Page 2 - Bunul_Econom_1900_44
P. 2
Pag. 2- BUNUL ECONOM -. ■■ ■ Nr. 45 .
dând dovadă că suntem înţelegetori de Planuri mari în Resărit. înainte de veacul al XV-Iea> o lega cu
bunătatea lucrului: a cruţa din priso India şi Resăritul depărtat. Lovitura ce
sul zilelor albe pentru greul z i le 1 o r s’a adus atunci Germaniei, şi odată eu
Dăm după „Gazeta Săteanului" ur
negre! acesteia Poloniei, Ungariei şi României,
mătoarele priviri asupra interesantelor
planuri mari pe cari le urmăreşte Ger ptrin schimbarea căilor comerciale, a
mania, pentru a face se se redeschidă fost grea de tot. Ei se daţoreşte faptul
j\Iaţfa»ii% de bucate îu Mesentea.
Cu bucurie aflăm, că tinerul preot V i c t o r vechiul drum al comerciului mare a că ţerile aci înşirate au rămas apoi în
Europei cu Asia şi cu Resăritul peste
Oţoîu din Mesentea (lângă Teiuş), preot abia urmă faţă cu cele-ce aveau fericirea
tot, prin punctul cel mai natural: peste
din toarhnă anului trecut, îndată-ce s’a Constantinopol, drum ce în vechile vre de-a fi în apropierea Oceanului atlantic.
văzut pus în fruntea micului Său popor ■— Se plănuesc inse lucrări în Turcia
abia are 57 familii — s’a şi apucat de lucru muri era încă deschis, dar’ s’a închis
pentru Europa creştină prin aşezarea asiatică din cari va fi o urmare firească
în sensul ideilor pe care le desfăşurăm în
articolul de mai sus, şi ţinend poporului păgânilor Turci ca domni ai acestor d e s c h i d e r e a vechi l or căi, îmbu
vorbiri în biserică şi atară de biserică despre puncte însemnate. nătăţite acum negreşit cu toate mijloa
uşurarea ce şi-ar pregăti pentru ziua de | Reproducem părţile din articolul cele ce veacul al XX-lea are la înde
mâne prin înfiinţarea unui magazin de bucate numitei foi, pentru-că ele cuprind idei, mână: căi ferate, telegraf, telefon etc.“
pentru scopuri şcolare şi bisericeşti, a câştigat ce ne privesc de-aproape şi pe noi, ca
Şi întrebându-se care va fi rostul
poporul cu totul pentru idee, şi încă în vecini ai României, ca popor aşezat, ca României în această schimbare ce se
toamna trecută a putut adună peste 50 ferdele şi fraţii din România, în drumul Orien
de cUcuruz dăruit cu drag de popor pentru tului, şi deci şi binele şi reul ce ar is- \ pregăteşte ? numita foaie respunde:
scopul numit. Di preot a mers însuşi cu | vorî din deschiderea mai largă a dru- i „Mare de tot. România are a fi
bună pildă înainte, dăruind câteva ferdele. murilor economice spre Resărit, aţin- locul de trecere al comerciului dintre
gendu-ne şi pe noi.
In anul de faţă a stăruit de nou asupra ideii, Resărit şi Nord-Vest: porturile (staţiu
şi bunul popor, încredinţat că preotul binele „Am mai vorbit, zice G. S., despre
lor al tuturor îl urmăreşte, a dăruit de nou, nile de corăbii) române, vor fi magazi
de aslă-dată grâu, câte o jumătate de ferdelă, planurile mari ale Germaniei cu privire | nele mărfurilor din Resărit şi ale celor
cei mai săraci macar câteva cupe, şi s’au la ridicarea Turciei: asiatice din starea europene, căile ferate române le vor
adunat şi peste 20 ferdele de grâu, şi ast de cădere în care se află, am arătat duce, liniile telegrafice şi telefonice vor
fel magazinul merge nainte, şi având în ve că pentru acest scop s’au plănuit căi avea se trimită corespondenţa comer
dere numărul mic, abia 57, al familiilor, creşte ferate cari se deschidă Asia mică şi cială între Germania, Austria, Belgia,
destul de frumos.
cari legând Constantinopolul cu Bagda Olanda, Anglia şi Orient.
