Page 6 - Bunul_Econom_1900_43
P. 6

Pag.  6                                            BUNUL     ECONOM                                                   Nr.  43


        asupra  arsenalului  pe  care  Clfnezii  îl  apărau.   telului  „La  leul  de  aur“.  Preţul  de  intrare   Preţul  bucatelor.
                                                                                                              f
        Văzând  însă  că  din  acela  puşcăturile  vin   după  plac.  Invitări  speciale  nu  să  fac.
        cam  rare  şi  nu  fac  nici  o  stricăciune,  într’o                                            P ia ţa   d in   O răştie.
        clipă  deteră  asalt  (,,Şturm“)  asupra  lui  şi  îl   BSscoala  orbilor.  In  institutul  de  orbi   —  la  27  Octomvrie  n.  1900  —
                                                   din  Budapesta  s’a  întâmplat  Ia  30 Octomvrie
        cuprinseră.  Când  colo  in  arsenal  nici  picior
                                                   n.  noaptea  o  minune.  Toţi  elevii  orbi,  cari   Grâu  curat  maja  m.  cu  .  .  .  .  .  . fl.  7 —
        de  om!  Viclenii  Chinezi  puseseră  prin  fe­                                        Grâu  mestecat  in.  m.  c u .................fl.  6'50
        reşti,  sus  şi  jos,  mulţime  de  rachete  împreu­  dorm  într’o sală  cu  directorul  lor,  Dr.  Pivâr   Secară  m.  m.  c u ........................   .  . fl.  6'—
                                                   Ignâcz,  s’au  sculat  şt  cu  bastoane şi cu  ghete
        nate  cu  leştile  aprinse,  aşa  că  focul  trecea                                    Orz  m.  m..  c u ............................   .  . fl.  5 50
                                                   au  năvălit  asupra  directorului,  cave  durmia,   Ovăs  m.  m  cu  . . . . . . . . .   fl.  6"—
        dela  una  pe  alta  şi  pocneau  şi  flăcărau  din
                                                   şi  l’au  bătut,  ştii  „ca  orbii1*I,  că  abia  a  putut   Cucuruz  m.  m.  cu . . . .    .   .  . fl.  6'—
        fereşti,  şi  Europenii  credeau  că  acelea-s                                         Fen  m.  m.  c u ..................................  fl.  2-80
       puşcături  şi  se  luptau  contra  lor.  In  vremea   se  scape  viu  din  mânile  lor.  Ear’  şi  astfel   Paie  »  »  cu  .  .  .  • .....................fl.  180
       asta  oastea  chineză,  care  văzuse  că  n’o  se   numai  ajutat  de  ceialalţi  profesori  şi  de   Lemne  de  foc  1  cub.  rntr.  cu  . . .   fl.  2'05
       poată  ţinea  pept  cu  Europenii,  a  avut vreme   servitorii  institutului.  Directorul  s’a  plâns  la   Carne  de  vită  1  kilgr.  cu  . . . . .   .  fl.—’40
                                                   ministrul  Wlassics,  care  a  pornit  cercetarea;
       să  se  retragă  fără  griji şi rîzându-’şi în  pumni,
                                                   aceasta  a  dovedit,  că  orbii  au  fost  aţîţaţi
       spre  hotară  mai  bune.                                                                          P ia ţa   d in   H ondol.
                                                   la  atentat  —  de  un  profesor,  care  e  în
                                                   dujmănie  cu  directorul  bătut.                        —  la  27  Oct.  1900  —
            De  necrezut!  Comitetul  şi  sinodul  pa-
                                                                                              Grâu  frumos  ferd.  de  30  1.  cu  .  .  180  cr.
       rochial  al  bisericii  din  Scheiu,  (Braşov),  scrie                                 Săcara  ferdela  c u .........................—•—  cr.
                                                        P ă u n u l  f i  pan tera.  In  Indii  e  cre­
       „Gazeta  Trans.“,  a  detras  cele  400  fl.  ce                                       Orz  ferdela  c u .............................  .  —'65  cr.
                                                   dinţă  generală,  că  între  păun  şi  înte  panteră
       se  dădeau  pentru  masa  studenţilor  dela  acel                                      Ovăs  ferdela  cu  . . . . . . . .   —•—  cr.
                                                   (un  animal  selbatec  frumos,  cu  pete  pe  trup   Cucuruz  ferdela  cu  . . . . . . .   1'40  cr.
       gimnasiu,  pentru-că  nu  s’au  primit  la  masă
                                                   ce  îl  fac  şi  mai  frumos,  e  din  neamul  tigri­  Fasolea  ferdela  cu  . . . . . . .   — 60  cr.
       şi  studenţi  din  Scheiu  cari  n’aveau  purtare                                      Grumpene  none  ferdela  cu  . . .   .  —’40  cr.
       morală  bună,  precum  se  cere  Ia  acea  masă,   lor),  este  ceva  legătură  vrăjită  lăuntrică,  pen-   Vin  nou  litrul  c u .........................  24—30  cr.
