Page 2 - Bunul_Econom_1900_39
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  ECONOM                                                 Nr.  39


       pentru  sâmânarea  < sîmburilor  de  poame,  şi  şi  prin  cele  doue  săpături,  locul,  de  pe  până  în  zece  zile  în  tulei, apoi  arându-
       sămenaţi-i  cât  mai neîntârziat.  Resădiţi  pădu­  care  se  ia  acum  cucuruzul,  este  bine  se  şi  semenându-se  oves  şi  îndată  tri­
       reţi  şi  altoi.  Săpaţi  în  jurul  tuturor  pomilor
       şi  începeţi  gunoirea  lor.                pregătit  pentru  cultura  trifoiului;  acest  foiu.  Dacă  aceasta  nu  s’ar  face  acum,
          .  Scoateţi  legumele  şi  le  aşezaţi  spre   loc  râmâne  de  obiceiu  şi  bine  îngrăşat  ar  trebui  negreşit  se  se  facă  de  cu
       păstrare;  ear’  straturile  le  săpaţi  din  nou,
       ca  pământul  să  degere  peste  iarnă.  Resădiţi   prin  gunoirea  făcută  pe  sama  cucu­  primăvară.  Până  trifoiul  îşi  împutereşte
       sălată.                                     ruzului.                                   rădăcinile,  ovesul  se face  bun  de  coasă
            Adunaţi  fără  preget  păpuşile  de  omide.
                                                        In  hotarul  multor  comune  şi  mai  sau  de  păscut.  Cosindu-se  sau  păscân-
            In  agri,  fenaţe  şi  vii.  Araţi  locurile   cu  samă  în  la acelora  din  apropierea  du-se  ovesul  trifoiul  începe  a  se  des-
       menite  a  fi  sâmenate  în  primăvară.  Gerul  le
       îmbunătăţeşte.  Trageţi  brezde  de  scurgere  în  muntelui,  unde  pământul  arător e puţin,  volta  cu  putere  şi  înafară, astfel,  că  ne
       locurile  cu  holde.                        îndată  după  culegerea  cucuruzului  se   dă  o  cositură  de  mare  preţ  şi  mai
            Nu  uitaţi  a  chibzui asupra  înpregiurării:
       unde  şi  cum  aţi  putea  semăna cu  mai  multă   face  în  acelaşi  loc  semenatul  grâului,  remâne  timp  pentru  semenarea  grâului
       nădejde  de  isbândă  trifoiu.  Pregătiţi  spre  fiindcă  hotarele  sunt  împărţite  nu  în   în  toamna  viitoare.
       acest  sfirşit  măcar  o  parte  din  pământul   trei,  ci  numai  în  două  părţi.  In  această   Din  nou  spunem,  că 4a  un  juger
       menit  a  rămânea  ogor.
            Grăpaţi  cruciş  şi  curmeziş  fenaţele,  întâmplare,  după  semenatul  grâului,  sunt  de  lipsă  4y2—6  kgr.  sămânţă,
       trifoiştile  şi  luţerniştele.  îngrăşaţi  fenaţele   poate  urma  şi  acela  al  trifoiului;  dacă  care  se îngroapă numai  11/2  cm. până în
       cu  gunoiu.  Faceţi  brezde  şi  şanţuri  de  scur­
       gere.                                      însă  nu  s’ar  face  acum,  sămănatul  tri­  2  cm.  în  pământ;  bun  serviciu  face
            Amânaţi  cât  numai  se  poate  culesul  foiului  se  poate  face primăvara  tare  de  spre  acest  sfirşit  o  grapă  uşoară  de
       viilor,  ca  se  dobândiţi  un  vin  cât mai  bun.
       La  cules  alegeţi  strugurii  barem  în  3  părţi,   timpuriu  şi  de  dorit  ar  fi  să  se  facă  lemn  sau  şi  numai  o  legătură  bună  de
       după-cum  adecă  unii  surit  răscopţi,  alţii  cât  mai  în  multe  locuri.           mărăcini,  ori  tăvălugul.
       copţi  ear’  alţii  putrezi  şi  acri.
