Page 3 - Bunul_Econom_1900_39
P. 3

Nr.  39                                       -    BUNUL     ECONOM      ________                                     Pag.  3

        se  câştigăm  un  vin  bun;  trebue se  ale­     La  pregătirea f vinului  roşu  nu  e  cari  boaba  de  strugure  să  încapă  să
        gem  strugurii,  lucru  cari  se  face  în  iertat  să  cruţăm  puţina  cheltuială  ce  o  cadă.  O  atare  ladă  o  poate  face,  pen­
        următorul  mod  mai  simplu  şi  mai  fără  avem  cu  alegerea  strugurilor,  alegerea  tru  preţ  mic,  ori-care  mâsar  şi  are
        cheltuială:  •                              să  o  facem  negreşit,  căci  materia  co­  însuşirea  de  preţ,  că  poate  fi  ţinută  în
             Punem  în  casa  de  stors  o  masă    lorată  a  strugurilor , putreziţi  este  deja  curat,  nu  să  rugineşte  ca  cea  de  drot.
        mai  mare  în  3  colţuri.                  în  descompunere,  şi  aceasta  strică  şi       Despoietoarea  cea  de  drot  să
                                                    materia  ce  dă  coloarea  din  strugurii  capătă  gata,  numai  la  aceea  trebue  să
             Marginile  mesei  vor  fi  încungiu-
                                                    buni.  E  ştiut  din  păţanie,  că  din  stru­  fim  băgători  de  samă,  că  drotul  să  fie
        rate  cu  o  dungă  (părcan),  înalte  de  25
                                                    guri  negri  daţi  pe  putrejune,  nu  va  cositorit,  căci altfel  drotul  de  fer să cam
        cm.,  ear’  colţurile  se-’i  fie  rătezate
                                                    ieşi  vin  roşu  cu  faţă  curată  nici-odată,  topeşte  in  acreala  mustului  şi  vinul  va
        dând lăturici ca de 30 cm.  lungi,  formând
                                                    şi  numai  cu  trudă  grea  de  limpezire  fi  negrit.
        3  deschizături  (guri)  în  cele  3  colţuri
                                                    putem  reda  vinului  faţa  şi-’l  putem         In  scopul  desfacerii  boabelor,  tre­
        ale  mesei.  Sub  fiecare  deschizătură  a
                                                    face  bun.                                  bue  să  descărcăm  strugurii  negri,  cei
        colţului să stee o bute pentru  spriginirea
                                                                                                îndeplin  copţi  din  botă  de-adreptul  pe
        strugurilor  ce-’i  vom  alege.                       Culegerea  boabelor.
                                                                                                despoietoare,  care  să  aşează  pe  două
             Strugurii  culeşi  de-a  valma  din         La  strugurii  albi  nu  să obicînueşte   laţuri  mai  tari  de-asupra  buţii,  şi  stru­
        viie,  îi  vărsăm  cu  botele  pe  această  decât  la  câteva  soiuri,  ca  boabele  să   gurii  atâta  îi  mişcăm  în  sus  şi  în  jos,
        masă,  ear’  trei  lucrători  stând  la  cele  fie  culese  (despoiate)  de  pe  ciorchini,   până  le-au  căzut  boabele  în  bute.  Boa­
        3  colţuri  ale  mesei  vor  alege  strugurii  —  la  facerea  vinului  roşu  însă,  e  de   bele  desfăcute  astfel  de  pe  cotoare,
        în  3  părţi.  Unul  alege  numai  strugurii  lipsă  această  despoiare  a  boabelor  de   vor  fi  puse  şi  ele  în  saci şi aşa  stoarse,
        necopţi  şi-’i  bagă  în  butea  dela  colţul  pe  cotoare,  dacă  e  ca  să  dobândim   sau  măcinate  în  zdrobitorul  de  struguri
        Iui,  altul  pe  cei  copţi,  punendu-’i  în  un  vin  de  calitate  bună,  corăspunzător   cum  s’a  descris  mai  sus.
        butea  sa,  şi  al  treilea  pe  cei  înfloriţi  gustului  de  azi,  şi  mai  puţin  acriu.
                                                                                                                 (Va  urma.)
