Page 2 - Bunul_Econom_1900_40

Pag. 2 B U N U L E CO N OM Nr. 40

ceaşcă crâşmarilor — 3 Jidovi — din co­ - X Din păpuşile ce, din întâmplare, ar
muna d-sale a nu mai ţinea birturile deschise în A g r ic u l t u r a
rămânea nenimicite, în primăvara vii­
Dumineci şi sărbători. Protopretorul i-a res­
toare prin Aprilie şi Maiu se fac flu­
pins cererea pe cuvânt că n’a scris’o ungu­ Sterpirea omidelor de varză.
reşte. Zice să i-o trimită şi în traducere un­ Despre sterpirea acestor omide turi, cari de asemenea trebue prinşi şi
gurească. Dar’ dl preot, cunoscându-’şi drep­ nimiciţi.; Aceşti fluturi sunt de coloare
tul limbii sale, n’a voit s’o facă, ci a recu- s’a mai scris în „Bun. Econ“, şi-anume albă. Femeiuşile depun în Maiu grăme-
rat contra răspunsului fisolgâbirăului la vi- despre modul de sterpire după-ce ele joare de ouă galbine pe frunzele legu-
eişpan scriind tot româneşte, — şi vicişpănul au dat navală asupra varzei. De astă- milor, îndeosebi pe curechiu, rădichi,
s’a văzut capacitat de frumos motivatul re­ dată vom arăta ce trebue se facem de ş. a. In timp de 4, 10 până în 14 zile
curs, şi călcând pe picior pe solgăbireuf seu, pe acum, ca se împedecăm înmulţirea din aceste ouă ies tot atâtea omide
iată ce spune dl preot că a urmat în curând:)
ăstui fel de omide şi pustiiri ca cele mici, cari se nutresc cu frunze, ear’
Şi ce să vezi, d-b redactor?! Pe la mij­
întâmplate în anul de faţă; penţru-că
locul lui Septemvrie a. c. antistia comunală e lucru înţelept se ştim nu numai stin­ catră sfîrşitul lui Iunie se prefac în pă­
din loc capătă o ordinaţiune dela pomenitul puşi, păpuşile în fluturi şî aceştia de­
protopretore, in care expres se zice, că la ge focul, după-ce el a încins în flăcări pun din nou ouă pe frunzele de cu­
cererea mea mai mult crâşmele din Chimi- tot cuprinsul nostru, ci cu deosebire se rechiu, cărărabe ş. a. Din ouăle acestea
telnic nu-i iertat se stea deschise Dumineca ştim cum trebue se încunjurăm isbuc-
în scurt timp de asemenea ies omide,
şi în sărbători dela J ore a. m. până după 2 nirea lui. cari în unii ani, cum a fost şi cel de
ore p. m.
Necaz şi o adevărată rabiare a cuprins Pentru sterpirea acestor gângănii faţă, fac mari stricăciuni.
din nou pe toţi perciunaţii din loc. Eu însă stricăcioase se întrebuinţează deosebite După-ce omidele au dat năvală
am acea mângâiere sufletească, că-mi pot mijloace, cari le putem reduce la două cu mulţimea asupra curechiului, e greu
petrece cu privirea pe poporul, ce mi-se grupe, şi anume: mijloace de preîntim- de ajutat: atât cu ruga cât şi cu fuga.
adună la sf. biserică, Duminecile şi în sărbă­ pinare şi mijloace de-adreptul pentru Prea puţin ajută osteneala, căreia oame­
tori, cum îşi urmează fiecare calea cătră
sterpirea acestor omide. nii se supun, adunându-le, ori stropind
casă, ear nu umple crâşmele ca până act,
şi mai pe urmă ameţiţi de alcohol, mulţi Din mulţimea de omide ce a frunzele cu apă de săpun, cu leşie de
abia ajungeau în ziua următo-e ori chiar a nimicit varza (curechiul) în acest an, tăbac, cu lapte de var, sau presărându-
doua zi acasă. o parte mare s’âu suit pe garduri, pe le cu ghips, cu cenuşe ori cu sare.
Da, căci perciunaţii acum nu mai în- Adevărat că vin în ajutorul omului
pălanuri, peJ stîlpii, grinzile şi caferii
drăsnesc a trage pe poporul venind dela bi­
şurilor, pe păreţii caselor, pe trunchiu­ paserile, vespîi, unele boale lipicioase,
serică, aproape cu forţa să între în crâşme.
rile arborilor şi pe alte obiecte; acolo de cari sufer uneori omidele, ploi înde­
Controla peste îndeplinirea acestei ordinaţiuni
o fac şi o voiu face în persoană, până când s’au prefăcut în păpuşi, cari sunt mai lungate ş. a.; dar’ totuşi ca cel mai
se va convinge întreg poporul, că poate trăi scurte şi mai groase decât omidele, potrivit mijloc pentru împuţinarea şi
şi fără vinarsul jidovesc. însă tot de aceeaşi coloare, rămânând stârpirea omidelor de varză,/ se poate
Fapta destul de corespunzătoare legii lipite prin ungheţe şi locuri ferite. privi: adunarea fără preget a păpuşilor
a d-lui yice-comite din Turda Dr. Beteg încă acum în toamnă, ear’ în Aprilie
Miklos nu are lipsă de nici un comentar, Aceste păpuşi de omide trebue culese
căci se comentează însăşi pe sine. şi nimicite fără amânare. Copiii pot şi în Maiu prinderea fluturilor şi ni­
face în această privinţă un serviciu micirea ouă lor.
Teodor Hărşianu,
paroch gr.-cat. foarte preţios. 1 . nAjută-te şt D-zeu încă te va ajutat1

