Page 1 - Bunul_Econom_1900_44
P. 1
Anul I Orăştie, 4/17 Noemvrie 1900 Nr. 45
A B O N A M E N T E : I! O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„R euniunii econom ice în O răştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e ra te .
Pe an 14 coroane (2 fl.); jnrnetate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 frânei. li A pare în flecare Sâm bătă Abonamentele şi inSerţiunile se plătesc înainte.
şi noi în curend la o mai înfloritoare ţite lămuriri în această foaie. Cele pen
D e l a R e u n i u n e bunăstare. tru folos propriu, se fac ca o mică
Acum, când sacii şi hambarele ne bancă, fiind întărite statutele lor de tri
„Reuniunea economică din Orăştie" sunt mai mult pline ca goale, se ne bunal şi avend a da samă în fiecare
va împărţi în adunarea sa generală pen gândim şi la cruţare, la adunare de an tribunalului despre mersul lor (ca
tru anul de faţă, între membri sei urmă prisosuri albe pentru zile negre. ori-ce bancă), — ear’ cele pentru scop
toarele prem ii: Acum ar fi timpul cel mai potri de binefacere, pentru şcoală, biserică
I. vit, ca prin toate comunele noastre se ori ajutorarea celor lipsiţi, acelea să
Iioue p rem ii de 10 cor. în aur, pentru se înfiinţeze una după alta magazi ne întăresc prin ministrul de interne (sta
acei m em bri a i Reuniunii, cari vor dovedi de bucate. Banii îi poţi scoate aşa tutele înaintate prin pretură) şi dau
că 'a u pun de nou în p rim ă va ra de fa ţă samă numai adunării generale a mem
cel puţin 5 0 de altoi în grădin ile lor. de greu din punga sleită a bietului
om din popor, care şi el numai prea brilor lor odată în an.
II.
cu greu ajunge la ei, dar’ o ierdeluşă
Un prem iu de 10 cor. în aur pentru Atât e lucrul acesta de bun, că
acea şcoală de pom i, respective pentru acel două de cucuruz, de grâu, de oves, guvernul ţerii s’a hotărît să dee şi el
m em bru a l Reuniunii, care va dovedi m ai sau câte o jumătate de ferdelă macar,
m u lt spor în anul de fa ţă în o asemenea sprigin celor-ce vor- să înfiinţeze maga
scoală. îţi poate rupe cu uşurinţă fiecare, cât zine de bucate. Azi bucatele se vend
9
de sărac, din ce i-a dac D zeu. Şi pi
III. cu preţul pe care îl croesc, după pla
cur cu picur face balta, grăunţ cu grăunţ
fIP Cinci prem ii de câte 2 0 cor. pentru nul lor, cei dela marele tîrg numit
acei m em bri a i R euniunii, — de aproape grămăjoara: şi fără mare greutate poţi »bursă« în capitala ţerii. Guvernul e
sau de departe — cari vor dovedi că şi-au aduna câteva zeci de ferdele, poate şi
cum pcrat în anul acesta câte o vijeluşă de de părere, că trebue făcute mari ma
p ră sită de soiu curat R inzgau sau Rern. sute, pentru întemeerea unui fond spre gazine de bucate, în care oamenii să-şi
binele deobşte, fond zis: »magazin de aşeze, cu dobândă, bucatele în anii când
bucate«. Acolo, unde biserica si şcoala sunt multe şi cei dela tîrgul de bursă
Gruţă până-’i sacul plin! stau asa de bine, că acuşi nu mai au nu le dau preţ bun, şi să le ţină în
lipsă de spriginire noua, aceste fonduri
acele magazine, care să le fructifice,
le faci cu scop de câştig propriu mem până la vremuri mai bune. Când apoi
Aşa ne spune o înţeleaptă zică- brilor, ca după 5 sau 10 ani sau în cei dela bursă ar urca preţurile în chip
toare din popor. Se cruţi până-’i sacul tot anul, venitul curat să se împartă aproape nebunesc, cum o făcură mai
plin, că după-ce s’a fi golit, ai cruţa între membri după măsura în care au acum 3 ani, atunci magazinele pline
şi nu-'i mai avea de unde. Ear’ vorba vărsat părţi în magazin. Unde însă din ţară, uşurează pe locuitori şi-’i fe
asta potrivită pentru un om singur, şcoala (mai ales şcoala!) stă slab, că resc de scumpetea cea mare, putendu-
care are numai un sac, se potriveşte abia poţi aduna dela oameni amărîţii le ele sări- într’ajutor cu preţ mai creş
şi pentru un sat întreg cu mii de saci, de cruceri pentru plata învăţătorului,
ba pentru popoare sau ţeri . întregi, cu acolo lucru bun şi de laudă atât în tinesc ca preţurile urcate dintr’una
grămezi de grămezi de saci 1 ochii celor de azi, cât şi mai vîrtos în prea sus. Alte ţeri sunt pline de atari'
magazine mari, stempărătoare a preţu
Aducem de nou aminte poporului a fiilor şi nepoţilor lor fac, cei-ce în rilor în vremuri grele şi îmbănâtăţi-
nostru de această vorbă chiar acum, temeiază fonduri de bucate cu menirea, toare a Io p în vremuri de belşug, şi
când ne aflăm în toamna unui an, care ca din venitul lor curat să se copere ministrul de agricultură a şi trimis în
a cam umplut sacii şi hambarele oa lipsurile şcoalei, uşurând în măsură toamna asta în ţeri străine mai mulţi
menilor. dreaptă repartiţia de bani pe popor. bărbaţi cu pricepere, ca să studieze
Ne-am bucura tare mult dacă am Lucrul e atât de uşor de înţeles cum sunt alcătuite acele magazine, şi
afla, că oamenii noştri, atât singuratici, că e bun, încât nici nu mai stăruim apoi şă vie să se înceapă şi aici înfiin
cât şi ca comune, s’ar mai abate dela mult asupra lui. Credem că e destul ţarea de ele. -
obiceiul rău, de-a vinde roada câmpi- să aducem aminte de nou de el, pen- Vom urmări această lucrare, şi Reu
lor lor îndată-ce au adunat-o, încă tru-ca mai mulţi preoţi, învăţători şi niunea noastră economică va fi la pos
caldă cum s’ar zice, ba unii o vend cărturari, mai. ales mai tineri şi mai de tul seu şi va lucra şi ea pe căile ară
din holda însăşi, najnte de coacere! inimă, să se apuce de lucru. tate, -— dar’ până atunci să facem ce
Aeeasta Je o gospodărie rea,'şi tot Asupra felului de întemeere a as- putem în mic, înfiinţând magazine, ca
aşa făcend, slabă nădejde* de-a ajunge torfel de magazine, s’au dat amănun fonduri cu meniri bune, prin comune,
