Page 5 - Bunul_Econom_1900_44
P. 5
Nr. 44 BUNUL ECONOM Pag. 5
prin venire în atingere eu aerul, nu se şi-au arătat aici destoinicia, mulgând fel de şcoală cu limba de propunere
mai tulbură. vaci şi spunând totodată regulele de română! Să nădăjduim că ne va fi dat
A doua-oarâ sâ trage vinul, când căpetenie ce trebuesc ţinute la muls. să le avem! Până atunci însă îndem
materiile cari îl tulburau după întâia A urmat înhamarea şi prinderea năm pe plugarii noştri să-şi trimită fiii
la maşini a cailor şi vitelor; (bine se şi în şcoalele cu altă limbă. De mai
tragere, s’âu aşezat pe fund. Şi această
se noteze, că şi vitele au fost înhămate, mare însemnătate la aceste şcoale sunt
a doua tragere trebue făcută aşa, ca
şi nu prinse în jug, ceea-ce să face cu deprinderile practice, cari se pot învăţa
vinul se vină în atingere cu aerul. Tre mult folos în alte ţări), apoi am mers în aproape şi numai din vedere.
bue umplut tot până sus, şi după-ee grădina şcoalei, unde la dreapta să Cei din comitatul Sibii ului să se
nu mai ferbe, batem bine din sus un află straturi de încercare cu deosebite adreseze pentru informaţiuni dlui di
feluri de trifoiu, de lucernă, ierburi, rector luliu Schuster. (Tîrgul fânu
dop lung, al cărui’ vârf se între bine
meiu, etc., apoi loc pentru încercarea lui nr. 10.)
in vin. (Va Urma),
maşinelor economice şi la stânga R omul S imu
morminte în cari să află napi aşezaţi
la iernat, şi mai departe o tablă mare
S t u p ă r i t
cu vr’o 22.000 altpi frumoşi, de doi
ani în primăvară. Ş t ir i d e t o t f e l u l
C alen dar. (Neemvrie)'
Dintre lucrări săvîrşite cu maşinile
Gătiţi stupii pentru iernat. Lipiţi pe şi uneltele agricole amintesc : aratul cu Conferenţa învSţătorească dela Deva, ţi
dinafară coşniţele de nuiele şi le îrnblojiţi cu plugul „Sack“, şi anume: cu plugul nută Sâmbăta şi Dumineca trecută sub pre-
ţoale, saci şi alte haineturi, de cari v’aţi singur, apoi cu tăietorul dinainte, şi şedmţa dlui Dr. Pavel Oprişa, prof. gimn.
putea lipsi, sau cel puţin cu sucituri de rînd pe rînd cu plugul pe două brezde, ca comisar consistorial, şi la care au partici
^paie, drept scut contra gerului; îndeosebi cu plugul pentru afunzime, cu unelte pat în ziua întâi P. O. Dni proţopresbiteri
bine să lipiţi coşniţa în. locul unde ea să pentru curăţit, cu uneltele de grămădit, A. Păcurariu (Iha), G. Romanul (Deva), V.
atinge cu poliţa. cu extirpătorul, cu maşinele de scos Dornşa (Orăştie) şi paroehul I. Moţa dela
Preseraţi cenuşe în jurul lor. cartofii, etc., etc. După aceea s’a trecut Orăştie,— a fost conferenţă dela care nu-
Umpleţi despărţământul de miere, ear’ la sămănatul cu maşina şi cu mâna, măroşii învăţători întruniţi, s’au depărtat îm
locul gol de după fereastră al coşniţelor dând tinerii probe despre frumoasele bogăţiţi cu frumoase cunoştinţe. S’a • ţinut
mobile, cu paie bine Uscate, sau cu fâşii ce lor cunoştinţe şi îndemânări, căci la câte-o prelegere, a urmat apoi critica ei. Era
rămân din oblitul scândurilor, şi strîmtaţi şi tot pasul s’a spţis ce, cum şi pentru-ce o critică Serioasă, fiecare critic scoţând ceva
la acestea urdinişul. să face aşa şi nu altcum, şi îndată se nou la iveală, ce ar fi trebuit ţinut încă în
Fiind încă zile frumoase în această urma la înciocolarea maşinilor şi la vedere de prelegitor. îndeosebi frumoase
lună, nu împedecaţi albinele dela sburat. lucrarea cu ele. îndeosebi s’a scos la momente au accentuat dnii Dr. P. Oprişa,
•Grijiţi însă de pe acum ca şoarecii, mâţele iveală însămnătatea maşinilor de să- înv. I. Fleşeriu (Romos), G. Baicu (Orăştie)
•etc. să nu le neliniştească, şi cu deosebire mănat, cu cari se samănă, şi mai bine, şi alţii. Conduse serios şi de oameni de spe
când pe afară e vânt şi frig. şi mai cu spor, totodată cruţându-se şi cialitate în ale şcoalei, cum a fost şi cea
Nu iernaţi stupii in pivniţe, în cămări până la jumătate din măsura obicinuită dela Deva, conferenţele învăţătoreşti se do
şi în poduri, unde ele ar fi adesea neliniştite. de sămânţă. Foarte spornică şi bună vedesc ca nişte întruniri nediscutabil folosi
s’a dovedit a fi maşina de scos cartofii. toare pentru învăţământul şcolar.