                                                   tu-câ  pantera  se  apropie  de  păun  fără  ca
       după  regulamentul  ei.  Să  fie  posibil  ca con­                                     Mere  ferdela  c u .............................—•—  cr.
                                                   acesta  se  fugă  de panteră, căre apoi îl prinde
       ducătorii  unei  biserici  să  se  supere  pentru                                      Nuci  ferdela c u .................................2-—  cr.
                                                   şi-’l  mâncă.  Se  crede  că  pantera  are  în  ochii   Carne  de  vită  1  klgr.  c u .................. ~ -40  cr.
       stricteţa  corpului  profesoral  în  acest  punct?
                                                   sei  ceva  putere  de  a vrăji pe păun  uitându-să   »   »  porc  l   »   c u .................—•—  cr.
                                                                                              Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  .  .  .  .  —•—  cr.
                                                   în  ochii  lui  de  departe.
            Logodnă.  Ioan  Cârcu,  învăţător  în  Re-                                          »   sventată   1  »  cu  . . . .   — —  cr.
       teag  i  Ludovica  Bezeriţa  din  Arpaşteu,  îşi   Un  englez  vânător  de  păuni  însă,  M.   Brânză  nouă  1  kl.  cu  .  .  .  .  ...   —-24  cr.
       anunţă  logodna  lor  îndeplinită  în  28  Oc-   Tytler,  spune  că  credinţa  asta  se  pare  a  fi   »   în  burduf  c u .....................—■—  cr.
                                                   deşartă,  căci  el  într’o  zi  văzând  un  păun   Ouă  6  cu   . . . . . . . . . .   — 10  rr.
       tomvrie  st.  n.  c.  —  Dorim  noroc.
                                                   şăzând,  într’un  tufiş,  s’a  dus  până  chiar   Pui  de  găină,  părechea  cu  .  .  .  25—50  cr.
                                                   aproape  de  el  şi  păunul  n’a  fugit  de  zgomo­
            0  Veste  penibilă  vine  dela  Braşov.  Dl
                                                  tul  lui,  nici s’a  mişcat  din  loc,  ci făcea  numai
       Virgil  Oniţ,  distinsul  director  al  gimnasiului
                                                  cu  capul  şi  cu  ochii,  ca  şi  cum  s’ar  mira  că   f l i f l l l l
       nostru  superior  de  acolo  şi-a  dat  demisia
                                                  ce  zgomot  aude iapTopiindu-se.
       (retragera)  din  postul  de  director  al  acelor
                                                        Intr’aceea  iată  că  Tytler  vede  de  tot
       însămnate  şcoli.  Dl  Oniţ  e  unul  din  cei  mai                                         Slavă  Domnului.  Waty  Scott,  vărul
                                                  aproape  şi  o  panteră,  mişcându-’şi  frumosul
       luminaţi  bărbaţi  de  şcoală ai  noştri; sub  d-sa  |                                 renumitului  romancier  englez  Sir  Walter
                                                  trup  selbatec  spre  păun.  Tytler  îşi  îndreptă
       s’a  organisat  învăţământul  în  aceste  scoale                                       Scott,  avea  odată,  pe  când  era  încă  elev  în
                                                  puşca  şi  tragă  în  mândra  fiară,  când  spre
       în  un chip  excelent,  încât doar’  în  toată ţeara                                   şcoală de  marină,  slobozenie casă  se  ducă  cu
                                                  marea  lui  uimire  văzu  pantera  ridicându-să
       alt  gimnasiu  nu  să  poate  făli  că  dă  tineri                                     mai  mulţi  soţi  în  oraşul  Leith.  Au  mers  cu
                                                  în  picioarele  dinapoi  şi  cu  glas  de  om  stri­
       mai  învăţaţi  ca  gimnasiul  din  Braşov;  d-sa                                       vaporul  (corabia).  După  ce  petrecuseră  bine
                                                  gând:  „Pentru  D-zeu  nu  mă  puşca!"  Intr’o
       a  pus  la  cale  şi-a  dus  la  Irumoase  sfîrşituri                                  cu  toţii  şi  timpul  concediului  era  acuşi  pe
                                                  clipă  îi  trecură  lui  Tytler  prin  minte  toate
       „Masa  studenţilor11  de  acolo;  sub  d-sa  s’au                                      sfîrşite,  el  băgă  de  samă  că  n'are  destui bani
       arangeat  cu  mare  isteţime  „bibliotecele  clase­  poveştile  indiene  ce  le  cetise  despre  animale   ca  să  poată  plăti  cheltuiala  cea  mare  făcută 1
       lor",  având  tot  2  clase  bibliotecă  deosebită   schimbate  în  oameni  şi  oameni  în  animale  şi   -Soţii  lui,  voind  săv’i  ajute,  scotoceau  toate
                                                  despre  duhurile  din  păduri!..