                                                        Dar’  pe  urma  cucuruzului  în  cele                          R omul  S xmu
                                                   mai  multe  locuri  nu  se  mai  samănă
            SSmănaţi  trifoiu  în  cucuruzişti!    nimic,  ci  se  lasă  ogor,  fără  a  se  lua în
            In  nr.  34  al  „Bun.  Econ“.  am  în­  decurs  de  un  an aproape  nici  un  folos         V i i .e r .i t
       demnat  pe  iubiţii  cetitori  se  samene  Acesta  e  un  rău  mare  şi  nu  e  bine
                                                                                                             îndreptar
       trifoiu  în  holdele  de  toamnă.  De  astă-  să  rămână  neîndreptat.  Să  vedem  deci,
                                                                                                 pentru  manipularea  în  chip  raţional  a
       dată  le  atragem  luarea  aminte  asupra  ce  s’ar  putea  face ?
                                                                                                         mustului  şi  a  vinului.
       împregiurării  de  mare  însemnătate,  se        După  plantele  de  săpat,  cum  e
       samene  trifoiu  în  cucuruzişti.           cucuruzul,  dacă  locul  a  fost  şi  gunoit,   Instrucţiuni date  de  ministerul  reg.  u.  de agricultură.
            Este  ştiut,  că  la  noi  mai  pretutin-  pămentul  rămâne  desfundat,  curăţit  de               (Urmare).
       denea,  unde  isbuteşte  cucuruzul,  isbu-   burueni şi destul  de  bun, astfel  că trifoiul    A legerea  stru g u rilo r.
       tesc  şi  grâul  şi  orzul;  de  aceea  se  şi  reuşeşte sigur ; ear’ după el  spicoasele de j   In  vii  de  soiuri  mestecate  se  în­
       samenă  aceste  plante  în  un  anumit  toamnă  şi  primăvară  reuşesc  deopotrivă,  j  tâmplă  adeseori  că  un  soiu  e  copt  de
      rînd  unele  după  altele.  Ear’  unde  isbu-  Urmează că în cucuruziştele  cari  timp  de j  tot,  altul  e  necopt  şi  altul  e  deja  în­
       tesc  grâul  şi  orzul,  acolo  isbuteşte  şi  un  an se  lasă  ogor  sterp,  se  poate  să- j  florit,  dat  pe  putrijune.  E  lucru  foarte
       trifoiul.  In  urmare  cucuruziştile  noastre  mâna  fără  nici  o  teamă  trifoiu.  Anume:  firesc,  că  din atari  vii  se nu  putem  face
       mai  toate  dearîndul  ar  fi  potrivite  şi  se  va  urma,  că  acolo  unde  sunt  numai  un  vin  nesmintit  bun.
       pentru  trifoiu. Prin  aratul  de  primăvara  două  hotare,  păscendu-se  o  săptămână      Ca  şi  între  astfel  de  împregiurări

                   F O I Ţ A                      cepe  hora  în  sat,  când  o  se  mai  jucăm?  Nu   toată  viaţa:  la  gât  o  legătură  roşie  ca  sân­
                                                   mai  vine;  ce-o  fi  având?*              gele  iepurelui,  cu  capetele  fluturând- în  vânt.
