Page 6 - Bunul_Econom_1900_38
P. 6
Pag- & _________ BUNUL ECONOM " Nr. 38
La topitoarele de fer din Călan s’a în Ţesătoria naţională vrea se fie mai cu P ia ţa din Haţeg.
tâmplat în 20 Septemvrie n. o groaznică dinadinsul încuragiată şi în România. La — la 21 Sept. 1900 -
explosie (spargere) a cuptorului celui mare. ministrul român al comerciuLui, industriei şi
Grâu Irumos ferd. de 30 1. cu . T50 <sr.
Explosia a omorit pe loc 2 oameni din apro domeniilor să fac pregătiri de a se construi Secara ferdela cu . . . . . . . 1-— cr..
pierea cuptorului şi-a rănit greu pe 15. un stabiliment de ţesături naţionale sub în Orz ferdela cu . . . . . . . . 80—-90 cr.
:
grijirea acelui minister.. Ovâs ferdela cu . . . . «. . . . — 70 cr.
Dl Vasile Boneu, profesor la gimnasiul Cucuruz ferdela cu . 1-50 cr,
nostru din Brad, aduce frumoase mulţumite Triumful petroleului. „ L‘Economiste In Fasolea ferdela cu . . . .' . . . 1 20 cr.
—-40 cr.
Grunipene noue ferdela cu . . .
tinerilor clerici foşti colegi ai răposaţilor ternational“ scrie: ^Ultimul cuvânt al progre Vin nou feria cu . . . . ■;--- cr..
Iuliu Neamţ şi Eug. Serbu, pentru trimiterea sului în oraşul-lumină va fi ca mâne lumina Mere ferdela cu . . . . . . . 40—-50 cr.
tul cu petroleu. După gaz şi electricitate, azi
âlor 21 Cor. 50 bani pe sama Mesei stu Nuci ferdela cu . . . . . . . . . . 1-60 cr.
la Paris se încearcă nişte lampe puternice cu Carne de vită 1 klgr. cu if . ...... . — '36 cr.
denţilor din Brad, în loc de cunună pc mor
cu . . . . . —-44 cr.
» porc 1
»
»
mintele pomeniţ'ildr '.răposaţi. Constătând pri petroleu. Ele au; fost instalate de curând înv Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . ..—•48. cr.
mirea sumei, dl profesor Boneu închee mul lungul Tuileriilor şi au. de scop a lumina svântată , 1 » cu !. . . . - - cr.
ţumită sa cu următoarele cuvinte: #ca ziua“ grădina Tuileries şi cheiul Senei Brânză nouă 1 kl. cu . . . . - --45 cr.
Această sumă e obolul dat din punga până la ţărmul stâng. » în burduf cu . , . . . . '50 cr.
mică a celor cu suflet bun şi mare pentru Fiecare din aceste lămpi cu petrol vor Ouă 6 cu ; - . . . . . - . . . . — 10 cr.
elevii cei buni, dar’ săraci materialiceşte dela înlocui în curând pe toate pieţele mari din Pui de găină, părechea cu . . . 40—60 cr.
gimnasiul nostru din Brad, din incidentul Paris gazul şi electricitatea; dela ele se aş
trecerii la cele eterne a fericiţilor în Domnul: teaptă în fine iluminatul pădurei de Boulogne«.
I, Neamţ şi Eug. Şerb, cărora fie-le ţerîna P iaţa din B istriţa
uşoară şi memoria binecuvântată! Eară Adecă pe când la noi se ia cq lucru — la 18 Septemvrie 1900,
domnii sus numiţi, cari astfel ştiu să-’şi în mare electricitatea şt se rup după ea oraşele, Grâu frumos .ferd. de 20 1. cu . — -90 cr..
cununez-; colegii trecuţi la altă lume fără isteţii Francezi vor ridica ear’ de-asupra pe- Secară ferdela cu . . . . . . . ; —-74 cr.
dureri, binevoească în numele, elevilor dela troleul! României cu bogatele ei isvoare de Orz ferdele cu . . . . . . . . . — 62 cr.
gimbasiul nostru; a primi cea mai ierbinte Oves ferdela cu . . . . . . . . . — -32 cr.
mulţumită, dorind, ca fapta nobilă a d-lor petroleu, îi surîde bun viitor economic. Cucuruz ferdela cu . . . . . . . — 8 6 cr.
în atari caşuri de durere se fie urmată şi de Fasolea ferdela cu . . . . . . . — •80 cr.
alţi cu suflet mărinimos,’ Noul vicepreşedinte al Asociaţinnii...
„Revista Ilustrată11 a preotului gr.-cat. Baciu Cartofi (grumpile), ferdela cu . . . — 28 cr.
dela Şoimuş publică în numărul seu mai nou Vin nou feria cu . . . . . . cr.
In Odorheiul-secuiesc se plănueşte înte Prune ferdela cu . . . . . .
un Concurs al vAsociaţiunii. Concursul e sub , — -80 cr.
meierea unei fabrici de hârtie. Dorinţa aceasta scris de secretarul II. Dr. I. Beu şi de vice Carne de vită, T klgram cu . . . . - 36 cr.
s’a exprimat la o adunare din Odorheiu, con preşedintele Dr. I. Duceanu... De când şi-o „ porc, » » » . . . . — 40 cr.
fi ales. „redactorul" I. Baciu vicepreşedinte Slănină proaspetă 1 kl. cu . . . - 66 cr.
vocată pentru ridicarea industriei secuieşti.
propriu la Asociaţiune? » sventată 1 » cu . . . . —70 cr.
