Page 5 - Bunul_Econom_1900_38
P. 5
Nr. 38 BUNUL ECONOM Pag. 5
Şi mai presus de toate să înţeleagă Ştim cu toţii că o vacă fruntea, premiat: din Fărcădin 10 coroane lui
părinţii, că de cat s i amăreşti vie aţa copilului din soiu alb, abia face 30—40 fl. şi George Opruţ, din Hăgăţel 8 coroane,
■ ţinendu-’l aproape cu sila în scoală, pentru oamenii noştri (Muntenii mai ales) ţin adus prin Pasc Bacila, din Cârneşti 8
care dare nici o plăcere, mai bine st fa ci câte 10 şi mai multe de acestea, cari coroane, adus prin Moise Hică şi din
din el un negustor cinstit ori meseriaş dau cel mult una câte o cupă de lapte Rîu-alb 6 coroane, adus prin Fr. Muzs-
harnic. Vom avea atunci o clasă mijlocie pe zi şi un viţel slab pe an. Acum au zsnyai, ear’ t auri pentru privaţi
care produce Români de sine stătători, ear’ putut vedea oamenii noştri că 5—6 George Nemeşesc cu 20 coroane, Ignat
nu „domni’*, cari se pismuesc unii pe alţii vaci soiu slab nu fac atâta cât o vacă Batucă din Rus 10 coroane, ear’
din pricina greutăţilor vieţii, greutăţi, cari soiu nobil, dela care poţi căpăta lapte diplomă a capetat-o Iuliu Gyorffy.
d e sigur ar scădea în măsură ce se sporesc bun 5—8 cupe la zi, şi un viţ&l care Pentru berbeci a fost premiat
meseriaşii români. - la jumătate de an e vrednic 50—70 fl. Arsenie Drăgănesc din Federi cu 15
Russu Şiriamt. Folosul e şi mai mare în aceea că coroane.
are a să îngriji numai pentru o vacă,
care cu drag se uită la ea, căci e
Scrisoare economică. blândă şi nu sălbatică. Ş t ir i d e t o t f e l u l
Pentru aceea cu toată căldura * >
Haţeg, 21 Sept. n. 1900. recomandăm de nou poporului nostru I P. S. Sa Metropolitul I. Msţian va
prăsirea rasei nobile despre care s’a
Onorate Dle Redaciot! sosi azi Sâmbătă, 29 Septemvrie n., cu trenul
vorbit mult în coloanele acestei foi.
Dupâ-cum este ştiut, ministrul a La exposiţia de vite din Sântâ- de 2 oâre şi 10 min. după amiazi la Braşov:
lăsat a se premia ici şi colea economii Măiia au fost premiaţi: ear’ mâne I. P. S. Sa va pontifica serviciul
de vite, pentru care scop a dispus şi I. pentru vaci\ George Nendoriu divin în biserica Sf. Nicolae (Scheiu) şi va
aranjarea de exposiţiunî de vite. cu premiul I de 35 coroane; Eugenia săvîrşi stropirea cu apă şi binecuvântarea
Astfel la tîrgul de ţară dela acestei biserici, care a fost renovată pe
Sântă-Măria lângă Haţeg, s’a aranjat Luni Sanzian Pop prem. II cu 20 coroane; dinlăuntru.
4/17 Septemvrie a. c. o exposiţiune de Ioan Bătizan premiul III cu 15 coroane;
vite: vaci, juninci, viţele, tauri şi berbeci, Alexandru Zan, Elekes Kalman, Csora Pentru Convieţui din Brad. Azi
Zeric cu câte 10 coroane;
:sub auspiciile comitatului prin comisiunea în 16/29 Septemvrie se dă îţi Brad o
pentru prăsirea vitelor. Diplome au căpătat: Gyorffy representaţiune teatrală împreunată cu
Juriul exposiţiei s’a compus din Gyula, Piets Lajos, Teofil Tustean şi dans, fiind destinată o parte a venitu
mai mulţi bărbaţi: Grof. Kun, Grof. Dionisie Ungur, Anastasie Sten, Petru
Teleki, veterinariul din SibiiUj din Doboiu şi Zarie Doboi. lui curat pentru fondul „Convictului“
Haţeg şi alţi 2 membri sub presidiul I I Pentru viţele (juninci) s’au pre dela gimnastul român gr.-or. din Brad.
