Page 1 - Bunul_Econom_1900_43
P. 1

Anul  I                                  Orăştie,  21  Oct.  v.  (3  Nov.  n.)  1900                               Nr.  43














                                                                  O R G A N U L
                   A B O N A M E N T E :                                                     I              I N  S  E R Ţ I U N I  :
                                                    , R e u n iu n ii  e c o n o m ic e   în   O r ă ş tie "    I  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        A pare  în  fiecare  Sâm bătă        '   Abdnămeniele.  şi  inserţîunile  şe piâieşc  înainte.

                                                   va  atrage  de nou  atenţia  membrilor  a-      «Căci  Evreii,  zice  dl  Ch.,  nu  pu­
               D e l a   R e u n i u n e          supra  acestor  premii.  Până  la adunarea  teau  trăi  altfel  decât  »altoindu-să«  pe
                                                  generală  (la  începutul  anului  viitor),  se   un  popor  silitor,  spre  a-i  răpi  fructul
            „Reuniunea  economică  din  Orăştie"  pot  încă  înştiinţa.                       muncii  lui!«
       va  împărţi  în  adunarea  sa  generală  pen­
                                                        S’a  adus  mulţumită  protocolară
       tru  anul  de  faţă,  între  membrii  sei  urmă­                                            «Chiar  «Evreul  nenobil«  nu  e  de
                                                  dlui  Dr.  I.  Mihu  pentru-că  a  dăruit
       toarele  premii:                                                                       folos  pentru  o  naţiune  tinără,  în  for-
                                                  Reuniunii  economice  diurnele  dsale
                      ...  I . :                  de  deputat  la  Sinodul  archidiecesan     mitate;  chiar  el  nu  poate,  decât  să-i
            Dane p rem ii de  IO  cor.  în  m ir, pentru   din  ăstan,  în  sumă  de  87 cor.  şi  47  fii.  strice.
       acei  m em bri  a i  Reuniunii,  cari  voi’  dovedi,                                        «în  ce  măsură  Evreul  »nobil«  (or­
       că  au pu s  de  nou  în   p rim ă v a ra   de  fa ţă    S’a  luat  la  cunoştinţă  apariţia   dinar,  fără  cultură)  este  o  otravă  dis­
       cel  pu ţin   5 0   de  altoi  în   grădin ile  lor, ,  broşurei  „După  Comasare''''  de  Isidor   trugătoare  pentru  o  astfel  de  naţiune,
                          II.                     Blaga.  ca  întâie  broşură  din  „Biblioteca   aceasta  o  ştiţi  din  păţanie.  Aşa  fiind,
            Un prem iu   de  10  cor.  în   a u r  p e n tru   Bunului  Econom",  şi  preţul  ei  se  stabi­  cum  veţi  putea  conduce corabia  tinără,
       acea  şcoală  de pom i,  re pective  pentru  acel   leşte  cu  30 fileri.
       m em bru  a l  Reuniunii,  care  va  dovedi  m ai                                      încă nebâtută în  pente de  fer, prin toate
       m ult  spor  în   anul  de fa ţă   în   o  asemenea   La  exposiţia  de  vite  arangeată  de   primejdiile,  la  ţărm  sigur,  dacă  aveţi
       scoală.                                    Reuniunea  română  agricolă  dela  Sibiiu   pe  ea  de  25  de  ori  mai  mulţi  Evrei,
                         I II .                   în  Mercurea,  se  trimite  o  comisie  din   decât  Anglia?  Căci  să  nu  se  uite,  că
         tUBPt'  Cinci  prem ii  de  câte  2 0   cor.  pentru   sinul  comitetului,  cu  membri  benevoli,  Anglia  cu  Evreii  câţi  azi  îi  are  (1  la
       acei  m em bri  a i  Reuniunii,  —  de  aproape   dar’  secretarul avend se meargă negreşit.  400)  şi-a  ajuns  cam  marginea  care-i
       sau  de  departe  —  cari  vor  dovedi  că  şi-au                                      este.  iertată!  Nu  vă  lăsaţi  înşelaţi  de
       cum părat  în   anul  acesta  câte  o  viţeluşă  de                                    vorbe  frumoase  şi  de  făţărnicia  unor
      p ră sită   de  soiu  curat  P inzgau  sau  B em .
                                                    Ce  bine  aduc  Jidovii                   compatrioţi  ai  mei.  Vă  aduceţi  aminte,
                                                                                              că  acum  câţi-va  ani,  oraşul  Londra  a
                Şedinţa  corni teiului.
                                                             —   acolo unde se încuiba.       trimes  o  deputăţie  la  împăratul  Rusiei
            Sâmbătă  în  27  Oct.  n.  comitetul                                              pentru  a-l  ruga  să  nu  isgonească  pe
