Page 5 - Bunul_Econom_1900_39
P. 5

Nr.  39                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  5

      noroculN  —  o  facem  din  două  pricini  şi    Locul  pentru  facerea  acestei  case  este  fără  de  adus  (din  care  preţ  sa  îngă­
      ■ folositoare,  şi  bune,  şi  lăudate.     şi  cumpărat,  şi  o  parte  mai  mică  din  banii  duit  Reuniunii  noastre  20%  şi  se  va
           Intâiu,  pentru-că  prin  cercarea  norocu­  trebuincioşi  pentru  zidirea  ei  s’au  adunat.  lăsa  şi  altor  membri  ai  ei cari  vor pro­
      lui,  de  care  voim  să  vă  vorbim,  ajutaţi,   Partea  cea  mai  mare  însă  a  sumei  trebuin­  cura  prin  Reuniune).
      ■poate  o  singură  dată  în  vieaţă,  şi  numai  cu   cioase  este  de  a  se  aduna  acum  cu  prilejul   Membrii  noştri  economi  din  loc ca
      o  sumă  neînsemnată,  un  lucru  din  cete  mat   acestei  loterii  —  şi  de  aici  înainte,  pe  şi  din  comunele  vecine,  pot  folosi  ma­
      •bune pentru  neamul  nostru  românesc.  A doua,   viitor.                              şina  pe  lângă  o  taxă  mică  la  zi,  şi  fo-
      ,pentru-câ  cu  acest  mic  ajutor,  unul  şi  altul   Ţinta  este  frumoasă  şi  vrednică  de  losindu-o  îi  vor  vedea  foloasele  şi  sun­
      va  avea  putinţa  si  câştige   lucruri  de   spriginul  tuturor Românilor.  De  aceea  îndem­ tem  siguri  că  în  viitor  nu-’şi  vor  mai
      mare  preţ.                                 năm  pe  cetitorii  acestei  foi  să  trimită  fără  sămăna  grâul  decât  cu  maşina!
           Iată  de  ce  adecă  e  vorba:  La  20  Oc.   amânare  câte  o  coroană  sau  cine  poate  mai   Asemenea  se  dă în  folosinţă grapa
      tomvrie  anul  de  ţaţă,  adecă  abia  peste  2   multe,  Ia:  B iro u l  A so c ia ţiu n ii  în   S i­  de  lanţ  şi  ghilăul  de fenaţe, pentru gră-
      săptămâni,  ,să  vor  trage  la  sorţi  în  Sibiiu   b iiu ,  (N ayy-Szeben)  strada  Morii  Nr.  8,  pare  şi  ghiluire  acum  în  toamnă,  după
      '219  câştiguri,  şi  anume:                şi  vor  primi  îndată  de  fiecare  coroană  câte   gătatul  cu  celalalt  lucru  de  câmp.
        1  câştig  în  preţ  de   10  mii  coroane,  un  Los  al  loteriei  Casei  Naţionale.  Ca  se
        1   „                 3                   nu  se-facă  greşeli,  trebue  scris  acurat  nu­  Un  fa p t  caracteristic.  Comanda
        2  câş    1000  cor.=  2                  mele  trimiţătorului,  al  comunei  din  care  e   divisei  de  honvezi  din  Cluj  trimisese  Reuniu­
        5         500  „  =   2     500           şi  posta  din  urmă  (aceasta  şi  ungureşte).  nii  noastre  economice  o  publicaţiune  pe
       10  „       200  „  =  2   „                    După  tragerea  loteriei  în  20  Octomvrie   care  Reuniunea  să  o  facă  cunoscută  în  cer­
       10  „       100  „     1  miie             se  vor  publica  în  toate  gazetele  numerii   curile  sale,  că  adecă  la  8  Octomvrie  va  fi  în
       20  ,,       75  „  =   1    500           losurilor  cari  au  câştigat,  prin  urmare  şi  în   Sibiiu  licitaţie  pentru  liferarea  de  pâne  şi
       "20  „      50  „  =   1                   foaia  aceasta,  ca  cei  norocoşi  să-’şi  poată  oves  pentru  honvezimea  ardeleană  pe  un  an
       50  „        20  „  =  1                   ridica  fără  amânare  câştigurile.        de  zile.