        şi  putreziţi  în  a  sa.  Strugurii  astfel     Pentru  desfacerea  boabeler  de  pe
        aleşi  îi  zdrobim  deosebit  şi-’i  stoarcem   cotoarele  de  struguri  s’au  fabricat              S t u p ă r i t
        deosebit.                                   pân’acuma  mai  multe  feluri  de  instru­
             In  chipul  acesta  dobândim  trei  mente,  dar’  la  toată  întâmplarea  cea       Calendar.  (Octomvrie)■
        feluri  de  vin:  un  vin  de  întâiul  rang  mai  ieftină  şi  mai  nimerită  e  despoe-    In  stupină.  Rătezaţi  cam  de  o
                                                                                               palmă  fagurii din eoşniţele  de  nuiele,
        pentru  friptură,  un  vin  de  masă  niţel  toarea  făcută  în  formă  de  ladă  din  la­
                                                                                               ce  sunt  pline  până  la  poliţă.  Lasă
        cam  acriu,  ear’  din  cei  înfloriţi,  după  ţuri  subţiri,  sau  grătariul  făcut  din   urdinişele  neîntrerupt  deschise,  ca
                                                                                               albinele  să  sboare  în  zilele frumoase.
        o  curăţire  a  mucegaiului,  tot  putem  drot  alb.
                                                                                               Dacă  n’ai  fi  strimtaţ  urdinişeţe  şi
        dobândi  un  vin  de-aşa.                        Despoitorul  de  lemn  e  o  ladă  de  n’ai  fi  lipit  eoşniţele  de-arîndul,  şi
             Putem  folosi  pentru  alegere  şi  o  lemn  scundă  în  păreţi,  în  patru  colţuri,   mai  cu samă de jur-împrejur unde să
                                                                                               ating  cu  poliţa  stupinei,  să  nu  mai
        masă  numai  cu  2  capete,  dacă  alegem  de  1 '/a  metru  lungă  şi  80  cm.  lată,   amâni  acum.  Imblojiţi  eoşniţele  cât
        strugurii  numai  în  două  părţi,  în  buni  al  cărei  fund  să  fie  alcătuit  din  laţuri   de  timpuriu  cu  haine  mai  slabe,  cu
                                                                                               sucituri  de  paie,  sau  măcar  aşezaţi
        şi  răi.  (Vom  pune  atunci  pe  cei  ne­  subţiri  în  aşa  chip,  că  la  încrucişarea   câte  o  coşniţă goală (de nuiele) peste
        copţi  cu  cei  putreziţi  la  un  loc).    laţurilor  să  remână  deschizături,  prin  fiecare  coşniţă  cu  albine.  Chiar  şi


             Şi  drăcoasele  se  reped  la  el.     aşa,  bine  că  n’a  dat  D-zeu  să  mă  schilodesc   —  Serba,  neâ  Chivule,  Serba!
                                                    mai  răul*                                      Nea  Chivu  îşi  scoate  flueru  din  brâu
             —  Staţi,  cânt,  staţi!
                                                         Şi  când  îl  întreba  cineva:  »da  cum  ai   şi-i  zice.  Fetele  şi  băeţii  se  fac  roată  împre­
             Nea  Chivu  era  flăcău  bătrân,  ei,  ăi  de
                                                   învăţat  să cânţi  cu  flueru,  nea Chivule?*  Răs­  jurul lui,  da  George  a lui  Dinu  îi  dă cu gura :
        sama  lui  aveau  copii  de  opt  zece,  ani,  da  el
                                                    pundea  liniştit:                                Şi la dreapta,  măi!.j.  una,  două,  trei!
        n’a  avut  noroc  să  se  însoare,  nu  ştia  nici  el,                                      Şi  la  stânga măi!...  una,  două, trei!...