Cuvinte de laudă vredniceşte poporul
dul, se înlesnească legăturile cu India. „Dar’ nu ne e păstrat numai acest
din Mesentea, că primeşte cu atâta bunăvoinţă
Se mai plănueşte un pod peste Bosfor rol. România fiind «la porţile Orientu
bunele poveţe ale preotului seu.
şi deci o legătură uşoară între Europa lui», va preface această poreclă în re
Dorim să auzim şi din alte părţi cât
.şi Asia. nume şi va putea se-’şi desfacă petrolul
mai multe ştiri despre atari începuturi.
‘ „Acuma planurile Germaniei se vor şi toate derivatele lui, în Orient; va
Chivernisite bine, atarf magazine vor fi
ca mâne adevărate isvoare de uşurare pen pune în lucrare şi capitalurile francese putea găsi loc de desfacere bănoasă
tru popor şi puternice propte şcoalelor şi iau şi ele parte cu -patru zecimi din pentru materialul lemnos din pădurile
bisericilor noastre, azi atât de lipsite şi strîm- sumele trebuitoare. sale; va putea fi trimiţetoarea de sare
torate.
„Germania tinde a statornici earăşi în pieţele uriaşe ce se vor deschide.
vechi ul d r u m comerci al , care „Mai mult: nu numai pentru pro-
Mai e pe drum miros de tei ?
F O I T A O F I L Ă D E H Â R T I E
Mai' Sunt copii în sat
Sâ scurme praful după ei? »
DOR DE-ACASĂ Bărbaţi în bluze, şi femei ...Scrisoarea ta m’a surprins. întâi nu
de Cu şorţul lor curat? ţi-am recunoscut scrierea. IdaJ... Cine sâ fie?
G arm en Sylva. Apoi de-odată ca de o fulgerare de lu
Mai e de vrăbii parcul plin ? mină se aprinse întreaga ta amintire în su
Fântânele mai curg? fletul meu.
Bătrâna casă ’n colţ de drum
Mai plânge codru ’n freamăt lin ? Idal... scumpă tovarăşă a celor dintâi
Mai stă cum o ştiu eu?
Şi şlepuri trec şi-acum pe Rin jocuri, a celor dintâi visuri! Tu eşti?.. Ţi-ai
Mai iese-alene seara fum
Din zori până ’n amurg? adus aminte de când eram mici amândouă,
Din coşul ei? Şi trec şi-acum
prietene nedespărţite şi acum după o viaţă
Drumeţi pe-aici mereu ?
Ear’ oamenii tot veseli sunt ? aproape împlinită, vii sâ mă regăseşti... Zici
Curg glumele şiroiu ? —
Şi podul umblător, sunând că din întâmplare ai dat peste o carte ce
Trimiteţi-mi, vâ rog, pământ purta iscălitura mea, te-ai bucurat din suflet
Pe lanţul lui cel gros ?
Şi apă dela Rinul sfânt, şi acum vii să mă feliciţi...
Ear’ carele, poveri ducând,
Şi-o vorbă dela voi. Scrisoarea ta mi-a răscolit toate suve-
Mai scârţîe pe pod trecând
Greoaie ’n sus şi ’n jos? nirile, şi am plâns, cum nu plânsesem de
Şi dragul timp ce-’l petrecui
mult. Iţi mulţumesc.
Copil pe când eram
Şi clopotele ’n turn mai au Să-ţi povestesc... Iţi aduci aminte de
Şi sufletul cu focul lui.
Tot glasul de demult ? ziua când ne-am despărţit ?
Şi câtă veselie-avui
Uitat-au ele ce-’mi cântau? Pentru întâia-oară' mă rănise ghimpele
Şi vecinie n’o s’o am !
Ah, une-ori pe gânduri stau decepţiei. Tu copilă bogată, eu săracă. Tu
Şi-’mi pare că le-ascult! gătită cu 6 rochie nouă, elegantă, aşteptai
