Page 1 - Bunul_Econom_1900_39
P. 1

Anul  I                                 Orăştie,  23  Sept.  v.  (6  Oct.  n.)  1900                               Nr.  39





       Bunul Econom








                   A B O N A M E N T E :         j|              O R G A N U L              j              I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fi);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  |j  „R euniunii  econom ice  în  O răştie"  ij  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  mode ra te .
               Pentru  R o m â n i a   .15  franci.       A pare  în fiecare  Sâm bătă            Abonamentele  si  inserţiunile. se plătesc  înainte.

                                                  negoţ  de  pildă.  «De  nu  ’mi-a  învăţa  i  ca  neam,  ca  biserică,  ca  tot,  cum  se
            Stăruiri greşite.                     carte,  îl  dau  la  boltă»...  Adecă la boltă  spală  un  praf  aşezat  de  volbura  vremi-

                                                  dăm  numai  ce  nu  e  bun  de  altceva.  lor  rele,  pe  trupul  şi  pe  faţa  bietului
            Am  întâlnit  zilele  astea  un  tiner   Apoi  aşa  va  fi  şi  «boltaşul».  Un  sfrîr-  i  drumar  pe  drumuri  grele!
      absolut  de  gimnasiu,  fiiu  din  părinţi   nariu  şi-un  vai  de  loc.  Noi  dimpotrivă    Dar’  de  vom  abate  şi  pe  cei  cari*
      ţărani,  cari  nu-’l  pot  sprigini  decât  cu   zicem;  daţi  la  prăvălie  băieţii  cei  mai  buni  fiind,  au  aplicare  spre  aceste  ca-
      foarte-foarte  puţin  la  şcoală.  Dar’  prin   ageri  de  minte,  căci  ei  au  se  ţină pept  !  riere,  —  slabă  nădejde  în  toate  pri-
      vrednicia  lui,  luat  la  „masa  studenţilor'*   şi  întrecere  cu  tovarăşi  negustori  cari  I  vintele!
      (în  Braşov),  dând  lecţii  şi  trăind  „cum   de  cari  mai  isteţi,  şi  copii  cu  cap  slab
      am  putut",  a  absolvat  gimnasiul  cu     nu  vor  face  lucru  mare.
      succes  eminent.                                 Tot  aşa  judecă  oamenii  noştri  în           A g r i c u l t u r a
           L’am  întrebat  ce  se  face  acum?    ce  priveşte  pe  tinerii  de  dat  la  teolo^
                                                                                                Calendar.   ( Octomvrie).
           —  Singur  nu  ştiu.  Mijloace  de-a  gie  ori  pedagogie,  ca  să  se  facă  preoţi
      sta  prin  oraşe  mari  la  universitate,  şi  învăţători.  Şi-apoi  ajungi  să  zici  că   Acasă.  Alege  de  prăsilă  cu  prilejul
                                                                                             culesului,  tulei  de  cucuruz  câl  mai  lungi  şi
      n’am,  stipendiu  n’am  căpetat.            «statul  preoţesc  e  şa  şi  şa».  Da,  dacă   groşi,  înzestraţi  peste  tot  cu  boabe  mari,
        *  —  Vezi  dle,  în  situaţia  de  azi,  cu   noi  nu  îndrumăm  în  el  elementele  cele   grele,  răscoapte;  lăsaţi  fiecărui  tuleu  3—4
                                                                                             foi,  cu  cari  apoi  îi  legaţi  pe  prăjini  sau  îi
      viitorul  ce  azi îl  au  preoţii, şi  în  starea   mai  îngrijite.   Deşi  aceea  o  recunoaş­  împletiţi  în  cununi  şi  pentru  o  desăvîrşită
      d-tale  materială,  eu  cred  că  mai  cu­  tem  cu  toţii,  că  ori-ce  mişcare,  cultu­  uscare  şi  bună  păstrare  îi  puneţi  în  locuri
      rând  şi  mai  bine  î-Ţi  ajungeai  norocul   rală,  economică,  naţională,  politică,  de   j  sventate  şi  bine  aerisate:  pe  sub  streşinele
                                                                                            j  caselor  ş.  a.  1.
      intrând  la  teologie.  Ai  spese  puţine,   ori-ce  natură,  nu  o  putem  duce  deloc   |   Culegeţi  şi  căraţi  cucuruzul  peste  zi
      poţi  căpăta  şi  un  mic  stipendiu.  Dar’   înainte,  de  n ’om  avea  spriginul  puter­ j  şi-’l  desfaceţi  de  foi  sara  şi  dimineaţa.  Foile
                                                                                             desfăcute  de  pe  tuleii  de  cucuruz  dau  un
      poate  nu-’Ţi  place  »popia«.              nic  al  preoţimii,  învSţătorimii.  Iată   bun  nutreţ  pentru  vite,  îndeosebi  pentru
                                                  străinii  înţeleg  aceasta,  şi  voesc  să  ne  vacile  cu  lapte,  de  aceea  cucuruzul  e bine  să
           —  Ba  mie,  drept  se-’ţi  spun,  îmi
                                                  lipsească  prin  mijloace  de  cumpărare,   se  culeagă  cu  foaia.
      place.  M’am  şi  gândit  mult  la  cariera                                                 Alegeţi  cucuruzul  necopt  şi-’l  întrebuin­
                                                  de  spriginul  puternic  al  acestei  clase
      asta,  şi  nu  ştiu  de  nu  voiu  ajunge  tot                                         ţaţi  pe  dată,  dându-’l  la  vite  şi  rîmători;
                                                  preţioase!  Şi  de  vor  fi  preoţii  noştri   dacă  aţi  avea  mult  astfel  de  cucuruz  şi  v’ar