                                                         ----Ei,  asta  a  fost  mai  uşor,  începusem
        de  ce  n’a  avut  lipiciu,  că  de,  slavă  Domnu­
                                                   să  mă  duc  şi eu  ta  marne,  da  băeţii  mă  luau   —  Alta 1  Zi  alta,  nea  Chivule.
        lui,  tocmai  urit  nu  e,  sărac  nu  e,  iacă  neno­
                                                   la  goană  şi  feu  mă  ascundeam  în  câte  un   —  Măi  băeţi,  eu  zic  s’o  lăsăm.  Ce
        rocul  a  căzut  pe  el.  Era  mic,  un  copil,  ca
                                                   şanţ  şi ascultam  la ei.  Ce,  eram mic pe-atunci,   dracu,  numai  voi  să  jucaţi?  Sunt  lăutaru
        toţii  copiii,  s’a  dus  şi  el  să  fure  prune  dela
                                                   se  luau  de  mână  băeţii  şi  fetele  şi unu  cânta   vostru?
        o  afurisită  de  babă,  şi  ceasu  reu,  când  e  se   din  gură  şi  jucau  cu  toţii.  Da  ştiam  şi  eu   —  Aşa,  nea Chivule?  bine,  să ţii  minte,
        se  întâmple  omului,  se  întâmplă,  că  aşa  vrea
                                                   să  cânt  din  gură,  când  mă  duceam  Ia  horă  aveam  de  gând  să-ţi  ghicesc,  după-ce  s’o
        D-zeu.  S’a  suit  în  pom,  a  cules  câteva  prune,
                                                   în  sat,  băgăm  de  seamă  cum  cântau  lăutarii   strica  hora,  da  acuma  nu-ţi  mai  ghicesc!
        s’a  mutat  pe  altă  cracă,  pe  urmă  pe  una
                                                   şi  cântam  în  gând  după  ei,  pe  urmă  flue-   Aidi,  nea  Chivule,  zi  hora,  zi  nea  Chivule I
        mai  subţire  şi  mai  în  vîrf  şi  poate  pîrdalni-
                                                   ram  şi,  când  mă  duceam  acasă,  nu  mai  îmi   Si  nea  Chivu  n’are  ce  să  facă.  Stanca
                                                                                                      .  -
                                                                                                     »
        cele  de  prune  din  sîn  au  atârnat  greu,  ori   tăcea  gura.  Intr’o  zi  ne-am  dus  la  tîrg  şi   lui  Rădilă  are  ochi  căprii  şi  când  se  roagă
       el  s’a  isbit  de  vre-o  ramură,  că  tocmai  când   m’am  rugat  de  tata  de  mi-a  cumpărat  un   ea,  el  par’câ  nici  nu  poate  s’o  privească  în
       se  gătea  să  se  dea  jos,  iacă-tă  baba,  şi  cum
                                                   fluer.  Atunci  a  mers  mai  lesne,  cum  auzeam   faţă,  da nu  poate să  zică  nici:  >nu mai  cânt*,
        şi-o  fi  perdut  cumpătu,  cum  s’o  fi  întâmplat,   un  cântec  nou,  mă  duceam  fuga  acasă  şi-l  par’că-i  încleştează  D-zeu  gura.
       nici  el  nu  ştie,  s’a  rupt  craca  şi  a  căzut  toc­
                                                   încercam >şi  eu,  şi,  până  nu-1  cântam  bine  de   —  Iacă  o  cânt  şi  pe  asta,  da  să  ştiţi
       mai  din  vîrlu  pomului,  şi  atâta  i-a  fost..  De-   tot,  nu-1  lăsam-  Intr’un  an,  doi,  am  învăţat  că  e  cea  din  urmă.  Şi  nea  Chivu  ridică  fru­
       atunci  a  rămas  cu  un  picior  mai  scurt.  toate  cântecele  din  sat  şi  într’o  zi  m’am  ru­  mos  flueru  la  gută,  îşi  potriveşte  degetele
             Şi  de  câte-ori  povesteşte  nea  Chivu  de  gat  de  un  băiat  să  mă  ia  şi  pe  mine  la   pe  găuri,  se  înţepeneşte  în  picioare,  şe  uită
       ce-a  rămas  şchiop,  i-se  umple  ochii  de  la-   mame,  şi  dacă  le-am  cântat  din  fluer,  m’au   în  toate  părţile  şi  începe.  Fetele  şi  flăcăii
       crămi,  da  pe  urmă  tot  el  începe  să  rîdă:   primit  şi  pe  mine  şi  de-atunci  am  cântat   se  iau  de  mână  şi  tropăe  după  fluer,  da
       »da  ce,  asta  nu-i  nimic,  par’că  numai eu sunt  mereu....                          George  îi  dă  mereu  cu  gura:   '
   1   2   3   4   5   6   7   8