      100  „        10  „   • 1                        Rugăm  totodată  se  îndemnaţi  şi  pe     Ear’  acum  după  2  săptămâni  aceeaşi

      în  total  2IQ  câştiguri  în  preţ  de  25  mii  i   alţii  a  cumpăra  bilete  dela  loteria  din  vorbă.  comandă  honvezească  trimite  Reuniunii noas­
      1coroane.                                                                              tre  o  înştinţare  nouă,  cu  rugarea  ca  să  o
                                                                  P r ie tin u l  Sătenilor.
           Acum  cel-ce  cumpără  fără  amânare,                                             facă  cunoscută  în  cercurile  sale,  că  anume,
      ;fie  şi  numai  un  los,  adecă  un  bilet  de  lote­                                 licitaţia  aceea  nu  să  va  ţinea  în  ziua  pusă
      rie,  ce  costă  1  coroană,  i-se  dă  putinţa  să                                    întâi,  ci  să  amână  pe  ziua  de  10  Octonvrie
      câştige  scumpeturi  în  preţuri  mari.          Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l   şi  asta  pentru  cuvânt  că  8  Octomvrie  n.
           Ear’  la  întâmplare,  că  cutăruia  nu  i-ar’                                    este  sărbătoare  jidovească  („Sucot  1.“)'  şi 9
     ■suride  „norocul11,  poate avea  fără  îndoială  o   Maşină  de  semenat  grâu.        Octomvrie  asemenea  („Sucot  II.1'),  şi  de
      frumoasă  mângâiere,  că  cu  coroana  dată   „Reuniunea  economică  dela  Orăştie11,   aceea  licitaţia  să  amână  pe  10  Octomvrie  n.l
      ajută  îndeplinirea  unui  lucru  măreţ  şi  folo­  tinzend  a  arăta  economilor noştri  calea   E  clasică  această  amânare  a  generalu­
      sitor,  menit  se fie  mărturiet ^ vretnilor  viitoare  pe  care  pot  ajunge  la  mai  frumoase   lui  honvezesc  Palkovics,  şi  noi  o  aducem  la
      despre  vrednicia  şi  iubirea  de  jertfire  a  Ro­  roade  cu  economia  lor,  după-ce  în  cunoştinţă  mai  mult  ca nin  curiosum  şi  un
      mânilor  de  azi.                          toamnă  şi-a  procurat  o  grapă  de  lanţ  semn  al  vremilor!  Dar’ în  acelaşi  timp ca  un
           Să  ştie  doar’  că  este  pusă  la  cale  fa­  pentru  fenaţe  şi  un  ghilău  de  oblit  fe-  lucru,  din  care  noi  am  putea  scoate  zeci  de
     cerea  unei  Case  Naţionale  a  tuturor Români­  n aţele,  —  acum  de  o  septemână  şi-a  învăţături,  cum  să  ne  ţinem  şi noi  sărbătorile
      lor,  o  casă  care  aşa  cum  e  plănuită  aproape  adus  şi  o  maşină  de  sămănat  grâu, de  şi  să  facem  şi  pe  alţii  să  le  ţină,  şi  că  ce
     toate  naţiile  o  au,  numai  nouă  ne  lipseşte.  care  în  Orăştie  abia  mai  are  una  to­  însemnează  a  fi  stăpân  d.  e.  pe  negoţ,  cum
           In  această  casă  se  vor  păstra  toate  vărăşia  agricolă  săsască,  dar’  de  care  Evreii  sunt,  prin  marea  lor  sîrguinţă.
      obiectele  sau  lucrurile  de  însemnătate,  ce  Românii  noştri  n’au  avut  de  unde  fo­
     mi-au  rămas  dela  înaintaşii  noştri,  şi  cari  le  losi.  Maşina  e  din  fabrica  vieneză  de   Tergul  de  vite  ţinut  la  Orăştie înaintea
     Trom  lăsa  noi  şi  urmaşii  noştri  pe  sama  bun  renume  Hofther  şi  Schrantz  (de-  celui  slobod  (de  Joi  în  4  Oct.)  a  fost  bine
      viitorimii.                                positul  din  Pesta),  costă  450  coroane  cercetat  şi de vânzători  dar’ şi de cumpărători.