       cu  cărţi  potrivite  priceperii  studenţilor  din                                     buzunările  lor,  însă  fără  nici  un  folos,  că  ce
                                                       Dar’  spre  norocirea  sa  spaima  nu-’i
       acele  clase,  —  şi  altele,  —  şi  de  aceea  ne                                    găseau,  nu  era  destul!  Cârciumăreasa  ame­
                                                  ţinu  mult,  căci  pielea  de  panteră  lunecă  în
       atinge  loarte  dureros  vestea  despre  retrage­                                      ninţa  cu  poliţia  si  cu  închisoare,  ear’  pe  de
                                                  jos  şi  de  sub  ea  răsări  un  vânător  indian,
       rea  d-sale  dela  însărcinatul  post  pe  care  atât                                  altă  parte  pe  domnişor  îl  aştepta  pe  vapor  o
       de  luminat  îl  îndeplinea.  E  dureros  că  nici   care  era  asemenea  vânător  de  păuni  şi  se   pedeapsă  grea  dela  căpitanul,  dacă  nu  era
                                                  îndreptase  spre  acelaşi  păun.  In  credinţa  lor
      un  bărbat  ca  dl  Oniţ  nu  a  putut  fi  păstrat                                     la  timpul  hotărît  înapoi;  era  desnădăjduit.
                                                  că  numai  pantera  să  poate  apropia  de  păun
      acelor  şcoli,  cruţându-’l  de  intrigile  răută­                                           »Este  un  mijloc,  care  ar  putea  să  vă
                                                  aşa  uşor, luase  şi el piele de panteră.  Englezul
       cioase  ce  de  ani  de  zile  bântuie  societatea                                     scape»,  zise  în  cele  din  urmă  cârciumăreasa.
                                                  din  vorbă  însă  nu  crede să fie  de lipsă pielea,
       română  din  Braşov.                                                                        »Care!?>  strigă  Scott.
                                                  că  se  vede  că  aşa  e  firea  păunului  şi-’l  poţi
                                                                                                   »Dacă  mă  iei  de  soţie,  îţi  iert  datoria
           Nenorocire  mare.  In  30  Oct.  la  ameazi   vâna  şi  fără  piele  de  panteră,  sau  apoi  că  şi   şi  poţi  să  te  întorci  la  vapor».
      s’a  întâmplat  în  New-York  o  groaznică   el,  fără  piele,  s’a putut  apropia  de  acel  păun   Scott  aruncă  o  privire  înspăimîntată
      nenorocire.  In  uriaşa  fabrică  chimică  s’a   fiindcă  un  altul  cu  piele  vrăjise  deja  păunul   asupra  bătrânei  şi  urâtei  cârciumârese.
      produs  o  explosiune  (spargerea  unui  câzan)   încât  nici  pe  el  nu-’l  mai  simţea.
                                                                                                   »Sunt  văduvă»  urmă  aceasta,  >şi  nu
      în  urma  căruia fabrica  a  ars  de  tot  şi  200
                                                                                              mi-'i  iertat  să  mai  ţin  crâşma  mea  fără  băr­
      oameni  muncitori  şi-au  perdut  vieaţa.  Mulţi   Un  tinâr Român  lovit de soarte,  fost  în-   bat,  trebuie  adecă  să  arăt  poliţiei  că  m’am
      şi  dintre  trecătorii  prin  stradă au fost omorîţi   văţător-director  la  scoale  de  stat  în  mai   măritat,  altfel  mi-se  ia  concesiunea.  Dacă  te
      ori  greu  răniţi.  Mulţime  de  trupuri,  toate   multe  locuri,  care  vorbeşte  limbile:  română,
                                                                                             învoieşti  să  mă  iei  de  soţie,  eu  n’am  să ridic
      scrum,  să  scot  de  sub  ruine.           maghiară  şi  germană,  să  îmbie  a  da  instruc­
                                                                                              nici-odatâ  vre-o  cerere  asupra persoanei  sau
                                                  ţie  la  băeţi  începători  din  limba  franceză,  la­
                                                                                             averei  D-tale;  mie  nu  ’mi  trebueşti  nici  d-ta
           „Andreiana",  Reuniunea  meseriaşilor  ro­  tină,  italiană,  precum  şi  din  vioară,  flaută,   nici  averea  d-tale,  de  c ât.  atestatul  de
      mâni  din  SebeşubSăsesc  învită  la  serata   pian.  Să  recomandă  ca  instructor  privat,  ori   cununie».
      literară  pe  Sâmbătă  în  3  Noemvrie  a.  c.  st.   ca  conducător  de  cor.               Scott  se  reculese  încet  din  spaima  sa
      n.  la  7  ore  seara  în  sala  cea  mare  a ho­                                      şi  plecă  cu  „mireasa**  lui  la  matriculantul  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8