Page 6 - Bunul_Econom_1900_42
P. 6
Pag- 6 BUNUL- ECONOM Nr. 42
economice, în care fetele eleve se înveţe cele Gendarmeria a isbutit în curând a pune în Gceanul-pacific nordic, căpitanul vaporu
mai noue şi după ştiinţă chipuri a prăsirii mâna pe ucigaş, aflând la el şi suma de lui Nero, din nriarina Statelor-Unîte a aflat
şi îngrijirii pomilor, a prăsirii şi cultivării le 1200 cor. o adâncime de 9.635 de metri.
gumelor şi a florilor, apoi îngrijirea vacilor Se ştie că muntele cel mai înalt nu
şi pregătirea de unt şi brânze, — etc. Şi Cercetarea şcoalei în America. După trece de 8.500,: deci tot adâncimea oceanu
date statistice dovedite, în Statele-Unite a-
toate fetele eşite din • aceste şcoli, vor fi lui e mai mare de cât înălţimile munţilor!
mericane cercetarea Şcoalei e astăzi aşa,
căutate şi vor avea o pâne în viaţa lor, cu Adâncimea aceasta s’a aflat lângă in
că 1l4-—1/6- din numărul locuitorilor să află
care să vor putea susţinea ele de ele bine. sula Gum.
în şcoli (adecă din toată suta de oameni,
Tinăra regină a Holandei, Wilhclmina, 20—25 sunt la şcoală). Zestrea principeselor regale engleze.
în fine totuşi şi-a găsit alesul inimii: în per Dieta Angliei e singură în lume, care vo
soana principelui Henrich de Mecklenburg- Exposiţie de femei. In Londra e des tează dela stat zestre principeselor sale re
gale, când se mărită, ba şi până atunci. Mai
Schwerin, cu care s’a logodit. chisă o exposiţie de femei. Sunt femei din demult regii englezi aveau averi uriaşe, ca
toate neamurile şi colorile din lume. Dar’
nimeni alţii în lume, dar’ regina de acum
Atentat în contra vieţii Ţarului. Din între toate se spune că mai frumoase sunt Victoria, în curând după urcarea pe tron, a
Qdesa să vesteşte, că un groaznic atentat cu cele din Europa, (sigur, dacă o serie asta o predat statului toate proprietăţile regale, şi a
dinamită s’a descoperit zilele trecute, plănuit foaie din Europa, foile de prin Africa, Asia lăsat să i-se voteze numai anual câte 8 mi
lioane de coroane, (faţă de „plăţile" dela
într’un tunel, contra vieţii Ţarului, pe când etc. mai nu credem să spună tot aşa...).
ţară a altor Regi şi împăraţi europeni, regina
ar fi avut să călătorească la Livadia trecând
Angliei are puţin!). Dar’ apoi pentru fiicele
cu trenul prin acel tunel/ Au, fost arestaţi Croială maro. La Cluj vreau să înfiin sale, a cerut apoi tot dela stat zestre. Par
mulţime de bănuiţi, în frunte cu un student ţeze o bancă mare, Cu milioane, care se cerce lamentul a şi Votat fiecărui principe câte
universitar din Moscva. să atragă toată lumea sub aripile ei creditoare, 300.000 coroane pe an, ear’ dnpă-ce s’a în
sura, câte 500.000, princepeselor însă mai
şi mai ales să facă greutăţi ori să chiar ni
mult: câte 1,200.000 coroane pe an şi la
Pentru „Casa Naţională" s’a dat Joi micească băncile româneşti. Croiala e mare,
în săptămâna trecută o petrecere în Sibiiu. dar’ nu ştim ce-o ieşi de treabă. măritat încă 500.000 zestre.
Au luat parte şi vre-o 35 deputaţi congres-
Lăutarul Ciolac decorat cu „palmele
nali. Cheltuelele au fost mari, căci a fost Lupta a r id u lu i cu vipera. De
un âraiîgeament strălucit. A resultat totuşi, multe-ori au privit cercetătorii, Ia lupra din academice". Un prietin, care a sosit zilele a-
după „TeJ. Rom. vre-o 300 fi. venit curat, tre viperă şi ariciu./Nu este animal care să cestea din Paris* scrie ziarul din Bucureşti
cuteze să se iee la luptă cu veninoasa vi „Patriotul", ne povesteşte următoarele, cu
ear’ după parerea „Tribunei" abia 100 cor.,
peră, dar’ ariciul se ia. Când să întâlnesc privire la decorarea lui Christache Ciolac,
(50 fi.). Ne-ar mai plăcea să se adeverească
faţă ’h faţă, stau şl să uită cu gând rău vestitul lăutar român dela restaurantul ro
că „Telegraful" a spus adevărul... unul la altul. Vipera s’ar arunca, dar’ ariciul
stă gata a se face ghem în fiecare clipită mânesc dela Exposiţia din Paris, cu „palmele
Desvoltarea puternică a Rusiei. O foaie de primejdie, şi ştiind gândul viperei, nu-’şi academice", înaltă distincţiune artistică^ din
rusească dă amănunte despre felul în care ia ochii din ochii ei nici o clipă. Dela o Francia: Intr’una din zile preşedintele re-
să desvoaltă Rusia în toată musculaturas vreme vipera se ureşte de stat aşa faţă în publicei Loubet, chiemat pe Ciolac cu banda
ei. Iată câteva din aceste date: faţă cu spinosul ei duşman, şi porneşte să sa la palatul Eliseului să-’i cânte. Când Ciolac
Azi în Rusia sunt deja atâtea societăţi şe!ducă. Atunci ariciul, ştiind că i-a sosit voia să plece, preşedintele republice! i-a dat.