                                                        Din  când  în  când  câte-o  fată  este  din   De  sub  pălărioara  lui,  pusă  cu  meşteşug  pe
                  CHIYU CORGODEL                   sat  şi  o  ia  rasna  spre  moară,  ca  nişte  po-   sprinceana  dreaptă,  se  lăsa  pe  frunte  colţul
                                                   târnichi  speriate  de  vânător.           .perului  lins.  Un  brâu  conabiu,  din  care  eşea
           Pe o pajişte verde  la marginea satului,  îm­  E  sărbătoare,  şi  fetele  şi  băeţandrii  se   un  flueraş  aib  şi  plecat  spre  dreapta,  despăr­
       prejurul  morii  de  vânt,  fetişcanele  şi  băeţan-   învaţă  se  joace  la  marginea  satului  —  la   ţea  un  mintean  nou  de  pantalonii  albaştri
       drii  se  sbenguesC.  Aci  vezi  pe  câte  unu  că   ■marne,  cum  zic  ei,  —  că  aşa-’i  datina:  fata   închişi;  mustaţa-i  rară,  pusă  cu  fusu,  îi  aco­
       sS  repede  la  una  şi-'i  dă  o  palmă,  aşa  în   când  se  prinde  în  hora  satului,  să  ştie,  că   perea  gura  largă  şi  buzele  groase;  ear’  faţa
       glumă;  aci  o  ia  de  gât,  o  ciupeşte,  apoi  se   de,  o  priveşte  o  lume  întreagă  şi  e  ruşine   lui  ciupită,  par’că  era  mâncată  de  molii;  dar’
       ia  după  ea  s’o  prindă,  că  s’a  ascuns  după   când  îndrugă  aşa  fără  rost....  le  uitai  pe  toate,  când  îi  priveai  legătura  şi
       moară  şi-i  face  în  necaz.                                                          mai  ales  ghetele  strălucitoare  cu  tocurile
                                                        Odată  se  opresc  cu  toţii  şi  pun  mânile
            —  Stăi,  stăi,  că puiu  eu  mâna  pe  tinel   la  sprîncene,  şi  se  face  o  tăcere  par’că  n’ar   înalte  şi  ascuţite.
       şi  dă în  dreapta,  dă în  stânga,  până o  prinde.                                        Drăcoasele  de  fete  se  întorceau  una  Ia
                                                   fi  nimeni  pe-acolo:  »uitc-l,  uite-l«  —  şi  nea   alta:  »uite  soro,  Corcodel,  ei  vezi?  se  nu
       Şi  celelalte  o  necăjesc:  »sîc,  sîc,  că  te-a   Chivu  vine  încet,  tacticos  —  sontîc,  şontîc!  j
       prins*.                                                                                mori?  Bată-te  se  te  bată!  De  aceea  o  fi  în­
                                                   Să-l  fi  vezut,  a  început  se  rîză  de  departe.   târziat,  mai  ştii,  dracu,  o  fi  pus  ochii  pe
            —  Da  ce,  soro,  să  te  pui  cu  nebunii..   Fetele  se  reped  spre  el,  dar’  de-odatâ  se
       Nu  vezi  că  i-a  eşit  sufletu  alergând!  E  ne­  opresc.  Toate  se  uită  la  el,  par’că  ar  fi  altă   vr’una  din  noii*
                                                                                                   —  Aidi,  aidi,  hora,  nea  Chivule,  hora
       bun,  când  o  ia  în  gât,  n’o  mai  scoţi  la  căpă-   aea:  mite  nea  Chivu,  bre,  bre,  da  bine  te-ai   a  nouă;  s'o  învăţăm  odată,  zi  nea  Chivulel
       tâiu  cu  el.                               gătit!  MS,  me,  ce  mândru,  par’c’ai  fi  un  gi-  i   —  Nu  cânt. azi,  sunt  necăjit,  nu  cânt!
            Şi  ear'  aleargă,  ţipă,  sar,  par’că  ar  fi   nere«;  da  nea  Chivu  înaintează  rîzend,  când   —  Da  ce  ai,  nea  Chivule?  nu-ţi  sunt
       nişte pui de barză,  care  se încearcă  se sboare.  la  una  când  la  alta,  şi  merge  tacticos,  şon­  toţi  boii  acasă,  n’ai  dormit  bine azi  noapte?..
            Pe  urmă...  odată  se  opresc  cu  toţii  şi-şi   tîc,  şontîc I   ‘             Auziţi  fetelor,  nu  vrea  se cânte.  Puneţi  mâna
       aruncă  ochii  spre  sat:  »nu  mai  vine,  nu  mai   Nici-odată  nu  se  gătise  nea  Chivu  ca   pe  el  se-1  întindem  niţel  la  maşină,  se-i  vie
       vine,  soro,  şi  e  târziu,  de-acum  încolo  se  în­  în  ziua  aceea;  sfi-1  fi  vezut,  nu-1  mai  uitai  chef  de  cântat.
   1   2   3   4   5   6   7