      „Reuniunii  Economice"  a  ţinut  şedinţă                                               Evrei?  Adevăratul  înţeles  la  aceasta
                                                                 (Urmare  şi  fine).
       sub  preşedinţa  dlui  Dr.  Io an  Mihu.                                               îl  veţi  afla  cetind  un  discurs  pe  care
       Din  hotărîrile  şedinţei scoatem  la  iveală   In  firul  scrisorii  sale  mai  departe   l’a  ţinut  în  acelaşi  timp  şi  în  acelaşi
       următoarele:                               dl  Chamberlain  arată,  că Evreii  nu  pot   oraş,  în  Londra,  dl  Ioseph  Chamber­
            La  propunerea  preşedintelui  Dr.    fi  sloboziţi  şi  în  România  la  toate,  cum  lain,  ministrul  de  azi  al  coloniilor  en­
       I.  Mihu  comitetul  a  hotărît  se  se  reiee  sunt  ei  în  Anglia,  căci  doar’  în  Anglia   gleze,  în  care  discurs  a  spus  cu  pri­
                                                                                              vire  la  venirea  Evreilor  în  Anglia:  „E
      firul  prelegerilor  economice  întrerupte  azi  abia  sunt  la  400  de  Englezi  un
      peste  vară,  când  oamenii  erau  prea  i   evreu,  pe  când  în  România  tot  la  o   vremea  să ne  gândim  la  mijloacele  de-a
      cuprinşi  cu  lucrurile  economice.  Se  se  j                                          ţinea  departe  de  ţermii  noştri  pe aceşti
      urmeze  şirul  prelegerilor  în  Sibişel,  1   sută  5— 6  evrei!  Deci  fiind  ei  cu  to­  străini,  pentru-ca  să  nu  urmeze  a  fura
      Orăştie,  Pricaz,  Căstău  etc.           !  tul  slobozi,  lucrarea  lor  de  urcare  în  pânea  dela  gura  flămândului  lucrător
                                                  capul  Românilor,  ar  fi  mult  mai  zdro­  englez 1“  Aceste  două  lucruri:  pe  de-o-
            Tot  la  propunerea  preşedintelui  i   bitoare  pentru  popor  ca  dincolo.  Ro­  parte rugămintea  »umanitară«  cătră Ru­
      comitetul  a  hotărît  în  principiu  aran-                                             sia  de  a-şi  ţinea  Evreii  ei  la  dînsa
      gearea  unei  exposiţiuni  de  vite  în  pri­  mânia  are  de  25  ori  mai  mulţi  evrei   acasă,  pe  de altă  parte  anunţarea  unor
      măvara  viitoare.                           în  asemănare  cu  numărul  locuitorilor    măsuri  pentru  împedecarea  venirii  E-
                                                  sei,  decum  are  Anglia.  In  legea  veche
            Secretarul  Reuniunii,  I.  Moţa,  a                                              vreilor  în  Anglia,  sunt  strîns  legate  în­
      raportat  asupra  resultatului  concursu­   când' aveau  si ei  tară si  stat,  nici atunci   tre  ele.  Englezul  este  om  practic!«
      rilor  excrise  de  Reuniune.  S’au  înştiin-   ei  mf  trăiau  decât  pe  spatele  altor    Spunând  apoi  că  nainte  vreme  în
      alţat  pân’acum:  La  premiile  pentru      neamuri. Ajunseseră stăpâni pe Canaaniţi    Anglia  nu  era  ură  contra  Evreilor,
      toi   trei  concurenţi:   Costantin    T  ■ (locuitorii  Canaanului),  şi  ei  n’au  cercat
                           1
       Viorel  din  Şibot,    Vasile  Stefănesc   deloc  să-i  stîrpească  pe  aceia  (cum  să   căci  nu  erau  mulţi  Evrei,  dar’  azi
      din  Şibişel,  şi  Simion  Dandea  din      face  azi  de  multe  naţiuni)  spre  a  să   această  ură  creşte  contra  lor  şi  acolo,
      Bucium,  fiecare  punând  în  primăvara     înmulţi  ei  la  număr,  ci  i-au  lăsat  să   dl  Ch.  spune  următoarea  istorie  ade­
      anului  de  faţă  peste  50  de  altoi  nouă                                            vărată  plină  de  învăţământ:
      în  grădinele  lor.  La  premiul  pentru    trăiască  ear’  ei,  Evreii,  s’au  „altoit"  pe   «Acum  câtva  timp  am  visitat
      şcoale  (grădini)  de  pomi:  1.  Eleşeriu,   trupurile  acelor  popoare,  fiind  acelea
      înv.  în  Romos,  cu  grădina  de  pomi  bune  de  trunchi  pădureţi,  ear’  ei  de    nişte  rude  într'un  oraş  de  provincie
                                                                                             din  Anglia,  o  familie  liberală  prin  tra­
      de  acolo,  condusă  de  d-sa.              »altoi«,  care  să  se  înalte  si  întindă  la   diţie.  Când  am  fost  acolo  pe  urmă,
           La  premiile  pentru  viţeluşe  de     soare  peste  aceia  şi  trăind  din  sucul   sunt  tocmai  douăzeci  de  ani  de  atunci,
      Pinzgau  nu  s’a  înştiinţat  nimenea.  Să  lor,  din  măduva  lot 1                   ura  lor  în  contra  mişcării  potrivnice  fi-
   1   2   3   4   5   6