Brânza nouă 1 klg. cu . . ... . . —*--- cr.
Dela postă. Se face cunoscut, că marcele » ' burduf cu . . . . . . . .. —;—- cr.
poştale vechi în. valută austriacă (floreni-cru- Domnii abonaţi cari nu şi-au renoit abo Ouă 4 cu ... ........................... . . .. . 10 cr.
namentul pe jumătatea a doua a anului, cum
ceri) mai sunt primite ia postă pe scrisori Pui de găină, părechea cu . . . . — -80 cr.
şi cei cari ne datcresc dela începutul anului,
până la 3G Septemvrie a. c. De aci încolo
— sunt stăruitor rugaţi se binevoiască a ne
înse, scrisori cu atari maree pe ele, nu se trimite de grab abonamentul.
mai socotesc plătite, dar’ cine ar. mai avea F e l u r i t e P o v e ţ e
şi după asta atari maree vechi, le poate
Preţul bucatelor.
schimba cu de cele noue până la Ian. viitor. j
Alegerea cailor de prăsilă.
De aci încolo nu se mai primesc de Ioc.
P ia ţă din Orâştie.
Cea dintâiu grije la alegerea cai
— la 22 Septemvrie n. 1900 •
La Anina s’au găsit noue pături de lor şi a iepelor de prăsilă este de a
Grâu curat maja" m. cu » . . . . . fi. 7'—
cărbuni. De un timp încoace cărbunii înce ’ cerceta despre neamul lor şi a ne în
Grâu mestecat m. m. cu . . . . . fl. 6'50
peau la Anina a se gata. S’âu făcut cer Secară mi -m. cu . . . . . . . . fl. 550 credinţa, că sunt din tată în fiiu de
cetări lungi şi în urmă s’au aflat noue şi Orz m. m. cu . . . . . . . : , . . fl. 5'— bun soiu.
bogate pături, în o adâncime de 400 m. Oves m. m, cu . . . . . . . . . fl. 5'50 Englezii, mai ales, pun mult preţ
Cucuruz m. m. cu . . . . . . -..-fl. 650
Fân m. m. cu . . . V . . . . . . fl. 2'80 pe sămenţa animalului de prăsilă. In
Importul de făină al Turciei. In timpul
Paie » » cu . . . . . . . . . . fl. 180 Germania, o parte din crescetori ţin
din urmă România acoperea o mare parte Lemne de foc 1 cub. mtr. cu . . . . fl. 2T0 seamă mai mult de însuşirile animalu
a consumaţiei de făină în Turcia, în special Carne de vită 1 kilgr. cu . . . . fl. — '40
lui însuşi, de cât de ale strămoşilor lui.
în Constaiitinopol, unde consumul făinei se
P iaţa din Deva. In toată lumea apuseană; pătrunsă
evaluează la 1,200.000 saci de câte 85 chilo- de învăţătură şi de pildele ce le are,
grame, aşadar’ aproximativ 100 milioane — la 22 Septemvrie st. n. 1900. — ’
se pune de o potrivă temeiu pe însu
chilograme. Grâu irumos, fer. de 30 lit. . fl. 1-55—60
Secară ferdela c u .................. . fl. . ----•--- şirile străm oşilor ca ş i p c în su şirile
In anii trecuţi, România acoperea până
Orz, ferdela cu . . . . . . . fl. :------’ anim alelor de p ră silă în'şile.
la 60 la sută din această cantitate importată,
Oves, ferdela de 30 litre cu . . fl. •70 Sunt într’adever fapte care se abat
pe când restul se importa din Odesa şi Mar Cucuruz, ferdela de 30 litre . . fl. 1.55—60
silia. Ungaria lurnisa până acum cinci ani Fasolea, ferdela » » » . fl. ’ ---*— dela regulă şi care se numesc atunci
9.000 saci anual la Constantinopol, dar’ dela Cartofi (grumpene) fer. de 30 1. . fl. — •60 excepţiuni. Aşa bună-oară s’au văzut
Vin nou, litrul cu . . . . . . fl- - ------ vite de prăsilă, eşite, din strămoşi fără
1896 încoade, importul de făină din Ungaria
Mere, ferdela de 2 0 litre . . . fl. ---• _ de nici un preţ, şi totuşi se aibă în
a încetat cu desăvârşire.
Nuci, ferdela de 20 litre . . . fl. _ • ---' suşiri neaşteptate; înse din aceste nu
In anul trecut acest import de făină la Carne de vită 1 kl. . . . . , fl. . — -40
Costantinopol se ţitra după-curn urmează, în » » porc 1 kl. . , . . . fl. — •48 este înţelept lucru se scoatem legi sau
saci de câte 75 chilograme: Slănină proaspetă 1 kl. cu . . fl. — ■60 chiar regule.
Marsilia 161.400; România 155.700; Slănină svântată 1 klgrm cu . fl. — •80 Caii şi iepele pentru prăsilă se
Brânza nouă 1 kl................ .... . fl. ---•----
Rusia 99.080; America 86.800; Bulgaria vor alege în totdeauna dintre animalele
„ în burduf cu . . . . . fl. ---■--- .
50.000; Samsum 12.850; Belgia 3.600 şi Oue 5 cu . . . . . . . . . fl. —T0 bune şi care au avut buni şi vestiţi
Olanda 1.200 saci. Pui de găină părechea cu . fl. — •50 strămoşi, căci numai astfel silinţele
noastre vor fi încununate de isbândă.
