Page 2 - Bunul_Econom_1900_38
P. 2
Pag- 2 _______ - ■ B U N U L ECONOM Nr. 38
acestea s’âu cules timpuriu şi pămentul place de fel grâului, ear’ bietele firi pricina de căpetenie a faptului, că mus
nu e secătuit. cele tinere nu pot trece asprele şi tul micilor proprietari şi vinul pregătit
* In i oaste porumbişti, unde s’a schimbăcioasele noastre ierni fără a fi din el, nu e aşa bun, nu e aşa de
sămănat la a doua prăşire colza care tare rărite şi slăbite, şi le apucă aromatic, ca al acelor proprietari
s’a îngropat toamna prin o arătură primăverile cele secetoase neînfrăţite, cari nu îngădue mâncarea şi pişcarea
adencă, pentru a avea prin asta cea neumbrite, bolnave, puţin desvoltate şi strugurilor în vremea culesului.
mai ieftină gunoire verde, ear’ primă culegem mai multe bălării şi spice Aci mai pomenesc şi de răul obi-
vara viitoare s’a arat şi s’a pus vr’o mici cu puţine boabe în ele. ceiu, că culegătorii în vremea culesului
plantă de primăvară, ca orzoaica, ove- Pentru a sfîrşi voi stărui asupra mănâncă pâne (pită). Sfârmiturile de
sul, meiul, parângul: poate urma cu sfîrşiturilor dobândite în câmpiile. Ţerii, pită uşor cad între struguri, ajung în
mare isbândă îndată grâul, căruia i-s’a unde adăposturi fireşti sau înadins must, şi sunt apoi una dintre pricihele
dat o întâie arătură în Iulie şi a doua făcute împotriva eriveţului şi austru de căpetenie pentru cari vinul a por
în a doua jumătate a lui August sau lui, care e mai sărăcitor şi ca seceta, nit a să strica, a să acri! Fiecare om
începutul Septemvrie. au scăpat în anii prea răi ca 1899 păţit ştie, că de aluatul acru cu care
In ori ce fel de păment de grâu, atâtea holde, ear’ în anii obicinuiţi au dospim pânea, să acreşte şi pânea, şi
chiar săcătuit de culturi repetate de făcut ca roada şi bunătatea grâului să fiindcă în fiecare pâne se află părţi de
bucate, poţi avea cele mai mari re fie şi pentru cei mai nepăsători aşa de acestea de aluat acru, care prefac za
colte de grâu, dacă s’a gunoit bine, şi bătătore la ochi. hărul în materie acră, e uşor de înţe
locul grâului a urmat după porumb Deci plantaţi-vă şiru ri de arbori les, că un mic miez de pâne căzut în
care nu cade (ca grâul) de se pune în despre A u stru la câmp, cum de atâta tre struguri şi de aci în must, poate
primul an al gunolrei. vreme vedeţi, de cum treceţi graniţa, trage după sine acrirea vinului. Trebue
In bătăturişti, sau suhate de oi, că să face în alte ţeri! dar aspru oprit ca culegătorii ş i stor
In numărul viitor voiu spune: câtt cătorii să umble m âncând pâne în
porci, vaci, boi, cai, de cel puţin un
când şi cum trebue sămănat grâul şi vremea lu cru lu i la viie.
an, poţi nădăjdui roade bune de le
cred că mulţi din cetitorii „Gazetei Să--
spargi repede la cea dintâiu ploae şi Nu pot lăsa neatinsă nici acea bu
le ari a doua-oară în August, până la teanului“ vor lua în seamă poveţele curie a micilor proprietari, că culeg cu
mele, luate nu din cărţi şi din numă
15 Septemvrie. plăcere strugurii plini de rouă, ba nici
Ori-ce plugar îşi va putea lesne rân ratele notiţe ce am din visitarea atâtor pentru un pic de ploaie nu întrerup
dul locul pentru grâu în asolamentele culturi din alte ţeri, ci din tot ce am culesul, căci îşi zic: abia vom avea mâi
de mai sus, şi precum creerul omului putut învăţa prin încercări urmate în mult vin! Asta-’i drept, dar’ de vom
cei I7 ani de când fac însumi plugărie.
