Page 7 - Bunul_Econom_1900_38
P. 7
Nr. 38 B U N U L ECONOM_________ Fag. 7
în g rijirea iepelor însărcinate. Iapa pământului de arat, d a r' înrîunrea umezelelor Tot văzul le călăuzeşte şi în călătoriile
însărcinată se pune la o muncă potri şi-a secetei st! simte m ai puţin; arăturile lor, căci şi atunci li-se desfăşoară harta
vită, care o fereşte de a lăpăda. Dacă adânci fac că rădăcinile grâului pot scoate Europei cu cea mai mare prăcisiune şi deci
înse munca este grea, fetul se hrăneşte mai din adânc elementele de care au nevoe să pot orienta.
r6u; iapa slăbeşte. pentru hrană. Urmarea bună nu e numai
Mai ales în cele din urmă luni, asupra recoltei de grâu, ci a ori-ce fe l de
C o m itetu l d e re d a c ţie :
vom feri iepele de a alerga la trap plantă pusă după sfecle. »
sau în galop, pe drumuri pietroase şi A mai sporit producerea cărnei şi-a gu Preşedinte: D r . lo a n M ih u .
stricate. noiului de vite la moşii. Mai mult, a sporit
Membrii: Dr. St. Erăelyi, Ioan Mihaiu
Hrana va fi îndestulătoare şi lesne bunăstarea muncitorilor agricoli, -punând Dăniil David şi Constantin Baicu.
de mistuit şi cu atât mai multă cu capăt dorinţei lor de a părăsi satele şi-a se
cât se apropie vremea se fete. O hrană aduna la oraşe.
bună şi bogată e trebuitoare pentru In România, spune „Gezeta Săteanului'1, Proprietar - editor: Ioan MiHAIU
creşterea fătului şi pentru hrânirea mu Redactor respons.: Ioan M oţa
reuşeşte de minune grâul în locul cuprins
mei; înse va fi dată cu regulă şi cu
judecată, aşa ca se nu prea îngraşe iapa. de sfecle, dacă se samănă timpuriu.
Hrana tare, teioasă, lemnoasă, care Insertiuni mici
se mistueşte greu, nu se va da iepelor. J
Iepele pline se hrăneşte la păşune; / Publicări la acest loc costă numai 1 cr. şirul.
iarba le face bine. Hrana cu iarbă ne-
fiind tocmai îndestulătoare, iepele vor Miere de stup pede şi prompt chip,
Blidele bătrâne. Când vedeţi înainte-vă
primi în grajd un adaos, şi mai ales în Orăştie prin agen
Capetele cu per alb ale rudelor mai bătrâne, foarte frumoasă, bine
grăunţe. tura di ui Ioan Moţa,
gândiţi-vecă poate în curând se vor odihni în strecurată, limpede ca
Băuturile reci fac rău fătului; de paroch. In 3, mult 4
mormânt. Cinstiţi-’i şi căutaţi se-'i mângâiaţi cristalul, să află la învă
aceea se va da iepei să bea apă po cât aveţi fericirea să . fie printre voi. Căci zile, contractul de asi
trivit de rece. La păşune nu vor fi multe chinuri are bătrâneţa şi destul îi por ţătorul /. Muntean în gurare e la mâna asi
duse iepele, până-ce nu se va ridica Cugir (Kudsir) cu 50 guratului.
neşte vîrsta lor înaintată spre întristare, nu-’i cr. kg. (96)
rouă sau bruma.
mai întristaţi şi voi. Chipul de a fi cu ei,
Când adăpăm iapa însărcinată, să purtarea voastră să ne totdeuna aşa de cu Acest articlu n’ar tre Te-ai dus!
avem grije de a nu o lăsa să se sature viincioasă, încât numai când vă vede să se bui să lipsească din Te-ai dus, te-ai dus şi
dintr’odată; ci din când în când să-’i nici o casă românească, ne-ai lăsat, şi nici macar
bucure. Fiecare zimbet ce veţi face să treacă
scoatem capul din apă şi s’o împie fiind mai bună şi mai ne-ai întrebat, de-’ţi e ier
pe buzele lor, fiecare mulţumire, ce le veţi
decăm de a bea, vreme ca de o jumă pricinui, vor fi pentru ei plăceri dătătoare de ieftină ca zăharul, şi se tat sau nu-’i iertat? Greu
tate minută. poate folosi ca leac la inima ne-ai sângerat, ple
vieaţă. când aşa ne-aşteptat.
