Page 2 - Bunul_Econom_1900_42
P. 2
Pag, 2 B U N U L ECONOM _______________________________ Nr. 42
de astăzi nici 1 4° „ de Evrei (adecă al puţin obicinuite, sunt de un folos mai trebuincioasă, ear’ pământul nesipos nu
400 unul!) Dar’ în vremea aceasta po pe sus de ori ce îndoială; de aceea în e expus înăspririi prin aburirea grab
porul englez s’a întărit în toate direc timpul din urmă ele au devenit regulă nică, ce adesea urmează după aratul din
ţiunile şi astfel Evreul n’a mai putut
la compatrioţii noştri Saşi şi Ia alţi plu primăvară.
sâ prindă teren în aceeaşi măsură ca
gari de samă, ear’ în alte ţeri cu eco- Se ne facem deci obiceiu a ara
mai înainte, deşi toate uşile îi sunt
azi deschise. ■ nomia înaintată, se practică, cu mare fo acum în ajunul iernii ogoarele noastre,
Dacă dar’, cum am spus, mesura los, de zeci de ani. atât cele în cari au fost spicoase (mi
dintre numărul Evreilor în Anglia şi riştile), cât şi acele unde au fost cucu
îndată după secerat este a se
în România ar fi aceeaşi astăzi, totuşi ruz, napi, grumpene ş. a.
învăţăturile istoriei nu îndreptăţesc sfa face întâia arătura de cel puţin 10 cen
tul, că fiindcă în Anglia Evreii pot fi timetri; prin această arătură pământul Pământul astfel lucrat de cu toamnă,
proprietari de pământ de un veac şi se scapă de buruenile stricăcioase roa- se direge foarte mult şi devine mult
jumătate, şi de vre-o 50 ani siţnt în dei viitoare, şi se stîrpesc multe gân- mai potrivit pentru cultură în primăvară.
' A
toate privinţele cetăţeni cu aceleaşi gănii primejdioase sămănâturilor. In aju
drepturi, de aceea s’ar putea sfătui în miriştile arate acum, cucuruzul,
nul iernii ar trebui sâ se dec pămân
acest lucru şi României! Numai un napii, grumpenele ş a. vor isbuti nea-
neştiutor poate trage astfel de învăţă tului o a doua arătură cât mai în faţă. sămănat mai bine ca în caşul că le
turi. Căci istoria — ale cărei învăţă Fiindcă însă aratul miriştilor în vom ara numai la primăvară în ajunul
turi sunt greu de descifrat, însă prin prea puţine locuri se va fi sevîrşit, este sămănatului; ear’ cucuruziştele vor de
aceasta nu de despreţuit — pare că
arată mai mult contrarul! Dacă Româ de dorit, ca el se se facă, cât mai veni potrivite pentru a sămăna in ele
nia ar voi să ia ca pildă înfloritorul adânc, acum în ajunul iernii, chiar trifoaie, măzăriche ş. a.
stat al Angliei, ar trebui fă r ă în târ şi după-ce a început să îngheţe; această Cu chipul acesta ne vom îndruma
ziere s i alunge pe toţi E vreii, şi se-i arătură prinde nespus de bine plante în privinţa plugăriei pe căi mai bune
prim ească din nou abia după trei sau lor ce se vor sămăna în primăvara şi vom înmulţi roada câmpurilor noastre.
patru veacuri, după-ce naţiunea se va
viitoare.
fi întărit în afară şi în lăuntru, şi-şi va
fi înţepenit într’un mod trainic pro Pentru cucuruz, napi, cartofi (grum-
prietatea! (Va urma.) pene) şi alte plante primăvăratice, noi Rigolarea olandeză.
