Page 6 - Bunul_Econom_1900_44
P. 6
Pag- 6 BUNUL ECONOM Nr. 44
In un congres al cultivatorilor de pomi pendiu de 130 cor. din fundaţiunea »I. Ro 0 panoramă rară. in oraşul Luzern din.
şi arbori, ţinut în Septemvrie la Paris, s’a man», pentru studenţi de gimnasiu ori scoale Elveţia se află un întreprinzător cu numele
hotărlt, ca în toate statele se se stărue pe reale. Cererile să se înainteze comitetului cen Ioan Bloch, care ajutat de o societate de
viitor, ca în loc de arbori sălbatici, se se tral al Asociaţiunii in Sibiiu (Strada Morii avuţi, s’a pus să înfiinţeze un museu (o pa
pună pe lângă drumuri pomi roditori: şi nr. 8) până la 20 Noemvrie a. c., provăzute noramă) care să înfăţişeze un răşboiu în toate
anume peri şi meri bogaţi în roade. cu a. etestat de botez; b. testimoniu şcolar formele sale cele mai fioroase. In acest mu
Vedem că şi la noi au început a pune pe anul 1900---1901; c. atestat de pau seu se vor putea Vedea toate felurile de arme,
pomi pe lângă drumuri. îndemnăm poporul- pertate. de gloanţe, toate ranele pricinuite de gloanţe,
nostru, şi cu noi alături, să-’l îndemne toţi în trupurile Ostaşilor şi al animalelor, ajutoa
cărturarii, ca pe aceşti pomi se-’i cruţe, şi — Cât de adânc merge rim a în p ă rele medicale, pedepsele militare, luptele pe
se se silească a-'şi umplea şi Oamenii noştri m ânt? Un învăţat german, făcând înde mare, luptele Iui Napoleon cele crâncene din
grădinile de pomi aleşi, căci având tot omul lungi probe şi priviri asupra vieţii rimelor, a 1870—71 şi 1877—78 Răsboiul Burilor cu
pomi, şi-’i iubeşte pe ai sei, şi precum i-ar pă aflat că ele, aşa moi şi slabe cum le vezi, îşi Englezii şi cel-ce acum se desfăşură în China.
rea rău să-’i strice cinâva pe ai sei, aşa se fac găuri prin pământ uneori până la 3 me Toate acestea în tablouri naturale vor putea,
va reţinea să strice şi el pe ai altuia, şi aşa tri adâncime! Deşt mai ales cosaşilor nu le fi văzute în panoramă. In museu vor mai fi
va cruţa şi pe cei de pe lângă drumuri, — place să zici vorbă bună despre rime, pentru-că şi gloanţele fioroase »dum-dum». Tablouri
cum e aceasta d. e. printre comunele săseşti ele găuresc suprafaţa pământului şi scot afară cinematografe interesante vor arăta decursul
în corn. Sibiiului. Pe la Cisnădie e plin de un fel de mici muşuroaie de pământ înde resboaielor pe mare.
pomi pe lângă drum şi pe câmp chiar, şi sat, în cari îşi strică oamenii coasele* — în
nimenea nu-’i strică, cum nu-’şi strică cucu- văţatul Neamţ ne spune să nu urîm rimele Fabricele de m aşin i agricole în
ruzele sau grânele, căci fiecare arel şi să nu le potopim când Ie prindem eşite A m erica. Fabricele de maşini agricole (pen
din pământ, căci găurile lor, mai ales în gră tru lucrarea pământului) în America sunt
Asociaţiunea la Romoşel. Ieri, în 8 Nov. dini cu pomi, sunt de njare folos, uşurând aşa multe şi fac lucru aşa de bun, că au început
n. s’a ţinut Ia Romoşel adunarea despărţă mult rădăcini lor pomului coborîrea prin ele a cuprinde pieţele tot mai mult şi în Europa
mântului Orăşlie al Asociaţiunii, sub preşe- în sînul adânc al pământului, înlesnind stră noastră, deşi fabricele engleze şi germane,,
dinţa P. O. D. Vasile Domşa, protopresbiter, baterea aerului în pământ, a apei şi a îngră austriace, etc, dau şi ele destule.
şi participând din Orăştie domnii membri ai şămintelor, ceea-ce e tare de folos, căci noi In America maşinile agricole sunt aşa
comitetului: I. Mihaiu, Dr. R. Dobo, L. Ber- de ce de altă arăm adânc, decât pentru-ca de răspândite, că multele fabrici de acolo
cian, S. Corvin sen., ear’ ca oaspeţi V. Olariu, pământul se vie în atingere cu aerul, prin ce trebue să lucreze ziua şi noaptea, ca se
Cornel Popescu, N. Opincariu. se «frăgezeşte», căci puterile aerului descom poată împlini toate cererile tot mai multe
Adunarea a fost bine cercetată de po pun (desfac) felurite materii de lipsă din pă din ţară şi din afară de ţară. Atât de tare
porul din loc şi inteligenţa din loc şi jur. mânt, ca plantele serie poată folosi mai uşor să înmulţesc aceste cereri — fiind-că eco
Afară de resolvarea afacerilor curente' obicî- la creşterea lor. Şi rimele fac şi ele acest nomii să întrec a-’şi lucra pământul tot cu
uuite, dl Adam Basarabă a ţinut o. prelegere lucru prin adâncile lor sfredeliri a pământului. maşini — încât în 1899 fabricele au făcut
şi vândut maşini de 12 milioane floreni mai
despre superstiţiuni, ascultată cu mult interes.
mult ca în 1898.