Iepele vor fi ţeselate regulat, fiind-că multe boale. Cafeaua şi Te-ai dus, te-ai dus şi
curăţenia pielei le este trebuitoare liniş- Cum îşi află paserile călătoare cuibul tea e mai bună cu ne-ai lăsat, ah ce păcat,
tei şi sănătăţii lor, ca şi fătului. miere decât cu zăhar. ah ce păcat! !...?
lor vechiu? Că paserile vin îndărăt la
- V ' rA. .Agr.) cuibul lor, s’a dovedit prin experienţe. Aşa la
X 6 Iunie 1893 Storei în Anglia a prins două Un învăţăcel Ferărie - Rotărie
Influenţa cultivării sfeclelor, asupra rândunele de casă şi le-a pus la picior câte de măcelar se primeşte In lucrătoarea sub-
recoltelor de grâu. Economistul Jrancez Iules un inel cu însemnare pe dînsul. La 20 Iunie numai decât în măce scrişilor să pregătesc
Benard arată, că în toate ţerile unde se cul 1894 s’au înturnat amândouă la cuib. S’a lăria subscrisului. în ce! mai scurt timp
tivă in mare sfeclele (napii) producerea grâu mai luat seama, că berzele când vin earâşi Să fie în vârstă dela şi în modul cel mai
lui la hectar a sporit. In 1893 mjlocia grâului la noi sboară şi fac roate la înălţime, un 15—17 ani, sănătos bun, ori-ce lucruri de
la hectar a fost de 16.4 hectolitre, dar’ în timp, apoi se îndreaptă la cuibul lor de şi voinic, • (24) ferărie şi rotărie. (95)
10 departamente, tocmai acele în cari se anul trecut, se aşează în el şi îşi arată bucu Condiţiile se stabi Facem apel la pu
cultivă în mare sfecle pentru zăhar sau pen ria clapanind cu ciocul. Când nu se întoarnă lesc prin bunăînţele- blicul nostru din loc şi
tru fabrici de spirt, producerea era de 20 însăşi psaerile bătrâne la cuib vin şi iau gere. jur, să ne cerceteze şi
hectol. până la 26.8. cuibul în stăpânire urmaşii. In 1736 a obser Nicolae Opincariu onoreze cu multe co
S’a constatat apoi că pe moşiile unde vat astronomuf Maupertuis un Cuib de şoimi măcelar, Orăştie. mande, asigurându-’l
se cultivă sfecle, producţia grâului s’a ridicat călători pe o colină în Finlanda. De atunci că vor fi mulţumiţi
dela 25 la jo şi 4.0 hectolitri Ia hectar! Tot şi până la 1855 în fiecare an clocea în ace Asigurări toţi cu lucrul nostru.
aşa e în Germania, Austria şi Ungaria. In laşi cuib o şoirnoaică de acestea. O fi fost în contra focului, cum ==. In drumul ţării. =
Rusia, în Belgia, Olanda, Italia, acelaşi lucru. tot aceea ori nişte urmaşe ale ei, nu să ştie, şi asupra vieţii, se mi Ilie Lădariu, ferar
Care se fie pricina? deoare-ce Maupertuis n’p fi prins şi însem jlocesc în cel mai re-^ şi Nic. Filimou, rotar.
Mai întâiu îngrăşămintele bogate ce se nat pe cea dela 1736. Dar’ având în vedere
dau sfeclelor; apoi multa săpătură care ni că dela 1736 până la 1855 sunt 119 ani,
« . . .
miceşte atâtea burueni vătămătoare. Frunzele e de crezut că era o urmaşă, fiica ori ne
de sfeclă îngropate ca îngrăşământ dau des poata chiar, K. Mdbius crede că paserile îşi
tul azot pentru recolta viitoare de grâu, află cuibul vechiu ajutându-se de vedere. In fabrica de conserve din Deva, face cu
sămănat după sfeclă, ba mai dau chiar acid adevăr o pasere, sburând la o înălţime de
noscut, că eumperă, pentru a pregăti
fosforic şi potasă. 100 de metri, vede o bucată de pământ
din ele felurite fabricate: afine (afune),
Un hectar de sfecle produce 30.000 de rotund cu o rază de 40 de kilometri, ear’
kgr. de frunze, cari dau pământului 60—70 dela 200 de metri, cea mai mare înălţime mure, coarne ,porumbele, curechiu (varză)
de kgr. de azot, 10—-20 kgr, de acid fosto- până la care se urcă paserile de obiceiu, şi tot felul de poame şi legume!
ric, 15—30 kgr. de potasă, 40—50 kgr. de vede de jur-împrejur un cerc cu raza de 54
var. de kilometri. Icoana pământului cu păduri, A se adresa la
Arăturile adânci cerute de sfecle au dealuri, ape, sate se întipăreşte foarte viu şi
(toi) „Transsyilvania",
mare înriucire asupra recoltelor următoare exact în creerii lor, şi dela înălţime deose
d e grâu, căci nu numai că sporesc adâncimea besc uşor locul de unde au plecat. ' fabrică de conserve în Deva.
