Page 2 - Bunul_Econom_1900_44
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECONOM Nr. 44
ajunşi să-şi caute o pâne, sunt primiţi (Mercurea), Tit L. Albini (Cut), I. Lazar, cu un taur de soiu mai de rînd), fătul
cu aceleaşi ghionturi de duşmanii înain I. Beu, D. Orăştian (Apoldul-român), va mai avea numai o parte din însu^-
tării noastre. B. Necşa, D. Ivan, D. Iridon (Apoldul- şirile deosebit de preţioase a neamului
săsesc), N. Dobrota, Al. Toma (Poiana),
Titlul de »olărie« se nu zăpăcească seu curat după mamă, ear’ în parte
D. Iuga, I. Dobrescu şi D. Ghenie (Rod),
judecata bună nici a părinţilor nici a I. Oprea (Cunţa), I. Nedela, Onea Popa, are însuşirile mai slabe ale soiului mai
elevilor: nu e vorbă se faci din copii (Dobârca) R. Pop, I. Carpinişan (Gâr de rînd din neamul tatălui. O viţea
cu 4 gimnasiale simpli — »olari«, ci bova), I. Munthiu par. şi I. Munthiu, f. corcită, poate să-’mi dee şi ea un viţel
faci din ei măestri ai olăriei artistice, prim. (Cărpeniş), N. Dragomir, I. Stanilă, doi, aproape tot aşa de buni ca ea şi
ai porţelănăriei, cari vor fi cu amân N. Filimon, (Reciu), — ear’ în locul mama ei cea de soiu, dar’ cei mai
unor juri absenţi, au fost aleşi: Ni-
două mânile prinşi şi ţinuţi în şi fabricele mulţi viţei vor fi cu mult mai prejos,
colau Mihăilă (Vinerea), Vaier Orbonaş
de porţelănărie. Cu atât mai vârtos, că ear’ viţeii viţelelor ei, prin mai departe
şi Ioan Moţa (Orăştie).
acum d. e. în România nu e îmbulzală corcire, vor fi şi mai slabi, încât abia
Ca secretar-raportor al juriului a
de măestri de acest fel, ci sunt la în vei mai putea zice că se trag din nea
fost ales Ioan Moţa.
>
ceput, şi ei vor fi călduros spriginiţi mul bunicei lor! De aceea să tine asa
J
T
Constituit astfel juriul, jurii au
şi de stat şi de public. Programul stu mult la soiul curat. Şi soiul să păs
primit câte o listă pe care să-şi în
diilor ce se vor preda în această şcoală, trează curat (ear’ întrucât s’a cam cor
semne fiecare toată vita din exposiţie
pe care îl publicarăm mai sus, e do cit: să îmbunătăţeşte), prin ţinerea va
pe rînd, proprietarul ei, soiul, etatea, şi
vadă, că e aci vorbă de o şcoală se cilor la tauri de soiu curat!
fiecare se-’i dee o notă, că e, după pă
rioasă, vrednică a ne grăbi cu fiii noş Tăurenciul la care ne-am oprit, e,
rerea lui, vita vrednică, foarte vrednică,
tri la dînsa. zice dl Comşa, toarte aproape de soiul
ori nevrednică de premiu, c’apoi la
curat. Şi începe să înşire semnele după
urmă, pe temeiul însămnărilor _ făcute
care cunoscătorii de vite să uită la
de toţi, să se aducă hotârîrile că anume
Exposiţia de vite cele de Pinzgau:
cari vite să fie premiate?
dela Mercur ea
începutu l lucrării. Semnele vitei de l ’m zgau curat.
— Raport special pentru „Bunul Econom" — Am pornit apoi cu toţii la privirea întâi să caută vita în gură: pe
vitelor. Cea dintâi vită la care juriul, limbă nu-’i iertat să aibă pete, ci limba
A 11-a exposiţie.
