Page 3 - Bunul_Econom_1900_38

Nr. 38 BUNUL ECONOM ■ _______ . - Pag. 3

însusi ieşind în lume cu un vin rău, Miază-zi, dar’ sunt totodată apărate junsurile ce înlesnesc dobândirea ofti­
dar’ de-’I pune în vînzară strică şi bu­ împotrivă soarelui, ploaiei şi vântului. cei, anume ca:
nul nume al întregei Comune, în ce se Aceste prispe încăpătoare, cu pri­ 1. Locuinţa noastră se fie sănă­
velişte încântătoare, sunt locurile de în­ toasă, uscată, curată, luminoasă şi bine
ţine de vin, şi cumpărătorii dacă des­
tâlnire ale celor mai greu bolnavi din­ sorită, ear’ hrana îndestulitoare şi îm-
copăr lucrul, nu se mai apropie de puternicitoare; <
tre atacaţi. Aci se adună, vorbesc, glu­
comuna în care oamenii bagă apă mesc, cetesc, ascultă, stau la taifas, sau 2. Copilul din părinţi ofticoşi să
în must. _ stau întinşi a lene pe scaune lungureţe, nu fie alăptat de mama sa, ci de o
purtând grija ca se fie bine acoperiţi doică sănătoasă, ear’ când va fi nevoe
Un fe l măi Imn de cules. cu învelitori de lâna, când vremea e de hrănire prin lapte de vacă, acest
Să începem culesul pe timp uscat. rece. lapte să fie luat dela o vacă sănă­
Lângă culegători' se punem supraveghe­ Toată lumea din sanator se culcă toasă şi totdeauna bine fert înainte de-a
tori şi destui oameni cu botele (putinele) seara la 10, ear’ în odăile de culcare fi beut;
în spate. Culegătorii apucând cu mâna ferestrile se lasă deschise şi ziua şi 3. Copii slăbănogi şi înclinaţi spre
stângă strugurul, să-’l tae de pe viţă noaptea. Ferestrile se închid numai în atac, să fie totdeauna bine hrăniţi, să
cu un cuţit bine ascuţit sau şi mai timp de vent, viscol şi furtună. fie feriţi de prea multă trudă cu car­
bine cu foarfecă, căci aşa viţă nu Pentru înveselirea bolnavilor se dau tea şi cu şcoala, se fie treptat întăriţi
să scutură şi nu cade poate nici o în sanator felurite şi potrivite sărbări prin frecături uşoare cu cârpe înmuiate
boabă pe pământ. Strugurii tăiaţi îi şi petreceri; pe lângă aceasta bolnavii în apă rece, să fie lăsaţi cât de multă
vreme a se juca şi a alerga afară în
adunăm în vasul de cules pe care-’l săraci cari au început a se însdrăveni,
aer curat, ear’ la ivirea celor mai mici
are fiecare la sine, de aci îi turnăm în sunt ţinuţi a învăţa chiar în sanator
j • i » . .
botă, omul cu bota îi duce în casa câte un meşteşug mai uşor, cu care tuse să fie căutaţi cu mult mai mare
îngrijire de cât copiii sdraveni;
de stors, uitând u-se el cu o cale, că mai târziu ei să-’şi poată câştiga mai
oare n’au mai rămas struguri neculeşi lesnicios şi fără oboseală multă, pânea 4. Tinerii slăbănogi şi -înclinaţi
pe viţe şi că boabele căzute pe jos de toate zilele. spre oftică să fie opriţi de-a şe căsă­
adunatu-le-au lucrătorii ? Oamenii cu Prin astfel de mijloace fireşti se tori înainte de însdrăvenirea lor;
botele sunt datori a-’şi vărsa strugurii vindecă de-a binele cam 10 la sută 5. Să ne ferim de-a fi în prea
din bote de-adreptul în coşul zdrobi- dintre atacaţii intraţi în sanator, mai apropiată atingere cu cel îmbolnăvit
toriu de struguri şi a-’i măcinâ acolo ales dintre cei de curând atacaţi, ear’ de ofţieă, de a-1 săruta, de a-1 îmbră­
bine. Atare zdrobitorul este făcut anume: vre-o 65 la sută dintre toţi atacaţii, ţişa, de-a durmi'în aceeaşi odaC cu el,
are un coş ca coşul morii şi din el se după o şedere de 3—4 luni în sana­ de-a ne folosi. de tacâmul seu, de ru-
scurg întro măcinătoare ce-’i zdrobeşte tor, ies cu sănătatea aşa de mult îm­ făria şi de îmbrăcămintea sa;
şi care să pune în mişcare prin o roată bunătăţită, încât mai pot trăi şi munci 6. Să înlesnim după putinţă, pe
întoarsă cu mâna. Din ea nu ese ne- alţi 3—4 ani. ccl-ce s’a atacat, ca se poată trăi în