industriale, că numai capitalele lor trec timpul potrivit, şâ: aruncă repede; asupra ei
peste 2 miliarde de ruble (2000 de milioane la coadă şi apucendu-o cu dinţii de coadă o sumă de 3000 lei. Ciolac însă nu vru să-’i
rnble, sau 20 de mii de milioane florenil). să strînge ghem, şi, o ţine bine, dar’ nu o primească, spunând preşedintelui:
In anul trecut s’au înfiinţat de nou 57 socie strînge cu dinţii tare ca nu cumva se-i rupă — Me ertaţi Excelenţă, eu n’am veni t
tăţi pe acţii, cu capitaluri streine, laolaltă coada şi să o scape. Vipera prinsă în cursă, la Paris, ca să mă îmbogăţesc. Am venit
de 237 milioane ruble. să sbate de durere, să aruncă asupra ghe
Producţia fahricelor ruseşti urcă deja mului de ace, să trânteşte şi mereu se îm ca să-’mi cinstesc neamul şi ţara mea.
la 4 şi 1)2 miliarde ruble pe an, adecă în punge şi de trupul Jui ca să-l muşte şi în Destulă onoare este pentru mine şi ţara mea,,
preţ de atâta produc ele lucruri'de fabrică. venineze potopi npu-1 îndată, nu să poate eă am fost primit de Excelenţa Voastră,
Scoale comerciale erau până acum trei apropia, până în urmă multele rane o sfir- ca să ve cânt cântecele noastre româneşti."
ani, abia 10 în Rusia. Iar’ în cei din urmă şesc, şi moare. Când/ea nu mai mişcă deloc,
3 ani ele s’au înmulţit dela 10 la 115. ariciul să desface şi Q.mâncă cu plăcere, în- După acest răspuns Ciolac a salutat
Toate sunt semne, că în Rusia se cependu-o dela coadă, ear’ capul, în care şi-a plecat. După două zita preşedintele
lucreză din greu ca atât comerciul (nego ştie că să află veninul, îl lapădă. Căci la republicei decora pe vestitul lăutar cu me
ţul), cât şi industria, să fie ridicate la culmile atâta ştiinţă să vede âă n’au ajuns aricii, că dalia de mare cinste, zisă „palmele academice".
cele mai înalte şi în mersul cel mai repede. veninul şerpelui Strică humai venind în rană
Căci au şi bărbaţii conducători ai puternicei vie, dar’ ajungând în stomac nu face nici
împărăţii, moscovite încredinţarea, că temeiul o stricăciune. De-ar şti-o, ar mânca de bună- Milionari în Prusia. După însămnări:
la toată înălţarea unei naţiuni, este întărirea samă şi capul viperelor fără frică. oficioase, în Prusia (inima Germaniei), au fost
bunei stări materiale, în care puternică parte anul trecut mai mult de 6000 de oameni
are negoţul şi industria. Oraşul Budapesta îşi are încheiate cari aveau averi peste un milion de maree,
Eată ce trebue să înţelegem şi noi socotelile (budgetul) anului viitor cu o perde- deci milionari. Intre 5500 cari au dela 1— 10
tot mai bine, şi în cercul nostru şi după
puterile noastre, să facem să se ridice şi re de numai 2 milioane şi 94 mii coroane, milioane; ceialalţi dela 10—30 milioane, ear’
la noi. înainte numai cu> astfel / de/gospodărie, şi; io 6 inşi peste 30 milioane. 4767 milionari
să vedem acuşi ce n’am mai văzut! trăesc la oraşe, 1749 la sate. Singur în
Omor înfiorător. Zilele trecute familia Berlin sunt 1306 milionari. 148 de inşi au
cârcîmarului Davidovici, din Gavoşdia (comit. Gimnasta în Abrud. In Munţii-Apuseni numai, venit curat de câte jumătate milion
Caraş-Severin), a fost omorâtă într’un mod de un timp încoace-S’a pus la cald o mişcare şi şi mai mult, dar’ 23 sunt şi de aceia, cari
cât se poate de mişelesc. De curând cârci- pentru a să cere dela guvern să înfiinţeze deşi „milionari", abia au venit nual de
marul Davidovici a fost primit ca despăgu in"Abrud -gimnasiu Jd'e stat. Acţiunea isvo- 3000 maree (sub 2000 fii).
bire delâ o societate de asigurare în causă reşte din cercurile maghiare zise patriotice şi
de foc 1200 coroane şi la aceşti bani a rîv- au fost invitate se ser alăture la ea şi co „Călindarul Poporului" pe a 1901 a a-
nit ucigaşul Petru Bumbu, un hoţ vestit. Uci munele româneşti. &'■ parut la Sibiiu, cu. un bogat cuprins, bine
gaşul s-’a furişat într’o noapte în locuinţă, potrivit pentru popor. „Calir.darul Poporului"
unde a omorît pe cârcîmăreasa, pe o fiică a r ‘ " Adâncimea niărta' =Cu prilşjul- aşezării care apare acum în al 16 lea an, e prea
ei‘ de 11 ani şi pe un copilaş de 7 ani. Toţi unUÎ5 cablu tefeg&fibi shbmârin(î1ntţe insulele bine cunoscut în toate părţile, decât să fie
ttei au fost tăiaţi în bucăţi cu cuţitul I Midway şi amhipMâgUlsi|Uâch-bnil6n/(Hoţilor) lipsă să-’l mai descriem. Vestim numai că a a-