ajunge un timp când nu mai poate duce noi la bute cu fiecare strugure
produce nimic de soiu de nu-’i dai atâţia stropi de apă câte boabe are, ne
odichnă sau variaţie, tot astfel şi grâul vom lungi din greu mustul, şi în loc
V i i e r i t
pus după grâu nu va da roade bune, să dobândim un must de 18 grade
şi va sfîrşi prin a secătui pentru multă îndreptar zăhar, vom dobândi unul abia de 12
vreme pămentul, ear’ ce va da va fi pentru manipularea în chip raţional a până în 14 grade, ba ni-să strică bine
murdar şi expus insectelor şi ciuper- mustului şi a vinului. şi celelalte părţi preţioase din struguri.
celor stricătoare. Să nu nădăjduim dară un vin nici
Instrucţiuni date de ministerul reg. u, de agricultură,
Mai e o cultură, numită „năvă- bun, nici tare, nici ţiitor, nici aromatic,
loaeă“, pe care o mai fac unii prin (l-rn-.are). dintr’un must de acesta lungit cu apă
Moldova, de sigur pentru-că s’o fi Culesul, storsul. şi rouă.
auzit dela vre-un strămoş că în unii Gel mai obicinuit fel de cules şi Ba să întâmplă şi aceea, — aşi
ani deosebit de.. azotoşi, adecă când stors la noi e acela, că oamenii s’apucă putea înşira caşuri — că proprietarul
a plouat şi nins mult, s’a făcut des-de-dimirteaţă de culesul strugurilor de viie cam strîmtorat de anul slab,
grâu bun. tăindu-’i cu un cuţit bine ori rău ascu îşi înmulţeşte cu apă roada. Intr’un
Acest fel de lucrare ce ne aduce ţit; strugurii adunaţi în botă îi varsă hectolitru de must, bagă una până la
aminte de timpurile când se cultiva în un ciubăr mare, în care îi zdrobesc 2 vedre de apă. Asta apoi e înşelare
grâul asvîrlindu-’l pe loc şi se astupa cu băţul (furca) de zdrobit, apoi doi înainte gândită, pentru care pe produ
prin o crangă legată de coada unui inşi duc ciubărul în casa de presat cător, dacă-’l prind, îl ajunge o pe
cal, stă şi azi în a se asvîrli cu (stors), unde punendu-’i în saci, storc deapsă tare aspră, căci vinul înmulţit
mâna grâul după-ce se* culege porum mustul din ei, ear’ hoaspele rămase în cu apă să poate cunoaşte şi dovedi
bul, şi a-’l astupa cu grapele cu dinţi sac, le tescuesc în teasc. în institutul de cercetare chemică a
de fer. Pusul grâului cu sapa, la câmp Culegătorii, culeg la un loc stru vinurilor, şi după articlul din lege 23
unde se poate ara, prin porumb, e gurii cei copţi frumos cu cei putrezi, din 1893, pe u n atare înm ulţitor a l
asemenea un lucru slab. cu cei înfloriţi şi eu ‘cei necopţi, toţi vin ulu i, î l pedepsesc dela 25 jl. până
Cu toate acestea, eu am cercat şi peste olaltă! Mai puţini însă ca de ori la 300 fl. ş i şi, cu închisoare p â n ă la
această cultură sălbatecă şi o găsesc... care, ajung în ciubăr struguri bine 2 luni.
mai bună ca pusul grâului prea târziu copţi, sau boabe date spre sbârcit, căci înmulţirea mustului cu apă este,
prin Octomvrie—Noemvrie, când gerul pe acestea mai pe toate le mâncă cu cum vedem, aspru oprită, căci cel-ce
găseşte pămentul neaşezat, lucru ce nu-’i legătorii, şi în aceasta e a şe căuta face acest lucru, nu-’.şi strică numai sie