Comuna politică Romoşel s’a făcut membrn Haina de mireasă a reginei Wilbelmina
Germania nu e ţară rămasă napoi nici
pe viaţă la Asociaţiune cu 100 fl., şi s’au din Olanda se pregăteşte acum în şcoala ar
în ale fabricelor, cu toate astea fiind-că şi
mai făcut incassări de taxe de membri de tistică de brodat din Amsterdam. Toate ele
economii ei luminaţi asupra bunătăţii maşi
peste 100 fl. Un comitet local a pregătit fru vele lucră pe întrecute pentru-ca preţioasa
nilor la lucrarea pământului, cer foarte multe;
moasă primire comitetului despărţământului şi haină să fie gata pe 17 Ianuarie, când va fi
a arangiat un banchet după adunare, la care cununia frumoasei regine. Pentru-ca lucrul să Americanii vând şi în Germania în tot anul
s’au ţinut şi vorbiri: V. Domşa pentru co fie mai cu spor se face aşa, că materia me mii şi mii de maşini, mai ales de sămănăt,.
de cosit şi de legat.
mitetul central, I. Mihaiu pentru dir. desp. nită pentru brodat se întinde pe o ramă, şi
Şi trebue recunoscut, că fabrică lucruri
V. Domşa, Vasile Basarabă pentru sexul fru apoi o parte a elevelor împung cu acul dea
mos, N. Roman pentru comitetul despărţ., supra, ear’ celelalte colege ale. lor stau aşter bune. La început, până se le facă cunoscute,,
L. Bercian pentru bunăînţelegere, Ioan Bo- nute pe covoare, şi trag acul din josul ramei americanii îşi vindeau maşinile în Europa cu
tean pentru inteligenţa superioară, etc. şi-’l împung ear’ îndărăt. La dorinţa reginei preţuri mai slabe, ear’ acum că le cunosc şi
le cer oamenii tare, le-au urcat preţurile mai
S’a hotărît înfiinţarea unei biblioteci desemnurile le-a făcut însăşi directoara şcoalei.
tare chiar ca în America, şi tot le vând.
ambulante pe teritorul despărţământului.
Tinerimea română din Hunedoara învită Abzicerea directorului şcoalelor medii:
Viile sfatului în România, precum află la petrecerea împreunată cu p ro duc ţiu ne
din Braşov V. Oniţ, a atins în modul cel mai
«Revistă Viticolă şi Horticolă», au dat ăstan t e a t r a l ă care se va ţinea Sâmbătă în 4/17
neplăcut toate cercurile româneşti binevoi
cu mult mai bine, decât se socotea înainte. Noemvrie 1900 în sala hotelului d-lui Mihail
toare acelor scoale. Toate cele 3 foi de zi
Se credea că vor da 30.000 decalitri, şi au Rimbaş. Venitul curat este destinat pentru ale noastre: »Gazeta«, »Tribuna« şi *Tribuna
dat peste 40.000. biserica gr.-or. din loc.
Poporului*, osândesc, mai mult ori mai pu
Să va juca: „S c r i s o a r e a s cr e t ă“,
e
Ştiri bisericeşti. De preot la Almaş- ţin aspru, ţinuta eforiei braşovene, care a îm
de I. Vulcan, predată de d-şoara Maria Dima
Săîişte a tost întărit de P. V. Consistor din pins lucrurile la retragerea distinsului direc
şi dl Albert Schuster; „H e rş c u B o c c eg i u“,
Sibiiu, alesul N i c o 1 a e C h i r c i u , ear’ ca tor şi profesor Oniţ.
de V. Alexandri, ş i „ U n om bucl ucaş*1,
administrator al parochiei Almaşul de mijloc, însăşi »Unirea« din Blaj, deşi străină,
comedie într’un act, localisată de d-na M.
a fost numit părintele I o s i f Ha n c h e ş . de confesiunea celor din Braşov, îşi arată re
Băiulescu, predată prin persoanele: dl George
gretele asupra ştirii dela acele şcoli. Ea scrie
Cutean, Constantin Dima, dra Maria Dima,
Cununie. Dl Miron Oprean, teolog abs. vorbind de încordările dintre conducătorii bi
din Tirnăviţa şi drăgălaşa d-şoară Victoria dl George Pop, Albert Schuster, Nicolau sericii şi şcoalelor de acolo:
Boldin.
Popovici din Leşnic îşi vor sărba cununia »... Urmarea acestor încordări e deo
După producţiune dans.
Duminecă, în 5/18 Noemvrie a. c. la 3 ore camdată, că subsidlul de 400 fl. dat de bo
p. m. în biserica gr.-or. din Leşnic. gata biserică dela Sf. Nicolae pentru masa.
Dorim fericire. P e t r e c e r e cu joc se va arangia studenţilor, s’a subtras, şî'că h a r n i c u l şi
Sâmbătă în 17 Noemvrie st. n. 1900 în os- d e s t o i n i c u l d i r e c t o r g i m n a s i a l Vir-
g i I Oni ţ , a abzis din postul seu.
Reia „Asociaţiune" este de conferit cu pătăria d-lui Oprişa Foltin din Crişcior. »Ştirile acestea r e g r e t a b i l e şi t r i
începutul anului şcolar 1900—1901. Un sti st e , suntem siguri că vor fi atingând ne —
