Page 4 - Bunul_Econom_1900_39
P. 4

Pag.  4                                             BU NU L  E C O N O M                                              Nr.  39

       numai  aşa albinele iernează mai  bine,     loan  I.  Heljiu,  Nicolae  Albu,  loan  Câmpean  Octomvrie  şi  ţine  până  în  ajunul  în­
       ca  dacă  coşniţa  ar  fi  cu totul  desco­  şi  Nicolae  Presăcan.
       perită.  Presăraţi  cenuşe  împrejurul           La  exposiţie  vor  fi  admise  vitele  locui­  gheţului .
       coşniţelor de  nuiele.                                                                       In  pământurile  calde,  uscăcioase
                                                   torilor  din  următoarele  comune  aparţinătoare
            Scoateţi  fagurii  din  despărţă­                                                  şi  adăpostite,  pomii  se  vor  sădi  în­
       mântul  de miere al coşniţelor mobile,      cercului  pretorial  al  Mercurei:  Mercurea,   totdeauna  de  cu  toamnă.  Sădirea  de
       şi  întocmiţi  pentru  iernat  fagurii  din   Poiana,  Rod,  Dobârca,  Apoldul-de-sus  şi  de
       despărţământul  de  clocit.  Grijiţi,  ca   jos,  Ludoş,  Gârbova,  Reciu  şi  Cărpeniş.  cu  toamnă  e  folositoare  în  multe  pri­
       îndată  sub  poliţa  coşmţei  se  fie  fa­       Pentru  compunerea  juriului  s’au  propus  vinţe,  şi  anume:  apa  de  ploae  şi  de
       guri  cu  miere  astupată.  Despărţă­       din  Mercurea  5  persoane,  din  Apoldul-de-sus
       mântul  de  miere  umpleţi-’l  cu  paie                                                zăpadă  face  de  se  umple  cu  ţerînă  lo­
       curate,  bine  uscate  sau  cu  făşii  ră­  3  persoane,  din  Ludoş  3  persoane  etc.  etc.  cul gol de printre  rădăcini;  atât  toamna
       mase  din  oblitul  scândurilor.                 Comitetul  arangiator  local,  ce  este  a  se   cât  şi  primăvara  de  timpuriu  se  ivesc
            Adunaţi  de  pe  câmp  un  fel  de     întregi  ulterior  cu  câte  2—3  fruntaşi  din
       scăieţi  aproape  întocmai  ca  porcii      fiecare  comună  admisă,  â  luat  angajamentul   nenumărate  rădăcini  firoase,  cari  mijlo­
       de  turbare,  şi  puneţi-i  împrejurul      de  a  lucra  din  răsputeri,  ca  exposiţia  din  cesc  prinderea  şi  nutrirea  pomului;  ge­
       coşniţelor.  In  aceşti  scăieţi  şoarecii   Mercurea  să  nu  rămână  întru  nimic  îndărătul  rul  înfenează  pământul  de pe  deasupra,
       se  înţeapă  şi  ei  se  feresc  de coşniţe.
                                                   celor  anterioare  arangiate  de  harnica  noastră   înlesnind  nutrirea  pomului;  cu  prilejul
                                                   Reuniune  economică.                       sâditului,  rădăcinile  nu  sunt  expuse
                                                                                Un  econom.
       Dela  Reuniunea  rom.  de agricul­                                                     atât  de  tare  uscăciunii  ca  primăvara,
             tură  din  corn.  Sibiiului.               Rugare  cătră  membri  Reun.  rom.  de  ear’  economul  are  timp  mai  mult  pen­
                                                   agricultră  din  comit.  Sibiiului.  D-nii  Dem.  tru  săvîrşirea  acestui  lucru.
                                                   Comşa,  preşedinte  al  „Reuniunii  rom.  agr.   In  pământurile reci, cleioase, umede
          E x p o siţie   de  vite  în   M ercurea.
