Page 7 - Bunul_Econom_1900_40

Nr. 40 BUNUL ECO N OM Pag. 7

vieţii. Şi se serie, că are statul bun venit a se gudura pe lângă dînsul în semn de
F e l u r i t e P o v e ţ e
din această ocupaţiune, dar şi cei asiguraţi bucurie.
au mai mari uşurări. i Posta Redacţiei.
Acum se scrie că ;i în România guver­ Ce se facem eu treverele? De
nul umblă cu gândul, să iee în mâna sa vrem, facem din ele „vinul de trevere“ D-lui N. S. în M . A întrebat un medic ori
toate asigurările, mai vârtos pentru-că azi (,,lir“) care dacă omul nu lăcomeşte la nu? In astfel de cazuri e greu a da sfat din depăr­
.publicul în România e cam nemulţumit cu „mult", poate să iasă bun de tot, — car’ tate. Sfaturi de acestea le putem da numai prin me­
dic, ear' medicul fără a vedea pacientul, nu dă.
gospodăria ce o fac băncile de asigurare, dacă nu, le ţinem să facem vinars de
cari prin o învoială între ele („cartel11) au trevere.
C om itetul de redacţie:
urcat tare taxele şi nici una nu primeşte Spre scopul ăsta să punem treve­
mai ieftin, şi aşa publicul e nemulţumit cu rele îndată după stors în o cadă potri­ Preşedinte: Jir. loan Mihu.
ele şi s’ar bucura dacă statul ar lua el lucrul vită sau în. un butoiu cu un fund, şi M e m b r i i : Dr. St. E rdelyi, lo a n M ihaiu
a mână. le îndesăm bine. La vârf punem un D a n iil D avid şi Constantin B aicu.
rând de foi de viic, şi peste ele, un
Distincţiune. Din incidentul ducente- strat ca de-o palmă, de cenuşă de lemn Proprietar - editor: Io AN MlHAIU
narului Unirii, P, S. S. Episcopul Dr. Dem. mestecată cu pământ jilav (umed). Dacă Redactor respons.: Ioan M oţa
Radu, a distins pe dl preot loan Dreghiciu astea le batem bine de-asupra, 1 reverele
din Cugir, cu brâu roşu. nu ni se vor mucezi.
Sz. 269—1899. tkvî. V (107) l - t
Desminţire. Ştirea dată în vileag de o Cei-ce nu vreau nici una nici alta,
sau după-ce au făcut lir din trevere, Ar v e r e s i HIRDETMENY
telegramă din Germania, că contra vieţii M.
Sale Reginei României s’ar fi făurit un aten­ aceia să le lase să se uşte, apoi se le Alulirt birdsâgi vegrehajto az 1881. evi
tat — a fost desminţitâ. ardă, să le mestece cu gunoiu, şi vor LX. t.-cz. 102. §-a ertelmeben ezennel kdzhirre
da o îngrăşeminte foarte priincioasă viiei. teszi, hogy a maros-iliyei kir. jârâ-biro.sâg
1898. evi Sep. I 430/4 szâmu vâgzese ko-
Tragedie îll codru. In cercul de vânat
al conţilor Andrâssy, în pădurea Dobrinului, vetkezteben L. Hosszu Feren.cz •, ţigyvâd ditai
kepviselt Kriszte Jozsef javâra Lâzâr Arpâd
pădurariul Oneţ a prins în prevaricaţie pe Dobrai lakos ellen 300 kor. s jâr. erejeig
un om împreună cu doi feciori. ai lui. Oneţ 1899. evi februar ho 15-ân foganatositott
a puşcat asupra lor şi-a nimerit pe tatăl kielegiţesl vegrehajtâs utjâo ietoglalt âs 1320
feciorilor, Care a căzut rănit de moarte. După 0 întemplare mişcătoare. Acum câteva koronâra becsiilt kovetkczâ ingdsăgok, u. in.:
zile gardianul dela „Hotel de L’a meideu'“ okor, stb. nyilvânos ârveresen eladatnak.
aceea s’a încins o luptă crâncenă între pădurar
la Tourtemagne (Elveţia) eşise de acasă spre Mely drveresnek a m.-iliyei kir. jârâs-:
şi cei doi feciori. După-ce pădurarul şi-a a tăia nişte lemne. birosâg 1899-ik evi V. 60/2. szâmu vegzese
descărcat asupra lor toată muniţia de puşcat, El petrecuse sus la munte iarna, sin­ folytăn 300 kor. tdkekoveteles, ennck 1886.
fără să-’i nimerească, aceştia au năvălit pe el gur, numai pu doi câni bravi, credincioşii lui evi oktober ho 27. napjâtdl jârd 6% kamatâi,
cu topoarele şi l’au ucis. Amândoi ucigaşii tovarăşi de singurătate, din care unul mare âs eddig dsszesen 110 kor. 02 fillerben
sunt arestaţi. şi altul, mai mic, dar’ foarte inteligent. biroilag mâr megâllapitotl: kdltsâgek ercje g
Pe când stăpânul tăia într’o zi lemne Gura-Dobrân alperes lakâsân leendo' eszkoz-
la picioarele unui zid, nu departe de acope­ lesere 1900. evi oktober hc 21 napjdnak del-
Domnii abonaţi cari nu şi-au renoit abo­
rişul hotelului, stratul de zăpadă adunat acolo utâhi-2. orâja hatăridotll kittizetik es ahhoz
namentul pe jumătatea a doua a anului, cum
căzu jos şi-’l lipi de zid acoperindu-1 până a venni szândâkozdk oly megjegyzâssel hi-
şi cei cari ne datoresc dela începutul anu­ la umeri. vatnak meg, hog/ az erintett ingosâgok az
lui, — sunt stăruitor rugaţi se binevoiască Zăpada era umedă, grea şi îngheţată 1881. evi LX. t.-cz. 107. es 108. §-a ertel­
a ne trimite de grab abonamentul. şi sărmanul om, pus în neputinţă de a-’şi meben keszpenzfizetes mellett, a legtobbet
mişca braţele şi picioarele, vedea s»sind ne- igeronek, szuksâg eseten becsâron aiul is el
Telefon între Selişte şi Peatra-albâ. Sc înpăcata moarte. fognak adatni.