pretorului Iuliu Tornya din Haţeg. miat cu premile ca mai sus : G. Nendori,I. Programul: „ O scrisoare perdută“, de
Aci ş’a dat ocasiune poporului a Măguri, şef de gară, lori Muntean, compt., I. L. Caragiale jucată prin d-ni Petru Circo,
vedea soiuri frumoase de vite şi a s£ Eugenia Sanzian, învăţătoare, Lucreţia Dr. Pavel Oprişa, Ioan Şipoş, d-na Letiţia
încredinţa că dacă se interesează de Mazere, privatieră, Laurenţiu Văsărhelyi, Dămian, d-nii Mihail Stoia, Pavel Lazar, Dr-
cultivarea vitelor rasa nobilă poate se preot ref. Moise Roman, preot gr.-cat. Ioan Radu, Ioan Simulescu, Solomon Rusu,
aibă venite foarte frumoase şi cu ele şi Petru Anghel. Ioan Bârna şi George Copos..
fală în public. III Pentru lauri comunali s’au
— Mă!! dar’ grea e, mă!... încet, că nu a ţesut de a bucşit lada de valuri de pânză Căuta la noi aşa de blând,
mai pot! de bumbac şi de fuior şi de burangic. Senină şi tăcută;
— încet, mă, că-’mi tae degetele. Şi peste doi ani s’a măritat Anicuţa, şi Dar’ suspina din când în când
— Ce-o fi, mă, înlăuntru? când i-au scos flăcăii lada, în adevăr că se La amintirea vre-imui gând
— O fi pus pietri! îndoiau de greutate, ear’ ei îi rîdea inima de Din viaţa ei trecută.
— Aş! E pânză, mă! Prosoape, mă, bucurie şi îşi zicea în gând:
P’atunci eram de-o schioap’ abia:
1eţe de masă, mă! Muncă de fată gospodină, — Doamne, dar’ dacă nu vedeam altă
mă, zice unul, şi odată ridică lada în sus şi ladă goală, ce făceam eu acum cu mintea Cu dor ’mi-aduc aminte
încep să o joace cum ai juca o perină de cea de atuncea ? Sfiala ce mă cuprindea
puf, şi încep să bată întriinsa ca într’o tobă. Bine a zis biata mamă: Când lin m’apropiam de ea
Ca ’n preajma unei sfinte...
Flăcăii bat în ladă şi lada răsună a pus Frumoasă ca frumoasă,, ,
ST. O. IOSIF.
tiu şi lumea ride. Mintea se-'ţi fie frumoasă.
Lumea ride, dar’ mireasa plânge. TH. D. SPERANŢA.
Cel mai uriaş animal de mare până
Mireasa plânge şi lăutarii cântă: acuma e un fel de şopârlă de mare dintre
Mosasauri, aflată în America şi cărei geologii
Plângi copilă şi suspină.
i-au zis Tylosaurus dispelor. Trăia multe
Că intri ’n casă străină.
milioane de ani înainte de arătarea celor
Lăutarii cântă, nunta merge, dar’ Ani- mai vechi oameni pe pământ. Sămăna a
Cu părul alb, cu ochii mici şerpe, macar că are patru labe ca ori-ce
■cuţii i-se tae gustul de joc. Anicuţii i-se pare
Şi calzi de duioşie, şopârlă şi încă labe pentru înotat, dar’ pe
că lada cea goală e lada ei şi lumea rîde de
Aevea par’c’o văd aici, ţiparul celor cu cinci degete. Capul faţă cu
dînsa şi lăutarii îi cântă ei, si ei i-se ridică trupul nu e destul da mare, deşi luat a parte
Icoana palidei bunici
un nod în gât, şi plânsul o podideşte. e monstruos. Gâtul are 7 vertebre, apoi sunt
Din frageda-'mi pruncie. 10 vertebre cu coaste adevărate cari se arti
Ar fi fugit atuncea, in clipa aceea dela
culează cu sternul (osul pieptului), v>n apoi
nuntă, dar’ n’avea cum, n’avea pe unde. Torcea, torcea, fus după fus, 12 vertebre cu coaste false, b vertebră
N’a putut să fugă, a stat până la urmă, Din zori şi până ’n seară; sacrală şi 72 de vertebre codale, dar’ dintre
dar* când a ajuns acasă, întâi şi întâi a stri Cu furca ’n brâu, cu gândul sus, acestea lipsesc 8. Lungimea totală - a ani
cat oglinda, apoi s’a apucat de descâlcit tor Era frumoasă de nespus malului era de 300 .de picioare engleze,
tul şi mosoarele şi sculele şi toate. în portu-’i dela ţeară— adecă de 100 de metri. Se poate vedea în
museul de ştiinţe naturale din Washington.
Şi a pus Anicuţa pânză după pânză şi