                                                   din  corn.  Sibiiului'1  şi  Victor  Tordăşian  se­  şi expuse  îngheţului până  la  mare adân­
            In  conformitate  cu  programul  de lucru,   cretar,  adresează  cătră  membri  acelei  Reu­  cime,  şi  unde  de  regulă  bat  vânturi
       stabilit  de  comitetul  central  al  „Reuniunii  niuni  rugarea,  să  binevoiească  a-’şi  plăti
       romane  de  agricultură  din  comitatul  Sibiiuu,   taxele  pe  anul  de  faţă,  şi  fac  apel  cătră   aspre,  săditul  se  amână  până  în  pri­
       pentru  arangiarea  exposiţiei  de  vite  împreu­  membri  să-’şi  plătească acele  taxe  cu  atât  măvară.  Dar’'şi  în  aceste  împrejurări
       nată  cu  distribuire  de  premii  în  bani,  pentru   mai  vârtos,  că  Reuniunea  să  susţine  aproape  lucrarea  pământului  şi  peste  tot  pregă­
       a.  c.  s’a  ales  opidul  nostru  Mercurea.  In   numai  din  venitul  acelor  taxe  şi  din  acelea   tirea  lui  pentru  sădirea  pomilor se  face
       acest  respect  părintele  prOtopresbiter  dl loan  face  tot:  împarte  felurite  seminţe  gratuite,   de  cu  toamnă  sau  cel  puţin  iarna.  In­
       Droc,  însărcinat  din  partea  comitetului  cen­  câte  un  exemplar  două  de  viţele  de  soiu
                                                                                              tre  aceste  lucrări  se  numără:  rigolarea,
       tral  al  Reuniunii  noastre  agricole  cu  organi-  nobil,  oi,  berbeci,  de  .prăsită,  şi  alte  lucruri
                                                                                              facerea  găurilor,  gunoirea,  ş.  a.
       sarea  afacerilor  ţinătoare  de  exposiţie,  a con­  spre  binele  poporului  econom.
       vocat  pe  8/21  Septemvrie  c.  o  conferenţă  a   Pentru  mai  uşoară  încassare,  chitanţele
       fruntaşilor  economi  şi  inteligenţi  din  loc  şi   de  membri  sunt depus.e la  pretorii  din  Şibiiu,
       comunele  vecine,  cărora  supunând  afacerea,   Sălişte,  Mercurea,  Sebeş şi Nocrichiu,  şi mem­  Ceroaţi-ve  odată  norocul!
       au  luat  următoarele  hotârîri:           brii  sunt  rugaţi  a  le  scoate  când  li  se  vor
            Exposiţia  să  se  ţină  la  4  Noemvrie  n.   presenta.                                                 Sibiiti,  Oct.  ipoo.
       c.  pe  locul  numit  »tîrgul  de  vite»  sau  la  cas                                      Sfătuind  pe  iubiţii  noştri  cetitori  să-’şi
      de  timp  nefavorabil  sub  şoprul  dela ospătăria        P                             cerce  odată  norocul,  nu  avem  de  gând  să-'i
       >La  pomul  verde*.  Pentru  pregătirea  tuturor           O M Ă   R I T               trimitem  la  cutare  păscâlitor,  de  cari,  de
      lucrurilor  s’a  constituit  un  comitet  aranjator                                     altfel,  se  află  în  toate  părţile.
                                                               Sădirea  pomilor.
       local,  consistător  din  domnii:  I.  Droc,  proto­                                        Nu!  La  cercarea  norocului  pe  calea
       presbiter,  totodată  president;  Nicolae  Simu-   Atât  pădureţii  cât  şi  altoii  pot  fi   aceasta  nu  sfătuim  pe  nimenea.  Dim  po_
      lescu,  înv., totodată secretar; George Muntean,  strămutaţi  toamna  sau  primăvara.  Stră­  trivâ.
      Daniil  Stroia,  loan  Nicoară,  loan  Dăian,  mutarea  de  cu  toamnă  se  începe  din      Şi  dacă  totuşi  zicem  „cerc a ţ i - o d a t ă


                Sus,  sus,  sus  şi  alta  ’n  loc   mititeluţe  şi  pe  de-asupra  petele  alea  negrile,   —  Ei,  cum  Stanco,  gărgăriţele  nu  mint
                Zi  eu  foc 1                     le  vezi?  nu-i  aşa  că  sunt  multe  de  tot?  nici-odată ?