de obiceiu nu facem decât o singură Şi în alte teri, dar’ cu deosebire
arătură, primăvara. Mai mult folos am în Olanda, unde pământul se lucră ne-
A g r i c u l t u r a
dobândi însă dela numitele plante fă âsămănat mai bine decât la noi, se face
Arăturile de toamna. când, în loc de una, două arături: şi un fel de rigolare, care e aproape tot
Aratul este o lucrare de foarte anume una acum în ajunul iernii, şi aşa de bună, ca şi cea de care am
mare însemnătate în economie; şi dela alta primăvara înaintea sămănatului. vorbit în nr. trecut, de care înse se
timpul când el se sevîrşeşte, atîrnă în Arătura de toamna ajută mai mult de deosebeşte prin cruţarea de cheltueli şi
mare măsură buna sau neîndestulitoa- cât cea de primăvara; pentru-că prin de osteneală.
rea roadă a câmpurilor noastre. îndeo această arătură pământul lutos îşi do Cei-ce fac întrebuinţare de rigola
sebi arăturile de toamnă, la noi foarte bândeşte în timpul iernii frăgezimea rea olandeză, sapă şanţuri numai de câte
F O I T A De-a ’n-călare mi se uită la grămezi, aşa de Unde săruta flăcăul răsăriau bujori pe loc...
9 - [par’că Ear’ când dijma e la e&păt, ea, cu obră-
Le măsoară cu căutarea, — şi în Care le [jori’n foc.
L A D I J M Ă
[încarcă..
* Printre degete ’l priveşte si’l întreabă: Dijma-i
Pe de marginea pădutei care bate ’n ruginiu.
Lângă trei grămezi, o fată îşi aşteaptă şi ea [dată,
Stă porumbul, ici şi colo, în grămezi, porto- Dar* * mai sărutaşi, ia Spune, pân’ acuma, altă
[rîndul,
[caliu. [tată ?
Să se vază dijmuită: multe ’şi deapănă cu
Poleită e pădurea de lumina dela soare; [gândul! NIGER.
Poleit, vederei mândru, e porumbul pe ogoare.
Uite carul pentru dijmă se opreşte — şi, din el,
Carul, strângătorul casei, stă şi-aşteaptă lângă Sare vesel, mândru, sprinten, diavolul de l i n i i i i i f
[boi, [Codinel.
Să mi-f tragă la grămadă, să încarce roade
—- Dumneta venişi Ia dijmă î ruşinosă îi ros
[nuoi... — Iacă ce-i, dragă... Ştii că chiar azi
teşte.
dimineaţă a picat dela Iaşi cumnatul Necu-
Boii rumegă a lene, pe când fire sburătoare Câte-o mândră roşioară pe obrazi îi înfloreşte.
lai. Ştii. îi spusesem să se abată şi pe la
Li se prind uşor de coarne lâltâind, străluci
— Eu, surată fă, şi dijmă o să ’ţi iau, — să Ionel, să vadă ce mai fşce... Nu ne-a scris
toare..
[n’ai habar,— de mult, bietul băiat...
Copilaşii, goi aproape, sgrebuliţi sub car, Baniţa şi sărutarea: — nu de geaba sunt
Cuconul Gheorghieş se posomori.
[dau zor [pândarl
— Dar’, halal băiat I să nu ne scrie el
Să îmbuce; cânii casei lacom cată’n ochii lor...
— Uite-al naibii zice fata bucuroasă de ispită... de-o lună de zile... Par’că-i un cap de ţară
Iar cât poţi vedea cu ochii, snopi de hlujuri, El dă fuga s’o sărute, — ea se face-un pic o mărcuţă de cincisprezece banii Şi dacă
[în picioare [ferită. nu i-aş trimite parale... Dar’ aşa — slavă
Strânşi încinşi cu brâu la mijloc, par o oaste Domnului.
— De? începi întâi cu dijma 1—Păi 1 la ce să
[luptătoare..
[mai măsor? — Cine ştie! Nu fii şi dumneata aşa
Şi, călări, pe ici, pe colo, harnicii isprăvnicei, Anu-i bun, grămada-’i mare... o să te sărut de iute. Multe are şi el pe capul lui. Ce
De ’ţi închipui că sunt grade, se arată printre ei. [să mori vreai ? Tot carte şi ear’ carte...