Page 3 - Bunul_Econom_1900_44
P. 3
Nn. 44 _______ BUNUL ECONOM Pag. 3
la soiul curat Pinzgau sunt şi ele gal- S’au luat astfel odată în vedere şi mai multe nutreţe artificiale: trifoiu,
bine, deschise; cumpărătorii acuraţi spală preţuire vacile de prăsi lă, apoi tău- luţcrnă, — şi mulţumeşte tuturor pen
unghiile ca se vadă de-’s deschise ori rencii şi juninciîe, după ei viţeii, şi tru participare. „Cei-ce nu veţi căpăta
bani, vă veţi duce îmbogăţiţi în păţite
negre! -— Acestea ca însuşiri ce se în urmă oile. Au fost expuşi şi boi si auzite, în cunoştinţe bune!
caută deosebit la soiul Pinzgau, ear’ şi junei, dar’ aceştia nefiind luaţi în (Trăiască! strigă adunarea.)
însuşiri ce se caută atât la Pinzgau combinaţie pentru premiare, au fost S’a trecut la împărţirea premiilor.
cât şi la ori-ce alt soiu de vite( sunt numai priviţi de juriu, fără a-’i. însămna Iată lista lor:
următoarele: şoldurile se fie largi (late), si clasifica. Pentru vaci de prâsilâ premiul în
j
şi puţin înclinate, dacă e să fie vită Lucrul acesta, privirea şi preţuirea, tâi l’a căpătat dl Cabdebo, proprietar
bună, însuşire ce să caută la tot soiul spuse aci în câteva cuvinte, a durat la în Mercurea, cu o prea frumoasă vacă
de vite, căci pe şolduri strimte încape cele 170-80 vite (afară dă boi), mai mult Pinzgau, adusă aci cu toată familia ei:
carne puţină, vacile cu şolduri strâmte de 3 ore depline. 2 junince, una de 21/s ani, una de iy 2.
au naşteri grele, taurii cu şolduri M otărîrea prem iilor. ani şi o viţea de y2 an, frumoase, cu
strimte prăsesc feţi asemenea; picoarele rate, grase. Dar’ dl Cabdebo neprimind
Juriul apoi s’a retras în localul premiul, s’a dat mai departe, şi aşa
dinainte să fie cât să poate departe
băncii române „Casa de păstrare în au căpătat pentru vaci, premii de câte
unele de altele, căci asta e semn de io Coroane: Al. Toma şi Nic. Dobrotă
Mereurea“ şi după o desbatere de vre-o
piept larg, puternic, ear’ unde e piept (din Poiana) şi George Muntean din
>/2 oră, în care, la propuneri deosebite
voinic, acolo, ca şi la om, tot animalul Mercurea; —- premii de câte 6 coroane:
şi cu votare, s’a stabilit împărţirea pre
e voinic, puternic; capul să fie mic, iacă Iacob Beu (Apold.-rom.) Ioan Nicoară
miilor precum se va vedea mai jos. (Mercurea), I. Tănase (Apold.-rom.); —
de ce: din taur cu cap mare sau vacă
premii de câte 5 coroane-. I. Fleacă,
cu cap mare, sau amendoi cu cap mare, JPremiarea însăşi. Spiridon Fleşeri şi D. Oltean (toţi din
se va naşte viţel cu cap mare, şi făta Stabilită fiind în acest chip de Mercurea); de câte 3 coroane: V.
tul va fi foarte greu, primejdios chiar cătră juriu lista celor-ce să capete Necşa (Apold.-rom.), Ar. Bogdan (Do-
pentru vacă, dar’ şi boii de tras, cari premii, juriul în frunte cu preşedintele bârca), M. Troancă (Ludoş);
au cap mare, greu, sunt mai grei la Reuniunii, cu secretarul şi membrii din Pentru tâureni şi junince-. cu câte
mişcare, decât cei cu cap mic, uşor. comitet, au eşit în curtea casei, şi a- 10 coroane: P. Maniţ (Dobârca) şi D.
La tauri îndeosebi (dar’ şi la alte vite) dunând aci pe exponenţi în jurul lor, Iridon (Apold săs.); cu câte 3 coroane
P. Câmpean şi G. Fara (Mercurea);
spinarea să meargă cam oablă, numai dl D. Comşa, a introdus împărţirea pre cu câte 2 coroane: I. Beu (Ludoş), Ana
puţin" încovoiată, ear’ de-a fi dela spe- miilor cam cu următoarele cuvinte. Ţăran (Apoldul rom).
tîile dinainte dintr’una căzută în jos,
Comuna Mercurea a întrunit azi Pentru viţei şi viţele -, cu câte 6
formând aci un fel de şea, taurul nu e un frumos număr de economi; bătrâni coroane-.Maria Beu şi I. Muntean (Apol
bun, căci şi boii prăsiţi prin el vor fi şi tineri, din loc şi din comunele vecine. dul rom,); cu câte 4. cor.: G. Muntean,
aşa, nişte nevoeşi, fără putere în spinare. A fost o luptă de întrecere, în care N. Presecan (Mercurea); cu câte 3 cor. :
s’a resboit munca şi dibăcia economică. I. Helju (Mercurea), Ioan Fleşeriu (A.p.