F O I Ţ A E frumos şi steagul vostru Pentru lege, pentru limbă,
Dar’ pe-al nostru de-'l privesc Noi cu gura prindem foc:
Tot mai mândru este-al nostru, Numai vântul se tot schimbă,
C Â N T E C Şi mai sfânt, că-’i românesc. Insă munţii stau pe loc.
Rupt de-asprimile furtunii
Ţar’avem şi noi sub soare,
Răscolite de duşmani,
Şi-o rîvnesc duşmani destui, Sunt şi neamuri mai cu nume,
L’au purtat cinstit străbunii
Ear’ prin vremi asupritoare Mai vestite la răsboiu ;
Prin atât amar de ani.
N’am lăsat-o nimănui. Or fi multe poate ’n lume,
De ne chiamă azi la moarte
E bogată, zici! Vezi bine, Câte n’au ajuns la noi.
Veseli mergem la răsboiu:
E bogată, căci în ea Dar’ noi ştim ce ne ’nveţară
Se dea Domnul să ni-’l poarte
Multe inimi sunt, streine, Cei-ce-au fost, şi când rostim
Şi nepoţii toţ ca noi.
Şi-'i frumoasă, că-’i a mea. Vorba sfântă «neam şi ţară»
Dacă-i mică nu-’i de-ocară, Noi, străine, tresărim.
Căci în ea viteji mai sânt, Pentru cel-ce ne iubeşte,
Ştim şi noi o lege sfântă,
Şi-apoi, şi la noi în ţară Tot ce-avem noi dăm cu drag.
Şi de mii de ani acum
Creşte fierul din păment: Dar’ când neamul ni-’l huleşte,
Stăm cu ochii tot spre ţintă
Când voim» îl ştim culege, Si vrăşmaş ne vine ’n prag,
Mergem tot pe-acelaşi drum.
Ştim cum să isbim cu el Mii de oşti cu ei s’aducă:
Pentru sfânta lege-a crucii
Când duşmani lipsiţi de lege Noi suntem Români destui —
Pentru limba ce-o vorbim:
Vin spre noi cu gând mişel. Când de piept cu noi s’apucă,
Ce de-oţel pe săbii lucii
Aibă-1 Ceru ’n mila lui!
Pus-am noi de când trăim 1
Steag avem şi noi, străine. Ştie Dumnezău de-î bine
Şi-’l iubim cu jurământ. Ori de facem vr’un păcat — („Albina", din România) G. COŞBUC
Ziua răului când vine, Dar’ noi ştim c’aşa e bine
Ce frumos se sbate ’n vânt! Să ţinem ce-am apucat.