) ij „ R e u n iu n ii e c o n o m ic e în O răştie" se socotesc după tarifă, cu. p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a ’lo franci. I| Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi insertiunile se plătesc înainte.
trebuia să-’i dee până acum fiecare cartoful nu ia din pământ de cât po-
Inimi îndurate. familie. Pe viitor poporul să fie scutit tasă din care nu-’i trebue multă
de acest'bir, ear’ 50 fl. se se dee în grâului.
văţătorului pentru cantorat, şi poporul In porumbişti (cucuruzişti) timpurii,
Buna înaintare a unui popor atârnă să fie scutit şi de această cheltuială.
nu în mică măsură dela aceea, că are Ce va întrece, se crească şi se ajuture unde am putut sămăna chiar în a
multe sau puţine inimi îndurate pentru tot felul de scopuri culturale-şcolare în doua jumătate a lunei Septemvriei, eu
binele de obşte între fii sei cărora le a comună. n’am avut nici-odată roade de cele
dat D zeu ceva prindere. In altă comună, în Curciu, parochul mai bogate, cu toată înmărunţirea şi
Noi Românii din această ţeară, Zaharie Ianovici şi soţia Maria, au curăţenia locului. E că porumbul (cu
săraci mai toţi, am înainta în măsură dăruit 18 jugere de pământ bisericii,
tare nebăgată în samă, de n’am fi avut pentru trebuinţele sale. curuzul) ce- se cultivă pentru Boabe,
si noi înainte de toate conducători cu In Bucovina, tot zilele astea, vechea soarbe din pământ atâta acid fosforic
T
bune porniri dela D-zeu în fruntea familie boerească Hurmu zachi a dăruit şi azot, încât grâul va duce lipsă de
celor două biserici ale noastre, cari au 21.961 coroane societăţii Culturale aceste materii, ce-’i trebuesc şi lui.
adunat ban cu ban şi au făcut fru române din Cernăuţi, ca să dee 4 sti Dacă se întârzie culesul, tăiatul cio
moase fundaţiuni, din cari să se susţie pendii de câte 200 cor. la şcolari ro canilor, şi aratul, grăpatul şi sămănatul
seminare pentru creşterea tinerimei mâni cari învaţă bine, si cresc în in-
sărace, se se dee stipendii la şcolari ternatul român.din Cernăuţi. nu mai e cu putinţă în Septemvrie, e
şi la meserieşi; şi de n’am fi avut socoteală greşită a se sămăna în
bărbaţi cu inimi îndurate pentru na Dă Doamne se putem vesti cât acelaşi an grâu sau chiar secară.
ţiune, ca d. p. Gojdu din a cărui mare mai des atari fapte ale inimilor îndurate In locuri puse cu fasole, ce se
fundatiune să cresc sute de studenţi române, şi pe aproape şi pe departe. culege în August sau începutul lui
i
)
la şcoli medii şi înalte an de an, şi fără
de care mulţi profesori, advocaţi, me Septemvrie, grâul reuşeşte de minune.
dici, etc. pe cari îi avem azi prin ora A g r ic u l t u r a In ogoare sterpe făcute în Maiu—-
şele noastre, nu i-am avea, căci n'ar fi Iunie, arate din nou între sfintele
avut cu ce umbla la şcolile înalte în In ce păment trebue pus grâul. Marii, grâul poate da roade de cele
oraşele scumpe unde să află aceste
Dl C. C. IJatculescu, directorul revistei mai mari. Mai vârtos dacă în anul de
şcoli. IVIeserieşii earăşi ştim că primesc economice „Gazeta Săteanului11 (din Bucu
cu sutele ajutoare ca ucenici, apoi la reşti), şi proprietarul marii economii de mo mai nainte locul fusese ocupat cu sfe
deschiderea lucrătoarelor proprii, dela del dela Slobozia-Galbenu (judeţul Rîmnicul- cle, porumb şi alte plante de prăşit
Sibiiu, dela Blaj, şi dela celelalte curţi Sărat), care însuşi face an de an cele mai (de săpat).
felurite încercări în cultivarea tot mai bună,
episcopeşti unite şi neunite. Şi mulţi tot mai cuminte a bucatelor, dă în numerul In locuri tari, sălbătăcite (pârlo-
numai cu aceste ajutoare să pun în mai nou al foii sale, economilor privitor la
picioare. cultivarea grâului, la alegerea şi potrivirea gite) şi chiar în fânaţe şi iamaşe sămă-
Pentru aceea mii de binecuvântări locului de grâu, poveţele de mai jos. (Noi nate, nu se poate pune grâu, dacă
să înalţă de cei ajutoraţi asupra nume le traducem totodată în hmbagiu curat popo pământul n’a fost bine «prăjit» de
lui ' şi sufletelor celor-ce au avut in ral, schimbând terminii neînţeleşi poporului). soare după întâia arătură, ear’ rădă
duratele inimi de a-’şi jertfi din avutul cinile de pir şi alte ierburi vivace, nu
lor pentru atari nobile scopuri. Ear’ Nici-odată nu trebue să voim a s’au uscat şi nu s’au scos cu grapele.
puterile vii ale naţiunii şi bisericii şi cultiva grâu în pământuri năsipoase,
şcoalei, cresc frumos, pe când fără de pietroase, clisoase, prea primejduite de E bine a se ara ear’ în August,
acelea ar sta pe jumătate locului. spre a răsări ierburile pe cari grapa
eşirea de ape, prea din cale afară pline
Eată de ce am stăruit şi stăruim de pir, sau cari prea au sărăcit de sau cultivătoarele, ce precedă sămă
de nou asupra acestor nobile porniri, azot şi de acid fosforic, prin culturi natul la începutul lunei Septemvrie,
dorind ca ele să cuprindă pe cât mai să le zdrobească.
mulţi din fiii neamului nostru, şi eată continue de cereale (bucate) fără a
de ce cu drag le scoatem la iveală îngrăşa, a odihni sau măcar a schimba In astfel de pământ, aşa de bo
unde le vedem arătându-să. culturile (felurile de bucate). gat în azot, grâul poate da roade mari.
Aşa avem acum de însămnat câ Să nu sămănăm în acelaşi an grâu In răpiţişti, cari au fost puse în
teva. Intre alţii mai nou şi vrednic de după sfecle, căci până se scot sfeclele s’a pământuri rodnice, grâul să face bun
laudă e bunul creştin George Radu şi dus vremea sămănatului de grâu şi nu mai ales pentru-că: să poate ogorî
soţia sa Reveca din Rotbav (la Sibiiu) timpuriu în Iunie şi rapiţa e o' plantă
care a făcut o fundaţiune de 10.000 avem de fel dobândă de bunătatea şi
cor., din carnetele căreia să se dee curăţenia locului. ce năbuşeşte ierburile stricătoare.
preotului comunei suma potrivită drept După cartofi timpurii, grâul se In mălăişti, părîngişti şi alte plante
răscumpărare a celor 1 fl. 40 cr. ce găseşte în un loc curat şi odihnit, căci de nutreţ anuale grâul isbuteşte dacă
