Page 1 - Bunul_Econom_1900_40
P. 1
Anul I Orăştie, 30 Sept. v. (31 Oct. n.) 1900 Nr. 40
A B O N A M E N T E : O R G A N U L Ij I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) „R euniunii eco n o m ice în Orăştie" j! se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d er a t e .
Pentru R o m â n i a lo franci. Apare in fiecare Sămbătă - Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte.
rile, urcându-le în chip însămnat şi Si de aceea noi toţi, cărturarii si
Mesuri de bună nădejde
silind astfel oare-cum mulţimea, a să propoveduitorii poporului, să ne împli
— contra beţiei. nim mereu datoria de a cerca se-’l aba
« mai desbăra dela această beutură stri-
căcioasă, şi împingendu-o spre beutura tem noi, până să intervină alţii, dela
Porniri lăudabile vedem ridicân- mai sănătoasă a berii şi-a vinului curat, alunecarea mai departe pe povârnişul
du-se şi în ţară la noi, dar’ mai ales pe cari nu numai nu să va pune nouă ruinării pe care îl împinge puternic pa
în România, pentru a pune macar în dare, ci să vor chiar face înlesniri tima beuturii. Că în privinţa asta ce
parte stavilă potopului ce se face în răspândirii lor, doar’ vor alunga cu poate face vrednicia unui om, să poate
sănătatea popoarelor şi în vieţile lor, vedea din istoria ce urmează.
timpul din obiceiu beutura stricăciosului
prin cumplita patimă a beţiei, şi în
vinars.
deosebi prin beutura de rachie bună şi L upta un ui preot contra diavo
Ne bucurăm de aceste porniri, le lului beuturii.
nebună-
vom urmări şi vom da samă cetitori „Gazeta Transilvaniei" de Marţi publică urmă
La noi în ţară mişcarea porneşte
lor noştri că la ce au ajuns, — căci toarea scrisoare vrednică de multă luare aminte:
din jos în sus: Mai multe comitate au
noi din capul locului am zis, că de Chimitelnicul-de-Câmpie, 7 Oct. 1900.
înaintat cătră dieta ţerii rugări stărui
putem ajuta şi noi de noi ceva răului, Onorată Redacţiune! După-cum Vă ra
toare, ca dieta şi guvernul se vie se
prin cuvent, prin îndemn neobosit, prin portasem la timpul seu, în comuna noastră
iee grabnice mesuri pentru lecuirea cât Chimitelnicul-de-Cărnpie încă în 18 Martie a.
înfiinţarea de Reuniuni de stâmpărare
de cât, ear’ cu vremea de tot, a pati- c. se formase o Reuniune de cumpătare, ca
dela beutură, — mai mult ca noi ca
mei beţiei, căci, zic ele în rugările lor mijloc de apărare contra alcoholului jidovesc.
toţi poate face pentru îndreptarea lu
întemeiate pe ce văd sub ochii proprii Lucrurile au mers foarte bine şi frumos
crurilor statul, care să restrîngă de timp de două luni şi jumătate, după care
în casele proprii, e înspăimântătoare
pildă dreptul de crâşmărit, să nu mai timp unii din beutorii cei mai pătimaşi, în
măsura în care poporul degenerează
dee, cum azi dă, în aceeaşi uliţă la doi urma apucăturilor îndrăsneţe şi viclene ale
(adecă merge prăpădindu-se) atât tru crâşmariior ovrei, au început a frânge făgă
vecini lângă olaltă, ba şi la 4—5, drept
peşte cât şi sufleteşte, trupul slă duinţele făcute pe cuvântul de onoare, şi în
de ciâşmărit, numai ca el să capete
beşte, sufletul, mintea hăbăuceşte; tineri chipul acesta, după 3 luni pe cât se prin
mai mult din taxele ce le are după
mea vine tot mai pipernicită la anii sese aproape întreg poporul, earăşi s’au dat
aceste licenţii. Dacă statul va lua, şi cu toţii Ia beute!
cătăniei, din ea es tot mai mulţi oa
la noi şi pe aiurea, lucrul acesta în Da, căci Jidanii văzendu-şi ameninţate
meni cuprinşi de nepăsare faţă de toate
mână, el poate introduce multe măsuri veniturile enorme, traiul bun şi viaţa co-
din jurul lor, fără putere a se însufleţi moadă, au început încă dela formarea înso-
de pornire a lucrurilor pe căi mai bune.
(semn al slăbănogiei trupeşti şi sufle ţirei, a spăria pe oameni cu câte numai li-a
teşti). Şi ca mijloc pentru îndreptare Că în România lucrul va ajunge iscodit mintea lor de şarlatani; mai pe urmă
în parte a răului, cer comitatele si se la bun sfîrşit, o credem tare, mai ales văzând, că cu de acelea nu pot face mare
aducă lege prin care birturile si se în că unele ştiri merg până acolo, că sta treabă, au început a le da gratis vinars
foarte bun, a li-1 amesteca prin vin, numai
chidă în Dumineci şi sărbătorii Toc tul vrea să iee în îngrijire şi stăpânire
şi numai să-şi poată ajunge scopul, — şi
mai ideea ce în România se desbătea cu totul (monopol) crâşmele dela sate, aşa pe lângă toată stăruinţa celor-ce puse
nainte cu vr’o jumătate de an, şi pe şi cum atâţia singuratici fac averi cu sem la cale acest lucru bun, mai departe nu
care noi o lăudam încă în numărul crâşmăritul, va face pe viitor el, statul, l’am putut duce cu poporul, ca adecă să se
nostru 21 (din Iunie), în articolul »Ce ear’ din dobânzi va zidi scoale nouă reţină dela vinars. Şi fiindcă aceasta se în
e de făcut», în care ne arătam păre şi va ridica starea şcoalelor de azi, va tâmpla mai cu seamă Dumineca şi în săr
rea asupra mijloacelor prin cari se ne îmbunătăţi drumurile şi va deschide bători şi foarte de multe-ori chiar şi în tim
pul serviciului divin, tolosindu-mă de îndrep
luptăm contra acestei mari nenorociri, drumuri nouă, şi va deschide cantine tarul de Gavrilă Aluasiu din Babţa, unde
ce a căzut pe capul omenimii şi o şcolare şi alte lucruri bune pentru po între alte mai multe poveţe bune, ce se dau,
mistue. porul însuşi. Dar’ că şi la noi va fi la pagina 45 am dat de §. 47 din art. de
In România, lucrurile au ajuns ca ceva de lucrul acesta, ne îndoim mult, lege 40—1879, care dispune închiderea cu
mişcarea se fie luată în mână de căci la noi jidovimea are mare cuvent desăvârşire a crâşmelor Dumineca şi în sărbă
tori de dimineaţa până seara după înserat,
cercurile de sus, conducătoare. Gu în treburi de astea şi deşi poate cei
— astfel în Maiu a. c. am adresat fisolgăbi-
vernul român încă în toamna asta a- dela guvern ar dori, îi vor călca Ji răului din Ludoş, o cerere în causă.
duce dietei un plan de lege, ce va danii pe ochiurile de găină, de nu o
(Aci dl preot reproduce hârtia adresată
fi negreşit primit, prin care pune o vor putea aduce, sau cel puţin nu în protopretorelui, în care cu provocare la ar
nouă dare pe „ţuică“, pe toate rachiu grabă. deiul de lege citat mai sus, cere să porun-