S’a plantat apoi un pom după toate
regulele pomologice; s’a arătat cum Inimi îndurate. In săptămâna trecută a
Şcoala agronomică a comitatului Sibiiu. trebue tractaţi napii de nutreţ înainte murit la Selişte ţeranul Corii an Schi tea,
— Scrisoare economică — de-a să pune la iernat şi cei de zăhar care toată averea sa de vre-o 10.000 Cor.
Sibiiu, Nov. 1900. înainte de a-i duce la fabrică. şi unele moşii, le-a dăruit şcoalei gr.-or. ro
Afară *de cele înşirate s’au mai mâne dip Sălişte. I s’a făcut o înmormântare
Examenul’ practic de încheiere s’a făcut şi alte lucrări folositoare, prin frumoasă.
ţinut, precum s’a vestit şi în „Bunul cari s’a dovedit de câtă însemnătate Dă, Doamne, bietului nostru neam
Econom", la 29 Octomvrie n. a. c., sunt astfel de scoale pentru îndruma multe inimi îndurate, şi a căror bună por
după-ce examenul teoretic a avut loc rea ţăranului agricultor pe căi aevea nire îndreptează-o mai ales spre bietele noas
în primăvara trecută. Din partea comi bune şi singure vrednice de urmat în tre şcoale confesionale, cari au atât de mare
tatului a fost de faţă o comisie de 3. timpul de faţă. lipsă!
A examinat directorul şcoalei, dl luliu Cu bucurie putem spune, că în
Schuster, ear’ pentru a se încredinţa urma stăruinţelor neîntrerupte, în anul Al 21 lea ajutor la dat „Reuniunea ro
despre destoinicia învăţăceilor, au pus şcolar ce s’a încheiat, a fost la această mână de înmormântare din Orăştie“‘ familiei
întrebări şi membrii comisiei, de aseme şcoală şi un elev român: George Popa membrului seu Crăciun Borza, reposat în 29
nea şi dl D. Comşa, preşedintele din Pianul-de-jos. Sigur vor avea bu Oct. Rămăşiţa răposatului a Căpătat 99 Co
„Reuniuni române agricole din comita curie şi părinţii ţinărului, şi comuna sa, roane 50 fii.
tul Sibiiului“. Comisia cu cei 7 elevi, dar’ îndeosebi însuşi elevul din vorbă,
fii de ţărani plugari, au mers în un căruia i-s’a dat putinţa de a purta o Pomi pe lângă drumuri. In multe ţeri,
despărţământ ai staulului, unde să a- economie raţională. şi mai nou şi în ţara noastră, guvernele au
dlau maşinele: cea de tăiat napi şi Cursul la această şcoală e de un luat măsuri, ca pe lângă drumuri să se plan
cea de tăiat paie, tulei de cucuruz an. Se primesc tineri cari au împlinit teze fel şi fel de arbori, pentru-că să fie
şi fân. După câteva desluşiri date de 17 ani. Cheltueli nu se cer, învăţătura călătorilor calea mai plăcută, în arşisa soare
elevi, cu privire la marea însemnătate şcolară se fac în limba nemţască, dar’ lui de vară să mai afle pas de pas umbră*
a acestor maşini, s’au tăiat napi, tulei precum am observat, s’au dat desluşiri şi şi pentru-ca prin rădăcinile lor, să ţină
de cucuruz, etc. şi s’au pregătit în faţa şi în limba română, chiar şi la exa contra ruperilor în vremuri ploioase, unde
tuturor nutreţe mestecate. De aici s’a men tinărul, de care am amintit, a fost drumurile ar murge curmeziş pe coaste. In
trecut în deosebitele despărţăminte ale examinat în limba română. multe ţeri pe lângă drumuri s’au aşezat şi
staulului, pline cu vaci şi viţei, tot Cât de bine ne-ar prinde şi nouă, vezi azi şiruri de arbori fără folos: castani
soiuri alese şi bine îngrijite. Tinerii Românilor, barem icî-colea câte o ast selbatici, tei, acaţi, etc.