      cântat  aşa  rău  ca  atunci;  par’că-i  lua  D-zeu   de  ce  te-i  fi  supărat?  Uite  zău,  gărgăriţa   Foae  verde  trei  lămâi,
      minţile,  îi  amorţea  degetele,  că  nu  putea  să   spune  în  totdeauna  drept....  Şi  pe  urmă  să-ţi   Du-te  dor  unde  te  mâi:
      le  pue  şi  să  le  ridice  repede  de  pe  găurile   mai  spun  una:  le  eşti  drag  fetelor,  care  es   La  neică  sub  căpătâi,
     fluerului.                                  la  marne:  ce  s’ar  face  ele  fără  d-ta?  Lasă,   Când  s’o’ntoarce  să-’l  glodească,
                                                 D-zeu  are  grije  de  toţi....   (Va  urma).         La  mine  se  se  gândească.
           Odată  se  rupe  hora.  Fetele  şi  flăcăii  o
      iau  la  fugă  spre  sat,  ca  un  cârd  de  ciori,                                              Şi  de  fai  găsi  călare,
                                                                                                       Să-’i  spui;că  sunt  fată  mare;
      când  e aproape  se vină  o  furtună.             CÂNTECE  DIN  OLTENIA
                                                                                                       De  l’ai  găsi  adormit,
           Nea  Chivu  rămâne  in  urmă,  merge  în­
                                                           Foae  verde  peliniţă,                      Să-’i  spui  că  m’am  logodit;
      cet  cu  gândurile  împrăştiate.  Nimeni  nu  se
                                                            Cuculeţ  de  poeniţă,                      De  l’ai  găsi  bând  la  masă,
     ■gândeşte  la  el,  doar  drăcoaica  de  Stanca
                                                            Sai  de  spune  lui  Ioniţă,               Să-’i  spui  că  eu  sunt  mireasă.
      rămâne  în  urmă,  aşa  doar  să  mai  glumească
                                                           Să  vie  să-’i  dau  guriţă,
      cu  el.
                                                            Că  de  când  nu  i-am  mai  dat,          Foae  verde  bob-orez,
           —  Ei  ce ?  te  gândeşti  când  o  să  faci
                                                            Din  picioare  m’am  uscat.                Pusei  plugu  să-’mi  brăsdez,
     ■nunta?  Mai  e  până  în  câşlegi.  Da  de  însurat,
                                                           Zi  şi  noapte-am  suspinat,                Unde-o  fi  crângu  mai  des
     te  însori,  uite  să-mi  tai  capu 1
                                                           Până  când  m’am  ofticat.                  Şi  neveste  mai  pe-ales.
           —  Lasă-mă  Stăncuţo,  când  ai şti  tu  ce      Sboară,  cucuie,  ca  ventu                Şi-’mi  trăsei  de-o  brazdă  două
     foc  e  pe  mine!  Ce,  eu  nu  văd?  Nimeni          Şi-nconjoară  tot  pămentu,                 Dedei  de  o  dragoste  nouă.
     nu-mi  vrea  binele,  toţi  mă  crede  un  prost      Ia-1  în  aripile  tele                     Ce  să fac  acum  cu  două,
     acolo,  care'cântă  cu  flueru.  Eu  n’am  inimă?     Şi-l  adă-’n  braţele  mele,                Una  veche  şi-alta  nouă?
     Nu  simţ  nimic?  Ei,  ce  vrei?  Da  lasă,  să  nu   Că  neica-i  fecior  de  lele:              Pe  a  veche  mi-o  cinstesc
     mai  vorbim  de asta.                                 Ştie-a  rupe  gânduri  grele                Pe  a  nouă  s’o  iubesc.
           —  A,  nea  Chivule,  ce  fel  de  om  eşti!    Şi-a  veni-n  braţele  mele.
   1   2   3   4   5   6   7   8