măcinată nici o boabă de strugure şi Să nădăjduim că şi în ţara noas­ chipul arătat mai sus pentru cei-ce
totuşi sămenţele din boabe nu se sfarmă, tră se vor găsi. -cetăţeni bogaţi şi ma- trăesc în sanatorie;
E mai cuminte ca această măcinătoare rinimoşi, cari împreună cu societăţile 7. Să cerem statul doctorului asu­
de struguri, să fie aşezată lângă teasc de binefacere şi cu ajutorul ocârmuirii, pra fiecărui om bănuit că ar fi atins
sau de-asupra unei buţi din faţa teascu­ vor înfiinţa mai curând sau mai târziu, de oftică;
lui, aşa, ca mustul trecut prin strugurii mai multe asemenea case de sănătate 8. In sfîrşit, să nu mai scuipăm
zdrobiţi, căzuţi în bute, să-’l sloboziră sau »sanatori.fe'« pentru atacaţi, mai pe jos şi să căutăm a desbăra toată
prin un cep în un vas curat, anume ales pentru cei săraci. lumea de acest vătămător obiceiu, fie
scufundat. îţi pământ sub vrana buţii. Dar’ până atunci ce este de făcut? prin poveţe, fie prin dojenirea celui-ce
E şi, de prisos să mai spun, că Ştim cu toţii că »paza bună în­ nu ţine socoteala de această povaţă.
pentru a avea vin roşu, trebue să cu­ lătură primejdia« şi într’adevăr, paza De dorit ar fi ca în odaia fiecărei
legem strugurii negri-vineţi deosebiţi de de oftică aduce şi va aduce mult tjiai case să fie scuipători, ca fiecare om
cei albi, şi să umblăm cu ei precum mare folos omenirii, decât cCa mai bună se aibe totdeauna la sine vre-o ba­
vom arăta mai jos. căutare şi îngrijire a celor deja atacaţi. tistă şi ca toţi se scuipe numai în scui­
Adesea se întâmplă, că în urma Eată pentru-ce este bine ca toată pători sau în batiste. Dar’ pentrucă
timpului nepriincios, ploios, o parte a lumea să ştie, că oftica n’are până acum de-ocamdată nu toată lumea poate
strugurilor rămâne necopţi, alţii sunt nici un leac hotărît, că dimpotrivă, avea la îndemână scuipători şi batiste,
putrezi şi înfloriţi. In astfel de împre- aerul curat, hrana îndestulătoare şi bună, ar trebui ca aceste lucruri să nu lip­
giurări alegerea strugurilor răi de printre cum şi repăosul trupesc şi sufletesc, au sească macar din locuinţa celui bănuit
cei întregi, e un lucru de nespus folos. mult mai mare putere lecuitoare asu­ sau celui atins de oftică, şi, ca acesta
pra ofticei, decât toate doctoriile din să fie ţinut de familie a scuipa numai
(Va urma).
lume. în scuipătoare cu capac, în batiste sau
Nu sunt mulţi ani de când ocâr- în cârpe anumite.
H i g i e n a muirea noastră a început să suprave-, Ori-ce vas de porţelan, de faianţă,
gheze mai de aproape fabricile, locuin­ de tinichea, la nevoe un pahar, în care
„Nu scuipaţi pe jos“ ţele si hrana muncitorilor ; dar’ nu este s’a turnat o apă desmolipsitoare (spre
sau: lupta împotriva ofticei. destul ca se aşteptăm totul dela ocâr- pildă o parte de accid fenic nestins
muire. sau de creolinâ amestecată cu zece
— Poveţe pentru pdpor. — Dimpotrivă; bogatul şi săracul, oră- părţi apă), poate fi întrebuinţat ca scui­
(Urmare şi fine). şanul şi săteanul, cărturarul şi cel fără pătoare, care în fiecare zi se va curâţi
Atât iarna, cât şi vara, bolnavul carte, cu toţii împreună trebue se în­ şi spăla cu aceeaşi apă desmolipsitoare;
(din sanatoriile de cari am vorbit), pe­ ţelegem eă a sosit vremea se ne dăm ear’ batistele şi cârpele murdărite de
trece aproape toată vremea în aer cu­ cu toţii mâna pentru a lucra împotriva atacaţi se vor ferbe bine în leşie înainte
rat; cei mai în putere prin grădină şi duşmanului obştesc, şi să nisuim fiecare , de-a fi din nou întrebuinţate.
pădure, cei mai slabi pe prispele largi după puterea noastră; prin sfaturi şi Ştim dinainte că prea puţini să­
ale sanatorului, ce sunt deschise spre prin pilde, ca se înlăturăm toate nea­ teni, poate numai cei mai deştepţi vor