      la  ea,  dar’  cutări  şi  cutări  (şi  spune                                          fi  cu  neputinţă  se-’l  uscaţi,  îl  puteţi  mura,
                                                 tot  «şa  şi  şa»,  să  ştiţi  că  răuvoitorii
      numele  unor  bărbaţi  de  mine  mult  sti­                                            păstrându-î  ca  nutreţ  pentru  vite  pe  timpul
                                                 noştri  îşi  vor ajunge scopul,  dar'' de vom   iernii.  Mâncând  mămăligă  sau malaiu  din  cu­
      maţi,  muncitori  în  câmpii  culturii  şi
                                                 ridica  nivelul  acestui  stat  preoţesc  şi   curuzul  necopt,  după  ce  acesta  s’a  încins  şi
      educaţiunii  naţionale),  m’au  desmentat                                              şi  stricat,  oamenii  se  bolnăvesc  de  Pellagra,
      mereu,  că  pe  la  noi  ar  fi  mare  lipsă   înveţâtoresc,  mişcarea  noastră  în  toate   o  boală  din  cele  mai  primejdioase;  chiar
                                                 privinţele  vom  putea-o  duce  întreit  măi  şi  animalele  capătă  deosebite boale,  mâncând
      de  un  advocat  român,  că  azi  sunt                                                 astfel  de  cucuruz.
                                                 cu  succes  înainte,  decât  altfel.
      numai  streini,  şi  că statul  preoţesc  e şa                                              Neavend coşere anume sau nu îndeajuns
                                                                                             pentru  păstrarea  cucuruzului,  puneţi-1  în
     şi  şa,  şi  m’au  înduplecat  se  merg  la      Uitaţi-yă  în  biserica  gr.-or.  din  pa­
                                                                                             straturi' cât de subţiri  pe  podurile  caselor  şi
     Pesta  şi  m’am  înscris  la  jură,  am  chel­  trie.  Un  singur  fiiu, genial  i-a dat D-zeu   ale  grajdurilor,  răscolindu-1  bărbăteşte  cel
     tuit  vre-o  60  fi.  adunaţi  dela  aceşti  în  veacul  ce  acum  moare,  pe' Marele   puţin  odată  în  fiecare  săptămână.
                                                                                                  Scoateţi  crumpenele  şi  napii  de  nutreţ
     binevoitori  ai  mei,  şi  după  înscriere  Şâguna,  care,  deşi  cap  luminat,  nu  s’a   pe  timp  uscat  şi,  înainte  de  ce  le-aţi  pune
     m’am  întors  acasă,  să  studiez  privat, că  dorit  altfel  de  «domn»,  decât  preot,  spre  păstrare  în  pivniţă  sau  în groapă, lăsaţi-
                                                                                             le  să  se  sbicească  în  şură  sau  alt  loc  adă­
      acolo  n’am  cu  ce  me  susţinea.         deşi  între  împregiurări  înmiit  mai triste.
                                                                                             postit.
           M’a  mişcat  şi  în  acelaşi  timp  su­  Şi  ce  a făcut  acest  singur  fiiu  genial al   Răscoliţi  cât  de  adeseori  şi  grăunţele
     părat  istoria  tinărului.  E  student  emi­  acestei  biserici  cu  biserica  sa ?  Din praf   de  grâu,  ş.  a.,  adunate  pentru  păstrarea
                                                                                             peste  iarnă.
     nent,  îi  place  preoţia,  şi  totuşi  oameni   şi  prăpădenie,  la  lumină  şi  strălucire  a   Pe  dată  ce  vă  îngădue  lucrările  mai
     binevoitori  lui  îl  desmântă  dela  ea,  în­  ridicat-o,  din  nimica,  la  comparativ  grabnice,  nu  uitaţi  a  vă  îngriji  şi  de  tăină
     tre  altele  şi  pe  cuvent  că  statul  preo­  foarte  mult!                          pentru  timpul  iernii.
                                                                                                  Trecerea  animalelor  dela  nutreţ  verde
     ţesc  e  şa  şi  şa,  şi — se  vede  —  potri­   Trimiteţi  în  statul  preoţesc  mii  de   la  de  cel  uscat  să  se  întâmple  cu  încetul;
                                                                                            trecerea  repede  poate  fi  primejdioasă.  Nutriţi
     vit  numai  pentru  tinerii  cari  la  alte ca­  capete  vii,  agere,  cu  studii  mai  înalte,   regulat  porcii  puşi  la  îngrăşat.
     riere  n’ar  face  ispravă!                 şi  nu  numai  biserica,  ci poporul  întreg,    Dacă  n’aţi  avea  îndestul  material  de
          Eată  o judecată, după  părerea noa­   neamul,  altfel  şi  înzecit  se  va  ridica,  şi   aşternut,  adunaţi  frunze  uscate.
     stră,  neiertat  de  greşită.  E  aceeaşi  pă­  toată  «sărăcia»  şi  ticăloşia  de  care  ne   In  grădină.  Culegeţi  poamele  fiind
                                                                                            sbicite  de  ploaie,  brumă  sau  rouă,  altfel
     rere  greşită,  care  o  avem  şi  faţă  de  plângem,  se  va  spăla de pe  faţa noastră  se  putrezsc.  Săpaţi  şi  gunoiţi  locul  menit
   1   2   3   4   5   6