zice, că din motive strategice mai înalte, Cânii când văzură pe stăpân în acea Amennyiben az elârverezendo ingosâgo-
ministrul de răsboiu comun a ordonat, ca stare, căutară să dea la o parte cu labele kat mâsok is le es feliilfoglaltattâk es azokra
toate staţiunile gendarmereşti de pe frontiera zăpada, dar’ nu reuşiră. Se priviră chelâlăind kielegitesi jogot nyertek volna, ezen ârVeres
ţării se fie legate prin liniă telefonică cu cel şi, de odată repede ca o săgeată, se repeziră az 1881. âyi LX- t.-cz. 102. §. ertelmâben
mai apropiat oficiu postai. In scopul acesta la vale, până la o casă lângă Erus, unde ezek javâra is elrendeltetik.
scrie „Gaz. Trans.“ de vre-o câte-va zile să-şi locuia fratele gardianului. Intr’o oră de fugă Kelt M.-Illyen, 1900. evi szeptember
lucră cu mare zor la legarea oficiului postai nebună ei străbătură prin zăpadă un drum, ho 26. napjân.
din Săliştd cu staţiunea gendarmească dela cate cere patru ore de mers pentru un bun Dobra Lâszld, kir- bir-vâgreh.
trecătoarea pe muntele Peatra-albă. Ca la alergător.
toate întreprinderile, ce le tace statul, aşa şi Sosind înaintea casei, începură să latre I n s e r t iu n i m ic i
la aceasta se poate vedea modul de „cruţare11 si să chelălăe. Poarta casei se deschise şi
al seu. Linia acesta va costa peste 10.000 fi., fratele gardianului vroi să facă să între pe Publicări la acest loc costă num ai 1 cr. şirul
deoare-ce toţi stâlpii de pe întreaga liniă, sărmanele animale ce erau pline de sudoare;
care trece tot prin păduri, sunt duşi dela cânii însă nu vrură. El le întinse de mâncare, B. Stelescu, Lucrările executate
gara Săliştei. dar’ ei nu voiră şi urmau să latre şi să reia pictor, vopsitor, poleitor şi glasseur de mine vor fi solide,
fuga lor spre munte, aşteptând să fie urmaţi. Aduc la cunoştinţa elegante şi durabile.
Frarele gardianului avu ideia, că acesta onoratului public din B. S t e l e s c u ,
O MOARA d e a r e n d a t e semn că fratele seu e în pericol sau bol­ Orăştie şi jur, că aşe- pictor - vopsitor
In comuna Dobra (comitatul Hu­ nav. Iute îşi trase cişmele şi luă sfori şi zându-me eu locuinţa Strada mare a Timarilor, 17 b.
nedoarei) se dă în arendă pe durata chemând pe pretenii sei, plecară mai mulţi, în acest oraş, primesc Un învăţăcel
de 6 ani din mână liberă o m o a r ă să vadă unde o să-’i ducă speriatele animale. ori-ce lucru de pictorit
Când cânii văzură că cinci oameni case, precum şi vopsi­ de măcelar se primeşte
pe apă, mânată de o roată cu două pornesc sus pe munte, începură să alerge torii de faţadev uşi, fe- numai decât în măce­
petrii de măcinat, în legătură cu moara prin zăpadă. Au trebuit 6 ore de avânt până restri, şi ori-ce lucru lăria subscrisului.
de făină albă. să ajungă la hotel, unde sosiră numai la 9 atingător de această
Două fireze alcătuite, şi pe lângă ore seara; dar’ cânii ajunseră înaintea lor. branşă, concurând cu Să fie în vârstă dela
Sărmanul gardian era tot prins în ză­ ori-şi-cine şi ca lucru 15— 17 ani, sănătos
acestea o vinărsârie mare şi o grădină padă şi leşinat; credincioşii lui câni stetean şi ca preţ. şi voinic. (24)
pentru petrecere de vară cu toate re­ la capul murindului şi-’i lingeau faţa cu limba Punându-mi toate si­
ferinţele laolaltă! lor caldă. linţele de a satisface Condiţiile se stabi­
A se adresa lui (ios) Oamenii se puseră îndată pe lucru şi pe deplin pe onoraţii lesc prin bunăînfele-
scăpară pe nenorocitul, care cum redeschise mei clienţi, rog să fiu gere.
ochii sărută plângând pe cei doi câni, pe cei doi onorat cu comande Nkolae Opincariu
proprietar în Dobra (H.-Dobra). credincioşi preţini, cari nu se mai sâturau de multe. măcelar, Orăştie.