Toate acestea dl profesor Comşa Biruitorii din întrecerea de azi vor fi r.) ; cu 2 cor.: Ilie Bunea (Mercurea).
le arăta şi cerceta la tăurenciul în jurul în curend sărbătoriţi şi cinstiţi aici în
Pentru oi şi berbeci şi noatini:
căruia eram adunaţi, arătând întrucât faţa tuturor, dându-li-se premii. Cei în cu câte 10 coroane: D. Ivan (Ap. săs.),
întruneşte el fiecare semn din cele pre vinşi vor eşi altă-dată şi ei biruitori, şi Ios. Suciu (Apold r.); cu câte 6 cor.:
cu toţii vom da înainte! Şi mai avem fo
scrise, ori nu. La urmă a întrebat de M. Popa (Ap. r.), I. Dobra şi I. Voicu
losul, că aici ne-am putut schimba (Rod); cu câte 5 cor.: I. Fleşer, D. Ol
familia diva. care se trage tăurenciul,
unii cu alţii poveţe, de cari ţinăndu-ne tean, Moise Bârsan, N. Stăneasă şi N.
ca să afle că mama lui oare a fost de în gospodăria vitelor noastre, să sporim Boz dog (Ap. r.); cu câte 3 cori: Iacob
soiu curat şi ţinută la taur de soiu cu cu toţii în avere. Scot îndeosebi la Beu, N. Oprea (Ap. r.), M. Fleşer
rat ori nu? Căci nu-’i tot atât că vaca iveală, că D-voastre aţi fost dedaţi din (Mercurea). Adecă: toţi câţi au ex
a fost ţinută la cutare taur privat poate moşi-strămoşi a ţinea vite multe, dar’ pus oi, au fost premiaţi.
mai de-aşa, azi aţi văzut însă vite, cari
corcit; ori la unul d. e. comunal, oficios Preşedintele a încheiat apoi cu
prin trecerea ce o au laţă de vitele
dovedit ca soiu curat.
noastre de soiu slab, vă grăesc respicat, câteva cuvinte exposiţia, ear’ dl proto
că trebue să ne silim să mai schimbăm pop I. Droc, a mulţumit comitetului
Cercetarea m a i departe.
lucrurile: vita de soiu, mâncă numai Reuniunii pentru-că a făcut Mercurei
Cu acest mănunchiu de cunoştinţe, cât o altă vită, dar’ preţ are cât 2—3. bucuria, a putea saluta această Reu
sau „receptert pentru preţuirea vitelor, In vreme-ce ale noastre abia la 3—4 niune azi cu exposiţia sa aici!
am plecat juriul, însoţit de mulţi eco ani le poţi vinde cu 60—70 fl., cele
de soiu le vinzi cu atâta ca viţei sub Prăneul.
nomi, să privim şi judecăm vitele mai de
un an! Iar’ când sunt mari, iei 200 fl.,
parte. La fiecare vită ne opriam, vita Erau acuşi 4 ore d. a. Am mers
ba şi 230, 240, 260 fl. pe una! Aici
avea la cap o tăbliţă cu numărul seu în Mercurea este o vacă Pinzgau pe deci să prânzim, la hotel, unde să
şi numele proprietarului şi numărul care stăpânul ei capătă 350 fl! Unde gătise o masă comună. Aci s’au ţinut
grupei, aci se striga tuturor numărul aţi pomenit pe-o vacă de-a noastre şi vorbiri: dl preş. Comşa a toastat
vitei, numele proprietarului şi etatea albe aşa preţ? Omenii noştri zic: nu pentru exponenţi şi fruntaşii Mercureni;
iau că-’s „prea scumpe“. Eu le zic:
vitei, apoi că e de soiu sau corcitură, protop. Droc pentru Reuniunea rom.
tocmai pentru aceea să le luaţi, că-’s
şi fiecare jur îşi însemna în coala sa agricolă dela Sibiiu şi conducătorii săi
scumpe! căci şi folos aduc cu atât mai
şi dădea vitei o notă, un calcul, că o bogat! îndeamnă la cultivarea bucatelor presenţi; Dr. D. P. Barcian pentru
crede vrednică de premiat ori nu. în măsură mai restrînsă şi în schimb representanţiî organelor administrative