                Foaie  verde  de  cicoară,                                                         —  Nu,  zău;  uite,  încotro  sboară  ele,  e
                Zi  me!„,                              In  vremea  asta  nea  Chivu  ar  fi  putut   ştiut,  par’că  e  voia  lui  D-zeu.
                De-aş  mai  trăi  pan’  la  vară,   spune  petele  din  ochii  Stancăi,  pe  care  le
                Zi  mei...                        vedea  mai  bine  decât  pe  ale  gărgăriţei.    —-  Ce  rău  îmi  pare,  făcu  Ilinca,  cine  o
                                                                                              să  ne  mai  cânte?
                                                       —  Petele  astea  sunt  satele,  în  care
                Ţine-aci!  sus  me!                                                                —  Lasă,  par’că  însurat  nu  viu  eu,  viu
                                                  poate  să se  însoare  un  flăcău,  după-cum  vrea
                                                  gărgăriţa,  să  vezi!                       zău!  să  nu  vă  fie  de  aea.  Am  să  vă  cânt
           S’a  stricat  hora.  Stanca-1  ia  de  mână   Stanca  aşază  gărgăriţa  pe  dosul  palmei   atunci  mai  bine.
      pe  nea  Chivu.                             şi  începe:                                      —  Ii  mai  tragem  una  băeţi ?  Ai  încă
                                                                                              una,  c’o se  înceapă  hora în  sat.  Zi  ţigăneasca,
           —  Ia  vino  ’ncoa  să-ţi  ghicesc  norocul.        «Gărgăriţă,                    nea  Chivule.
      Şi  nea  ChivU  tremură,  par’c’ar  fi  bolnav  de       Mărgărită
      friguri,  şi  merge  ca  un  copil.                      Incotro-’i  sbura,                  Da  nea  Chivu,  era  aşa  de  vesel,  că  nu
                                                               Inţr’acolo  m’oi  însura».     ştia  ce  face.  Rămăsese  de  lemn,  cu  ochii
           —  Aidi,  aidi.  Uite,  vezi ?  am  prins  o                                       spre  locul  unde  sburase  gărgăriţa.  O  fi  min­
      gărgăriţă.  Stanca se  pune  jos pe  iarbă.  Toate   Şi  zice  aşa de  3-ori,  şi gărgăriţa  sboară,   ţit?  Cine  se  fie  de-aici  din  sat?  Ce  bine  ar
      fetele  şi  flăcăii  se  fac  roată  împrejurul  ei.  Şi   ear’  fetele  şi  băefii  bat  din  palme.
                                                                                              fi  să  isprăvească  şi  el  odată  viaţa  asta,  să
      ea,  ca  o  ţigancă  cu  ghiOcu  începe:         —  Ei  vedeţi,  spre  satu  nost,  de-aici  o   scape  de  glumele  copiilor.  Om în  toată  firea,
           —  Uită-te  bine  la  gărgăriţă,  nea  Chi-   să  iei  fata,  aici  o  să  te  însori.  Să  ştii  că  ea   se  potriveşte  el  cu  copiii?
      vule.  Stanca  o  ia  în  vîrful  degetelor  şi  i-o   nu  minte.  Aşa  s’a  întâmplat  şi  cu  Mitu  al   —  Da  ia  lasă  odată  gândurile,  nea
      arată.                                      Voicăi  şi  cu Radu  al Neagâi.  Eu  le-am ghîcit.
                                                                                              Chivule,  ce  dracu,  te-a  prostit  o  gărgăriţă?
           —  Na,  aci  e  gura;  uită-te  picioruşele   Nea  Chivu  doar’  atâta  a  făcut:  Zi  ţigăneasca  aea!
      ce  mici  sunt,  ce  subţirele.  Are aripioare  mici,  —  De  una-i  bine,  că  o  să  fie  din  sat.  A  zis-o  nea  Chivu,  da  niei-odată  n’a
   1   2   3   4   5   6   7   8