însoţit de mult popor, a ajuns, a fost ei să fie curată, bătând în coloarea
Dumineca trecută a fost pentru
un tăurenciu frumos de soiu Pinzgau, al cărnii; pe nas (bot) nu-’i iertat să aibă
economii noştri din opidul Mercurea şi
d-lui Dum. Iridon (Apold. săs.). Dl pro pete închise, ci nasul ei să fie galbăn
din comunele vecine, zi de frumoasă
fesor D. Comşa, preşedintele Reuniunii într’o coloare; perii din jurul botului
sărbătoare economică. Vrednica „Reu
şi al juriului, a folosit prilegiul pentru şi pe bot, nu-’i iertat să fie negri, ci
niune română de agricultură din comi
a da economilor de ţaţă, pe scurt, cele earăşi blonzi (galbeni); capul să fie în
tatul Sibiiului“ le-a prefăcut-o în sărbă
mai de lipsă lămuriri cum să cunoască treg închegat în păr închis, roşietic, şi
toare prin arangearea exposiţiei de
o vită de Pinzgau dacă e de soiu cu nici o pată albă pe el!; pe ochi nu-’i
vite, a cărei program l’am publicat deja
rat, ori o corcitură mai mult ori mai iertat să fie pete negre, nici părul din
şi noi. Este a 11-a exposiţie de vite,
puţin depărtată de soiul curat. A fost jurul lor să nu fie negru!; coarnele se-’i
pe care acea Reuniune a arangeat-o în
o mică prelegere economică, ţinută ca fie scurte şi groase, vîrful lor să nu fie
cei 11 ani de când există.
deschidere a exposiţiei însăşi şi ca în cu pete negre ori chiar negru de tot,
Pe largul câmp închis, zis „Târgul
cepere a lucrării juriului. ci tot deschise, galbine; pe spate, înce
de vite“, să aflau deja pe la orele 10 a.
Dl Comşa arată cari sunt părerile pând dela spetii, să meargă spre coadă
m. 120 de proprietari cu 180 vite cor
lumii economice azi asupra soiurilor o tăşie albă, la început mai îngustă, de
nute : vaci, juninci, tăurenci, viţele şi
de vite, cum între aceste soiuri un loc 3—4 degete, apoi lăţindu-se mai tare,
boi, şi 14 oieri cu câte o grupă de oi.
din cele mai de frunte îl ţin azi vi ca de-o palmă bună pe unde-’i mai
Din partea comitetului central al
tele de soiurile Pinzgau şi Bern, ca lată; dacă-’i tare lată, nu mai e semn
Reuniunii erau de faţă : Preşedintele
vite cărnoase, blânde, uşor de ţinut, de soiu curat; coada să fie albă de tot
Demetriu Comşa, secretarul Victor Tor-
fiind tare mâncăcioase, porcoase cum până jos; pe picioarele dinapoi trece,
dăsian, membrii Dr. Danii P. Bar cian
să zice, vacile tare lăptoase, şi cari venind de dinapoi înainte, o făşie albă,
şi Emil Verzariu, cari au început la
pentru însuşirile acestea, sunt mult cău un brâu, peste pulpă, dar’ nu prea lată
orele 10V2 lucrările exposiţiei.
tate şi plătite cu preţuri îndoite, uneori fâşia, deci picioarele dinapoi să nu fie
Constituirea .juriului. chiar întreite, ca cele de soiul nostru de sus până jos roşii; sub foaie să
Dl preşedinte a adunat pe mem alb. A arătat cum să face mare-mare meargă dela piept începând o dungă
brii juriului în casa dela intrarea în deosebire între vită curată ori tare albă, cum merge şi pe spate, dar’ acea
târg, şi aci s’a stabilit lista definitivă aproape curată, şi între corcitură, şi dungă să nu fie lăţită până sus pe
a juriului precum urmează: cum această deosebire se simte la preţ, laturele foalelor, pe coaste chiar, ci nu
fiind o vită numai câva depărtată dela mai pe sub foaie; petele albe pe coas
Dem. Comşa, Dr. D. P. Barcian,
V. Tordăşian, Dr. P. Şpan, Emil Ver soiul curat, îndată cu zeci ba şi cu tele vitei, sunt semne de . corcire; sub
zariu, T. Orlea, (toţi din Sibiiu), I. Droc, 100 floreni mai ieftină, ca cea curată. coadă coboară în jos o dungă albă lată,
G. Muntean, 1. Nicoară, G. Stănese, N. Şi asta cu drept cuvânt, pentru-că prin din care să rărnuresc apoi şi brânele
Troncă, D. Stroia, I. Heljiu, N. Albu, corcire (împreunarea vacii de soiu curat (fâşiile) ce brăzdează pulpile; unghiile